Spete contestatie la executare comercial. Decizia 427/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.427/R/COM
Ședința publică din 15 mai 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către debitoarea 1 prin administrator judiciar MB Management T împotriva sentinței civile nr.681/25.10.2007, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr- în contradictoriu cu creditoarea intimată, având ca obiect contestație.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea MB Management T lichidatorul judiciar al debitoarei 1 și în calitate de administrator special al debitoarei 1, lipsă fiind creditoarea intimată
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta lichidatorului judiciar MB Management T arată că își însușește cererea de recurs formulate de către fostul administrator judiciar al debitoarei și depune note scrise.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta lichidatorului judiciar solicită admiterea recursului, să se țină cont de Decizia civilă nr. 1235/R și invocă dispozițiile art.304 alin.1, art.312 alin.1-3.proc.civ. fără cheltuieli de judecată.
Administratorul special al debitoarei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat de către fostul administrator judiciar și să se mențină înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor firmei, ca și creditor chirografar, precizând că firma creditoare nu a probat îndeplinirea uneia dintre situațiile prevăzute de art.39 A și B din Legea nr.85/2006.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. nr.681/25.10.2007, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr- a admis contestația formulată de creditoarea SC SRL cu sediul în mun. B, Bv., nr. 13,. 11,. A,. 3,. 10, sector 6, împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit în dosarul de administrare a procedurii nr- al Tribunalului Timiș de Insolvency Management, cu sediul în mun. T, str. -, nr. 13,. B,. 3, în calitate de administrator judiciar al debitoarei falite SC 1 SA și, în consecință: a dispus înscrierea creditoarei SC SRL în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC 1 SA, cu suma solicitată prin declarația de creanță, ca fiind creanță garantată.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că:
Prin contestația formulată împotriva preliminar al creditorilor întocmit în dosarul de administrare a procedurii nr- al Tribunalului Timiș de Insolvency Management, administrator judiciar al debitoarei falite SC 1 SA, creditorul SC SRL a solicitat înscrierea sa în preliminar - în calitate de creditor cu creanță garantată.
În motivare, a arătat că prin cererea de admitere a creanței a solicitat înscrierea în preliminar al creanțelor în calitate de creditor cu creanță garantată, atașând în acest sens Procesul verbal de custodie bunurilor date în gaj nr. 109/14.03.2005, încheiat cu debitoarea falită SC 1 SA, dar administratorul judiciar desemnat l-a înscris în preliminar în calitate de creditor chirografar, ignorând dreptul de gaj asupra bunurilor care au făcut obiectul procesului verbal sus menționat.
Creditorul a mai arătat că administratorul judiciar a ignorat conținutul înscrisului numit "Proces verbal de custodie a bunurilor date în gaj", din care rezultă că voința părților - creditoarea SC SRL și debitoarea SC 1 SA - a fost aceea de a încheia un veritabil contract de gaj, iar acest act având menționate inclusiv formele cerute de lege pentru contractele ce consfințesc constituirea de garanții reale mobiliare, implică înscrierea creditoarei în preliminar al creanțelor, în calitate de creditor garantat.
În drept, a invocat prev. art 73 din Legea insolvenței.
În dovedire, a depus la dosarul cauzei procesul verbal de custodie nr. 109/14.03.2005 și anexa la același proces verbal.
Contestația a fost legal timbrată.
La termenul din 09.05.2007, prin încheierea nr. 165 pronunțată în dosar - judecătorul sindic a dispus disjungerea contestației formulate.
Contestația a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-.
Administratorul judiciar Insolvency Management a depus la dosarul cauzei întâmpinare, intitulată "note de ședință", prin care a solicitat, pe cale de excepție, respingerea ca tardivă contestației, întrucât conform prevederilor al. 87 alin. (2) coroborat cu art. 76 din Legea 64/1995 în vigoare la data întocmirii tabelului preliminar al creanțelor și la data notificării creditoarei în baza art. 75 alin. (I) din legea 64/1995, aceasta trebuia să înregistreze contestația până la data de 06.06.2006, prelungită ulterior de către judecătorul sindic până la 05.08.2006.
