Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 425/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR.861.-
DECIZIA CIVILĂ NR.425/R/COM
Ședința publică din 15 mai 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către petenta împotriva încheierii de ședință din data de 21.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș - judecător sindic, în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată, prin lichidator judiciar Consult C, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă Avocat, în reprezentarea recurentei și consilier juridic, în reprezentarea Consult, lichidatorul judiciar al debitoarei intimate
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus prin serviciul registraturii de către Tribunalul Timiș dovezile de citare pentru termenul de judecată din data de 21.11.2007.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, se acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului formulat, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, în principal, iar în subsidiar, modificarea încheierii, în sensul admiterii cererii petentei astfel cum a fost formulată.
Reprezentantul lichidatorului judiciar solicită respingerea recursului formulat de către petentă, menținerea Încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 21.11.2007 din dosarul nr-, pronunțată de Tribunalul Timiș - judecătorul sindic a respins cererea având ca obiect suspendarea procedurii de valorificare bunuri, formulată de petenta, cu domiciliul procedural ales în B, str. T nr. 2.. 32,. 1,. 1, sect. 1; a dispus lichidatorului să efectueze actele și operațiunile de vânzare prin negociere directă, a activelor "Bloc social nr. 1" (), " Sociale nr. 2,3, 4 și 5" și "-ocial Electrică", aparținând debitoarei SC SA. Lichidarea se va efectua în condițiile din raportul privind modalitatea de vânzare a activelor (vol. XII, 266 și urm).
Pentru hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Cu privire la cererea formulată și depusă pentru acest termen la dosar de petenta, analizând înscrisurile de la dosar, judecătorul sindic constată că antecesorul petentei a solicitat, prin notificarea nr. 842/10.10.2001, Primăriei C, despăgubiri pentru terenul în suprafață de 6150 mp, situat în fosta-, având în vedere că în prezent pe respectivul teren se află construcții aparținând SC SA.
Petenta nu face dovada modului de soluționare a demersului arătat mai sus, și, în ciuda faptului că tatăl său a pretins pentru proprietatea ce i-a aparținut despăgubiri bănești, solicită suspendarea procedurilor de valorificare a imobilului, pe considerentul că, pe de o parte are prevalență conform legii incidente, restituirea în natură, iar pe de altă parte, că potrivit art. 1, lit. g din Normele metodologice de aplicare a Legii 10/2001, imobilele preluate abuziv nu pot intra în averea debitoarei în cazul declanșării procedurii falimentului.
Ori, pe de o parte, potrivit art. 29 din Lg. 10/2001, pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii, care se propun de către instituția publică ce a efectuat privatizarea, iar pe de altă parte, textul din Normele metodologice invocat de petentă este citat parțial și vizează cu totul alte aspecte decât cel susținut de petentă, în sensul că stabilește prevalența și caracterul complinitoriu al dispozițiilor Legii nr. 10/2001 în raport cu alte acte normative reparatorii sau alte proceduri prin care s-ar înlătura bunurile revendicate de la restituirea în natură.
Acest text de lege nu stabilește, per se, faptul susținut de petentă, că imobilele naționalizate sunt înlăturate de la valorificarea în cadrul procedurii insolvenței, ci arată că acest lucru se întâmplă doar dacă este posibilă restituirea în natură.
Astfel, în primul rând se urmărește dacă este posibilă (și apoi se cere) restituirea în natură a imobilului naționalizat și, în al doilea rând, se are în vedere prevalența legii ce reglementează regimul juridic al respectivului imobil.
Ori, în speță, antecesorul petentei a solicitat, de la început, despăgubiri pentru terenul - acum ocupat de construcții edificate de către debitoare - astfel că valorificarea imobilului de către lichidator, în procedura insolvenței, nu o prejudiciază în nici un fel.
În consecință, judecătorul sindic a respins cererea petentei și, constatând că rapoartele conținând propunerile de valorificare a activelor Centrul General de Comercializare, Electrică, Bloc social nr. 1 (), Sociale nr. 2, 3, 4 și 5 și -ocial Electrică au fost depuse la dosar împreună cu regulamentele de valorificare și cu rapoartele de evaluare (vol. XII, 183 - 389), constatând că rapoartele privind vânzarea activelor arătate mai sus au fost aprobate atât de comitetul creditorilor la 01.11.2007, cât și de adunarea creditorilor, la 10.11.2007, conform proceselor verbale aflate la dosar, judecătorul sindic, în baza art. 117, alin. 4 din Lg. 85/2006 a dat dispoziție lichidatorului să efectueze actele și operațiunile de lichidare a acestor active, în condițiile propuse în rapoarte.