Având în vedere că creditoarea nu a înregistrat contestația în termenul legal, administratorul judiciar consideră prezenta contestație ca și tardiv introdusă.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestației ca nefondată, întrucât creditoarea SRL solicită înscrierea în tabelul creanțelor ca și creditor garantat în baza "Procesului-verbal de custodie al bunurilor date în gaj" nr.109/14.03.2005, pe motiv că în conținutul acestuia sunt menționate formulele cerute de lege pentru contractele ce consfințesc garanții reale și pe motiv că au solicitat prin declarația de creanță depusă înscrierea ea și creditor garantat.
Administratorul judiciar învederează că procesul-verbal invocat de către contestator nu reprezintă un act de constituire a unei garanții reale, în speță gaj, întrucât potrivit art. 13 alin. I din Legea 99/1999 "Garanția reală mobiliară se constituie numai pe baza unui contract de garanție". Mai mult, procesul-verbal nu a fost înregistrat în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, condiție de publicitate cerută de art. 28 și următorul din același act normativ pentru opozabilitatea față de terți.
Administratorul judiciar arată că bunurile în cauză au fost gajate anterior preluării lor de către SC SRL, în favoarea T, prin "procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile" nr. 252/04.01.2005, care instituie un drept de gaj în favoarea acestui creditor și care a fost înscris în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare în data de 28.01.2005, iar darea în custodie către SRL s-a făcut în martie 2005. Astfel, procesul-verbal de custodie al bunurilor date în gaj este lipsit de obiect, bunurile în cauză neputând fi gajate după aplicarea sechestrului.
În dovedire, intimata a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Creditoarea a depus la dosarul cauzei răspuns la "notele de ședință" formulate de administratorul judiciar, solicitând respingerea excepției invocate in cauza ca neîntemeiata.
A mai arătat că intimata se afla intr-o eroare, contestația formulata fiind motivată și întemeiata in drept prin invocarea dispozițiilor Legii nr. 85/2006, privind insolvența si nu a dispozițiilor Legii nr. 64/1995, act normativ care de altfel, la momentul promovării prezentei cereri era abrogat, nemaiputând produce nici un fel de efect juridic.
În ceea ce privește invocarea aspectelor ce țin de fondul cauzei, a solicitat respingerea acestora, pentru următoarele motive:
În mod greșit susține administratorul judiciar ca procesul-verbal de custodie nu ar conține toate elementele de fond si de forma necesare unui înscris valabil încheiat, respectiv elementele unui contract de gaj.
Astfel, așa cum de altfel susține chiar administratorul judiciar în notele de ședința, înscrierea acestor tipuri de acte in Arhiva Electronica de Garanții Mobiliare reprezintă doar o condiție de publicitate in vederea opozabilității dispozițiilor înscrise in act fata de terți. O astfel de înscriere nu reprezintă deci o condiție de fond sau de forma necesara valabilității actului.
De altfel, obligativitatea înscrierii procesului-verbal de gaj în evidentele Arhivei Electronice de Garanții Mobiliare revenea, conform legii, SC 1 SA, in calitate de debitor gajist, obligație neîndeplinită de aceasta din urma.
Faptul ca bunurile mobile ce fac obiectul procesului-verbal de gaj erau la acei moment in gajate către ANAF () T, nu i-a fost adus la cunoștința, aspect care face dovada deplinei bune-credințe, creditoarea depunând la acel moment toate diligentele in vederea încheierii legale a convenției.
De asemenea, nu avut cunoștința ca la momentul semnării gajului de către fusese desemnat un custode, dar consideră acestuia îi aparține in totalitate răspunderea pentru faptul că a grevat cu aceeași sarcina aceleași bunuri, înșelând buna credința a doi creditori.
avea la acel moment o obligație legala, de diligenta in păstrarea si conservarea bunurilor, obligație ce presupunea inclusiv aducerea la cunoștința terților de existenta unor eventuale garanții asupra bunurilor in cauza.
Creditoarea arată că i s-a oferit posibilitatea de a ridica aceste bunuri, actul semnat având valoarea unui gaj cu deposedare, iar bunurile au fost păstrate de aceasta într-un depozit din În aceste condiții, se poate observa ca efectele actului s-au produs pe deplin (deposedarea) iar procesul verbal de custodie nu poate fi contestat.