Împotriva acestei încheieri de ședință a formulat recurs petenta, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, în principal, iar în subsidiar, modificarea încheierii în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată.
În motivare a arătat că hotărârea este nelegală și netemeinică.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304, pct. 9.proc.civ. încălcarea art. 85.proc.civ.
Cererea a fost soluționată la termenul din 21.11.2007 în lipsa petentei, în condițiile în care nu a fost citată.
Prin urmare, hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale privind citarea părților.
Hotărârea este netemeinică.
Instanța de fond a reținut, în mod greșit, că petenta nu face dovada modului de soluționare a demersului efectuat în baza Legii nr.10/2001.
În temeiul Legii nr. 10/2001, G, tatăl petentei, a formulat notificarea nr. 842/10.10.2001, transmisă prin intermediul executorului judecătoresc și înregistrat la Primăria Municipiului C sub nr. 18294/10.10.2001, pentru imobilul în suprafață de 6160 mp situat în C, fosta-, ulterior nr. 44 (în prezent str. -) județul
La solicitarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, C, Primăria Cac omunicat faptul că notificarea a fost transmisă spre competentă soluționare C.
La adresele petentei din data de 8.10.2007 și 29.10.2007, societatea în faliment, prin lichidator Consult, prin adresa nr. 75266 din 7 noiembrie 2007 comunicat că notificarea ar fi fost transmisă spre soluționare
-se, i s-a comunicat că nu are înregistrată nici o notificare pe numele autorului petentei.
Față de această situație, este evident că notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001 nu a fost soluționată de către în faliment, fapt ce a impus și justificat formularea cererii în cauză.
Prin notificarea formulată în baza art. 21 din Legea nr. 10/2001, autorul petentei a solicitat acordarea de despăgubiri.
Art. 1 din Legea nr. 10/2001, însă, stabilește cu valoare de principiu că imobilele ce intră sub incidența legii se restituie în natură, având prevalență restituirea în natură.
Conform art.1, lit. f din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 aprobate prin nr.HG 250, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv nu pot intra în averea debitorului în cazul declanșării procedurii falimentului potrivit prevederilor legii privind reorganizarea judiciară și a falimentului.
Instanța de fond a considerat că, din moment ce prin notificare au fost solicitate despăgubiri, de plano, ar fi lipsit de relevanță faptul dacă terenul este liber sau ocupat de construcții. Acest aspect de fapt însă, având relevanță juridică deosebită, impunea verificarea situației în concret a terenului, precum și dacă preluarea s-a făcut cu titlu sau fără titlu, fiind fără relevanță faptul că autorul petentei a solicitat despăgubiri.
Cazul de recurs prevăzut de art. 304, pct. 9.proc.civ.
Instanța de fond a făcut aplicabilitatea prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 în mod greșit.
La momentul formulării notificării, unitatea deținătoare nu era privatizată, iar pe de altă parte, în condițiile în care societatea în faliment căreia i-a fost transmisă notificarea de către primărie, cât timp nu a dat vreun răspuns la notificare, în mod greșit a considerat, de plano, că ar fi incidente prevederile art. 29 din Legea nr. 10/2001, fără a verifica situația terenului vizat prin notificare.
Cazul de recurs prevăzut de art. 304, pct. 7.proc.civ.
În considerentele hotărârii atacate se arată, pe de o parte, că textele de lege invocate de petentă nu ar fi incidente în cauză, iar, pe de altă parte, că ar fi aplicabile numai în situația în care este posibilă restituirea în natură.
Terenul pentru care a fost formulată notificarea fiind parțial liber, face posibilă restituirea în natură și fiind preluat parțial, fără titlu nu poate face parte din masa credală. Ca atare, nu poate fi valorificat în cadrul procedurii de insolvență. În cazul imobilelor expropriate, dacă terenul este liber, prevalează tot principiul restituirii în natură, indiferent de solicitarea în concret a notificatului.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, lichidatorul judiciar Consult a solicitat respingerea recursului formulat de petenta.
În motivare, arată că nu este fondată susținerea petentei vizând necitarea acesteia pentru termenul din data de 21.11.2007, întrucât în cererea depusă la dosar la data de 16.11.2007 petenta menționează atât numărul de dosar, cât și termenul de judecată din 21.11.2007. La termenul din 21.11.2007, petenta nu s-a prezentat personal, ci a transmis prin fax un înscris numit "contestație", din care rezultă o dată în plus că avea cunoștință de eventuala judecare a cererii sale la acest termen.
În aceste condiții, lichidatorul consideră că sunt incidente prevederile art. 153, alin. 1.proc.civ. întrucât petenta a depus cererea și a avut cunoștință de termenul de judecată, astfel că nu mai trebuia citată.