Examinând contestația formulată de creditoare, văzând apărarea lichidatorului din notele de ședință ce prezintă caracter de întâmpinare, făcând aplicarea art. 137 alin. 1 Cod Procedură Civilă, instanța constată că excepția invocată de administratorul judiciar nu este incidentă în speță, urmând a fi respinsă, iar pe fondul cauzei contestația este întemeiată, astfel că va fi admisă pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare:
Administratorul judiciar invocă excepția tardivității depunerii contestației prin încălcarea art. 87 alin. 2 rap. la art. 76 din legea 64/95, în vigoare la data întocmirii tabelului preliminar al creanțelor și la data notificării creditoarei.
Nu precizează în note care a fost data întocmirii și afișării tabelului preliminar și nici încheierea prin care instanța a stabilit termenul limită pentru depunerea contestației la data de 06.06.2006, respectiv 05.08.2006.
Având în vedere că dosarul sindic a înregistrat până în prezent un nr. de 8 volume, ce nu se află în arhiva instanței, o astfel de apărare nu poate fi verificată de judecătorul sindic.
La data soluționării cererii, și respectiv a excepției pusă în discuție de administratorul judiciar, instanța este însă obligată de a aplica legea în vigoare, conform principiului tempus regit actum și anume Legea 85/2006, ce a abrogat Legea 64/1995.
Potrivit art. 108 alin. 1 lit. din Legea insolvenței, termenul de depunere la tribunal a contestațiilor va fi de cel puțin 10 zile înainte de data stabilită prin încheierea de intrare în faliment pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat.
Prin urmare, potrivit Legii insolvenței, contestatoarea se află în termen pentru introducerea contestației, având în vedere că debitoarea falită se află doar în perioada de observație, nefiind pronunțată o încheiere de intrare în faliment.
Cu privire la fondul dreptului, judecătorul sindic constată că cererea creditorului este întemeiată.
În probațiune, creditoarea a atașat contractul de gaj nr. 109/14-03-2005 încheiat cu debitoarea falită, prin care aceasta din urmă a predat cu titlu de garanție mobiliară produsele finite din stocul său, în număr de 50.000 B la prețurile negociate de părți, în echivalentul sumei de 4.306.133.194 lei ROL și totodată a sumei de 636.379.438 lei ROL, reprezentând penalități de întârziere, în condițiile arătate în xerocopia acestui script, depus la dosarul cauzei.
Conform art. 1685 cod civil amanetul este un contract prin care datornicul remite creditorului său un lucru mobil spre siguranța datoriei, iar art. 1686 Cod Civil prevede că amanetul dă creditorului dreptul de a fi plătit din lucrul amanetului, cu preferință, înaintea altor creditori.
Art. 480 și urm. Cod Comercial reglementează contractul de gaj comercial, iar la alin. 2 prevede: "acest privilegiu nu există decât dacă lucrul s-a pus și se află în posesiunea creditorului sau a altei persoane, aleasă de părți".
În speță, în baza scriptului intitulat "proces verbal de custodie a bunurilor date în gaj" creditoarea a preluat efectiv posesia produselor finite in stocul de marfă al debitoarei falite, fiind întrunită condiția esențială a contractului de gaj comercial prev. la art. 480 alin. 2 Cod Comercial, iar conform art. 977 Cod Civil, interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literal al termenilor.
Prin urmare, nu prezintă relevanță dacă scriptul întocmit de părți este intitulat "proces verbal de custodie " și nu "contract de gaj comercial " din moment ce intenția comună a părților rezultă cu prisosință din clauzele contractului.
Pe de altă parte, nu se poate reține că bunurile respective au fost preluate cu proces verbal de sechestru nr. 252/04.01.2005, întocmit de T, astfel cum arată administratorul judiciar în notele de ședință, cu atașarea xerocopiei acestui proces verbal, din moment ce, la data încheierii contractului de gaj, bunurile mobile afirmativ sechestrate, nu se aflau indisponibilizate sub peceți, la dispoziția creditorului T, ci se aflau în libera posesie a debitoarei falite, și au fost transportate fără vreo opoziție în mun. B, unde se aflau în depozit, în custodia creditorului contestator.
Concluzia instanței este că acest proces verbal de sechestru nu și-a produs efectele, fiind întocmit numai formal, fără indisponibilizarea sau valorificarea bunurilor, astfel cum prevede art. 147 alin. 4 (fost 146 alin. 4) din Codul d e Procedură Fiscală potrivit căruia executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea și valorificarea acestora, chiar dacă acestea se află la un terț.
În continuare, art. 147 alin. 9 prevede "de la data întocmirii procesului verbal de sechestru bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită, debitorul nu poate dispune de aceste bune decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent".
În speță, creditoarea nu a indisponibilizat bunurile, nu a procedat la valorificarea lor, și nici nu a cerut anularea actelor ulterior întocmite de debitoare, prin care a gajat aceleași bunuri, cu deposedarea în favoarea creditorului SC SRL, achiesând implicit la garantarea creanței acestuia din urmă cu bunurile respective.
Apărarea formulată de administratorul judiciar potrivit căruia la depunerea declarației de creanță creditorul SC SRL nu a atașat și contractul de gaj nu poate fi reținută, deoarece, în calitatea sa de reprezentant al debitoarei falite ce participă la administrarea procedurii insolvenței, acesta avea obligația de a cunoaște patrimoniul debitoarei, actele contabile din cuprinsul cărora rezultă încheierea unui contract de gaj, iar cu privire la acest stoc de marfă minime investigații erau suficiente, întrucât era cunoscut de către personalul societății debitoare că a fost transportată în mun. B și depusă într-un depozit, la dispoziția creditorului gajist.
Împotriva sentinței civile nr.681/25.10.2007, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr- a formulat recurs Insolvency Management în calitate de administrator judiciar al debitoarei falite 1, care prin Încheierea nr. 2/14.04.2008 a fost înlocuit cu practicianul în insolvență MB Management T care în ședința publică din 15.05.2008 arată că își însușește recursul formulat de către vechiul administrator judiciar.
Prin recursul formulat se solicită admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii contestației ca nefondată.
În motivare a arătat că prin contestația depusă judecății, creditarea a arătat că, prin cererea de înscriere în preliminar, a solicitat înscrierea ca creditor cu creanță garantată, atașând în acest sens procesul verbal de custodie a bunurilor date în gaj nr. 109/14.03.2005, încheiat cu debitoarea falită 1, însă administratorul judiciar a dispus înscrierea ca și creditor chirograf, ignorând astfel, dreptul de gaj existent asupra bunurilor ce au făcut obiectul procesului verbal, deja amintit.
Poziția administratorului judiciar față de contestația dedusă judecății a fost expusă pe calea notelor de ședință și a fost în sensul respingerii contestației ca tardivă, iar pe fond în sensul respingerii contestației, ca neîntemeiată, întrucât creditorul nu și-a înregistrat contractul de gaj în arhiva electronică de garanții reale imobiliare, pe de o parte, iar pe de altă parte, întrucât bunurile preluate în gaj de creditor, erau indisponibilizate la data preluării de către T, prin procesul verbal de sechestru nr. 252/04.01.2005, proces verbal din urmă, înscris în arhiva electronică de garanții reale imobiliare, la data de 28.01.2005.
În ceea ce privește soluția de respingere a excepției de tardivitate a formulării contestației, termenul stabilit de judecătorul sindic prin încheierea pronunțată în dosarul de administrare a procedurii nr-, a fost de la data de 05.08.2006, iar contestația a fost formulată ulterior. În atare situație apare ca evidență că, excepția de tardivitate este întemeiată.
Referitor la fondul cauzei, instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale incidente, la starea de fapt rezultată din probatoriu administrat în cauză.
În mod greșit a reținut instanța de fond, că prin procesul verbal de sechestru întocmit de T, bunurile sechestrate au fost indisponibilizate, întrucât indisponibilizarea este consecința esențială și firească a sechestrului. Faptul că bunurile indisponibilizate au fost lăsate în custodia debitoarei, nu reprezintă o atitudine neglijentă din partea T, ci o procedură legală reglementată de Codul d e procedură fiscală, astfel încât reținerea instanței de fond, potrivit căreia Tal ăsat bunurile în libera posesie a debitoarei, este lipsită de temei.