Pe fond, lichidatorul judiciar arată că imobilul teren la care se referă petenta este ocupat în mare parte de construcții edificate de către debitoarea, astfel că restituirea în natură nu mai este posibilă.
Pe de altă parte, cererea depusă de antecesorul petentei a vizat numai despăgubiri în echivalent, iar nu în natură.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursul este fondat, urmând a fi admis, în baza art. 312, alin. 1.proc.civ. pentru considerentele ce succed:
Analizând cu prioritate motivul de recurs ce vizează necitarea petentei pentru termenul de judecată din data de 21.11.2007, când încheierea atacată a fost pronunțată, Curtea constată că acesta este fondat.
Conform art. 85.proc.civ. judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților.
În speță, petenta este un terț față de procedura falimentului declanșată asupra debitoarei, astfel că termenele succesive fixate de judecătorul sindic în continuarea procedurii nu exclud obligația judecătorului de a proceda conform art. 85.proc.civ.
Prin memoriul depus de petentă la dosar la data de 16.11.2007, petenta nu a formulat contestație, ci doar a atras atenția judecătorului sindic asupra unor aspecte privind vânzarea unor imobile ale debitoarei situate pe terenul pentru care tatăl său depusese o notificare conform Legii 10/2001.
Contestația (asupra căreia s-a pronunțat și judecătorul sindic) a fost depusă prin fax de către petentă la data de 21.11.2007, dată la care a și fost soluționată.
Potrivit art. 1141, alin. 1.proc.civ. la primirea unei cereri de chemare în judecată, se fixează termenul de judecată care se dă în cunoștință reclamantului dacă este prezent personal sau prin reprezentant, iar în caz contrar se procedează la citarea tuturor părților, inclusiv a reclamantului.
În speță, aceste texte de lege care prevăd obligația instanței de a cita părțile au fost nesocotite, întrucât cererea reclamantei a fost judecată chiar în aceeași zi în care a fost depusă, fără a i se da posibilitatea de aos usține în fața instanței, încălcându-i-se dreptul la apărare, dar încălcându-se și principiul contradictorialității ce trebuie să guverneze procesul civil.
Nu sunt aplicabile dispozițiile art. 152, alin. 1.proc.civ. astfel cum a invocat lichidatorul judiciar, întrucât acest text de lege vizează situația în care la data depunerii cererii reclamantului i se comunică data la care termenul de judecată a fost fixat și situația în care oricare dintre părți a fost prezentă la un termen de judecată.
În speță însă, niciuna dintre aceste două ipoteze nu se verifică. Astfel, la data depunerii contestației petenta nu a fost prezentă și astfel că nu i se putea comunica termenul stabilit pentru judecarea contestației și, în ceea ce privește a doua ipoteză, ea nu a participat la nici un termen de judecată pentru a cunoaște noul termen fixat în continuare.
De asemenea, mai trebuie arătat că procedura insolvenței presupune fixarea unor termene succesive, pe care participanții la procedură le cunosc, însă atunci când apar cereri incidentale acestei proceduri, din partea unui terț față de procedură, astfel cum a fost cea formulată de petenta, trebuie efectuată procedura de citare în condițiile Codului d e procedură civilă, conform art. 149 din Legea 85/2006.
În consecință, întrucât cererea a fost judecată în lipsa părții care nu a fost citată, recursul va fi admis și încheierea atacată va fi casată, iar cererea petentei va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Având în vedere prevalența motivului de recurs vizând necitarea petentei de către prima instanță, Curtea nu va mai analiza și celelalte motive de recurs ce vizează fondul cauzei, însă aceste motive vor fi avute în vedere, în rejudecare, de către judecătorul sindic.
Casarea încheierii va fi parțială, numai în privința soluționării cererii petentei și în privința dispoziției judecătorului sindic de vânzare a activelor situate pe terenul revendicat de petentă și anume activele cu indicativele C1 (cămin nefamiliști), C2 (cămin nefamiliști), C3 (cămin nefamiliști), C4 (punct termic) și C5 (cămin).
Se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate, întrucât acestea nu au făcut obiectul recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de petenta împotriva încheierii de ședință din data de 21.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș - judecător sindic, în dosarul nr-, pe care o casează parțial în privința soluționării cererii petentei pentru suspendarea vânzării activelor situate pe terenul revendicat de aceasta și dispoziției judecătorului sindic ca aceste active să fie vândute și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea cererii petentei.
Menține, în rest, dispozițiile încheierii atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - DR. - - - -
GREFIER,
Red./23.05.2008
Tehnored /23.05.2008/2 ex.
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Jud. sindic
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Magdalena Mălescu, Cătălin