De asemenea și reținerea instanței de fond potrivit căreia, debitoarea nu a adus la cunoștința SC SRL, despre existența sechestrului asupra acestor bunuri și în atare situație, creditorul gajist este bună credință, este lipsită de temei, cât timp pe de o parte, sechestrul instituit de T, a fost înscris în registrul electronic de garanții imobiliare, ceea ce presupune asigurarea opozabilității față de terți și cât timp pe de o parte, administratorul judiciar, printre altele, are obligația să nu prejudicieze pe nici unul dintre creditorii debitoarei falite. În atare situație, administratorul judiciar a comparat cele două acte, respectiv procesul verbal încheiat de T și procesul verbal încheiat de SC SRL, cu debitoarea falită, cu privire la aceleași bunuri, a apreciat că, cel din urmă proces verbal este lipsit de obiect cât timp bunurile erau indisponibilizate și în consecință, a dispus înscrierea SC SRL, în preliminar ca și creditor chirografar.
În concluzie actul de dispoziție efectuat de debitoare, cu privire la bunurile sechestrate de T, act de dispoziție efectuat în sensul predării bunurilor în gajul unei terțe persoane, contravine dispozițiilor art.147 alin.9 din pr.fiscală și în consecință, actul juridic efectuat cu încălcarea legii nu poate produce consecințe juridice față de terți.
Creditoarea a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului. În motivare se arată că cererea de înscriere în tabel a fost făcută în termen, iar potrivit art.73 alin.2 din Legea nr. 85/2006 creditoarea este în termen pentru a formula contestație. De asemenea, intimata susține că pe fond criticile nu pot fi reținute, întrucât nu a avut cunoștință de sechestrul pus de T asupra bunurilor, iar neînscrierea contractului de gaj în arhiva de garanții reale mobiliare nu afectează contractul de gaj sub aspectul validității.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de debitoare, dar și din oficiu, în limitele conferite de art.306 alin.2 proc.civ. Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că recursul declarat este fondat, urmând a fi admis.
Deși în privința excepției tardivității depunerii contestației, critica recurentei este nejustificată, judecătorul sindic reținând în mod corect incidența legii noi, respectiv a articolului108 alin.1 lit.c, creditoarea fiind în termen, întrucât debitoarea se află doar în perioada de observație, nefiind pronunțată o încheiere de intrare în faliment cu privire la fondul dreptului, criticile recurentei sunt întemeiate.
Actele dosarului confirmă faptul că, intimata a fost înregistrată în tabelul preliminar ca și creditor chirografar, iar pretenția sa de a fi înscrisă creanța în tabelul preliminar ca fiind o creanță integral garantată, nu poate fi acceptată. Garanția de care se prevalează creditoarea a fost constituită prin scriptul intitulat "Proces verbal de custodie bunurilor date în gaj" nr. 109/14.03.2005. Contractul de gaj nu are efect constitutiv de drept față de terți, nefiind înregistrat în Arhiva Electronică de Garanții Reale, condiție de publicitate cerută de art.28 din Legea nr.99/1999. Mai mult, bunurile în cauză au fost indisponibilizate anterior preluării lor de către creditoare, în favoarea T, prin procesul verbal de sechestru nr. 252/4.01.2005, care a fost înscris în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare la data de 28.01.2005, asigurând astfel opozabilitatea față de terți.
Prin urmare, contractul de gaj încheiat ulterior și neînregistrat în Arhiva Electronică nu poate produce consecințe juridice, bunurile neputând fi gajate după aplicarea sechestrului.
Pentru aceste considerente recursul declarat de 1 Iunie prin administrator judiciar, apare ca fondat urmând a fi admis în baza art.304 pct.9 și art. 312 alin.1-3.proc.civ.
În consecință, modifică în tot sentința, în sensul că respinge contestația formulată de creditoarea B împotriva modului în care a fost înregistrată în tabelul preliminar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de debitoarea 1 prin administrator judiciar MB Management T împotriva sentinței civile nr.681/25.10.2007, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul Tribunalului Timiș nr-.
Modifică în tot sentința în sensul că respinge contestația formulată de creditoarea
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - DR. - - - -
GREFIER,
Red.13.06.2008
Tehnored 2 ex.13.06.2008
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Jud.
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Magdalena Mălescu, Cătălin
