Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 55/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.55/C/2008-
Ședința publică din 21 februarie 2008
PREȘEDINTE: Rițiu Roxana JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta debitoareSC " " SRL,cu sediul în S M, B-dul -, -.3..2. J-, CUI - -prin administrator,din S M,-,.5, jud.S M în contradictoriu cu intimata creditoare BT LEASING TRANSILVANIA SA, cu sediul în C N, str.-. -, nr.1,.1, jud.C, intimatul lichidator LJ 2000, cu sediul în S M, str. -, nr.13, jud.S M și intimatulOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE,cu sediul în S M,-, jud.S M, împotriva sentinței nr.1385/F din 29 iunie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE în dosarul nr-, având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 19,5 lei, achitată prin chitanța nr.326 - 1 - 118 din 22 noiembrie 2007, emisă de Primăria Municipiului O, plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că TRIBUNALUL SATU MAREa comunicat întreg dosarul de faliment, astfel cum s-a dispus la termenul anterior, precum și faptul că, cauza se află la al treilea termen de judecată în recurs, după care:
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.1385 din 29 iunie 2007, TRIBUNALUL SATU MARE - judecătorul sindic a respins contestația formulată de debitorul SC SRL, cu sediul social în S M, b-dul -, - 3..2. jud.S
A admis cererea formulată de creditorul BT LEASING TRANSILVANIA SA, cu sediul social în C N, str.-, nr.1,.1, jud.C, pentru deschiderea procedurii insolvenței (procedura generală) împotriva debitorului SC SRL S M, în contradictoriu cu creditorul BT LEASING TRANSILVANIA SA C
În temeiulart.33 alin.4din Legea privind procedura insolvenței, a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC SRL S M, iar în temeiulart.34din Legea privind procedura insolvenței, a numit administrator judiciar pe LJ 2000, cu sediul social în S M,-, jud.S M, cod de identificare fiscala -, nr. de ordine în registru, practicienilor în insolvență care va îndeplini atribuțiile prevăzute deart.20din Legea nr.85/2006, cu o retribuție lunară conform aceleiași legi.
În temeiulart.61din Legea privind procedura insolvenței, a dispus notificarea deschiderii procedurii debitorului SC SRL S M, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, registrului societăților agricole / registrului asociațiilor si fundațiilor/ altor registre, în vederea efectuării mențiunii, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
În temeiulart.62din Legea privind procedura insolvenței, a fixat termenul limită pentru înregistrarea cererilor pentru admiterea creanțelor la 28.08.2007, termenul limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la 25.09.2007, termenul pentru soluționarea eventualelor contestații la 23.10.2007 și pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor la 23.10.2007, data ședinței adunării creditorilor la data de 01.10.2007, ora 13.00, la sediul Tribunalului Satu Mare și convoacă creditorii debitorului.
A dispus trimiterea notificărilor către toți creditorii, de către administratorul judiciar și deschiderea de către debitor a unui cont bancar la Banca Transilvania din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii, în termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii, în caz de neîndeplinire a atribuției, contul va fi deschis de către administratorul judiciar.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Conform evidențelor existente la dosar, la data de 19.04.2005 datoria debitoarei față de creditoare era de 199.797.108 lei vechi. Creditoarea a încercat, potrivit art.IV lit.g din contractele încheiate între părți, încasarea ratelor de leasing și a penalităților prin biletele la ordin predate creditoarei de către debitoare, dar nu au putut fi încasate datorită lipsei de disponibil în contul debitoarei-contestatoare.
Penalitățile de întârziere solicitate de creditoare, au fost calculate conform prevederilor art.IV lit.f) din contractele de leasing, adică 0,6% pe zi calendaristică de întârziere, până la data încasării integrale a sumei facturate.
Referitor la susținerea debitoarei contestatoare, după care nu datorează taxe vamale, s-a reținut că, această afirmație este contrazisă de prevederile art.II lit.b) din contractele de leasing încheiate cu creditoarea, iar în ceea ce privește susținerea debitoarei conform căreia creditoarea putea să își acopere creanța din suma depusă drept garanție, aceasta, conform prevederilor art.V lit.c) din contractele de leasing menționate, la data transferului proprietății asupra bunului se transformă în valoare reziduală la care se adaugă TVA, ceea ce nu este cazul, în pricina de față. Cu toate acestea, conform prevederilor art.IV lit.f) partea finală, în cazul rezilierii contractului de leasing datorită neachitării debitului în termen de 30 de zile de la scadență, "Sumele plătite, inclusiv Garanția, nu se returnează fiind interpretate ca și preț al folosinței bunului ".
Cu privire la valoarea de vânzare a celor două autoturisme, stabilită de creditoare, aceasta nu cuprinde soldul rămas neîncasat, ci valoarea rămasă din contractul de leasing reziliat, iar la stabilirea prețului de vânzare a bunurilor se are în vedere în primul rând recuperarea pe cât posibil a sumelor investite de creditoare în achiziția acelor bunuri, astfel încât debitoarea nu se poate prevala de cuantumul prețului de vânzare pentru a se descărca de obligația sa de a achita creditoarei sumele pe care i le datorează.
Astfel, față de aspectele sus expuse, debitoarea nu a reușit să dovedească că nu se găsește în stare de insolvență, actele contabile anexate contestației fiind din perioada 2003 - 2005.
Asupra cererii creditoarei, judecătorul sindic a constatat că aceasta are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitoarei, care se găsește în stare de insolvență vădită, conform art.3 pct.1 lit.a) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței și este un creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței (conform art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006).
Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs în termen, legal timbrat, debitoarea SC " " SRL, solicitând instanței admiterea acestuia și casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, recurenta a arătat că soluția instanței de fond este nelegală, întrucât nu i s-a acordat posibilitatea de a-și dovedi contestația în temeiul art.33 pct.2 din Legea nr.85/2006.
Astfel, s-a precizat de către recurentă că a formulat la termenul de judecată din data de 5 iunie 2007 o cerere pentru încuviințarea unei expertize contabile, cerere a cărei discutare s-a amânat până la data de 26 iunie 2007, precum și că la acest din urmă termen proba a fost respinsă, în lipsa reprezentantului acesteia.
În acest context, recurenta a precizat că procedând într-o asemenea manieră, prima instanță a încălcat principiul contradictorialității, al dreptului la apărare și dreptul său la un proces echitabil.
De asemenea, recurenta a precizat că judecătorul sindic a reținut că debitoarea nu a reușit să dovedească că nu se găsește în stare de insolvență, în condițiile în care, instanța i-a respins solicitarea de a administra proba prin expertiză, or în lipsa unei astfel de dovezi este imposibil a se constata, temeinic dacă motivele invocate sunt veridice.
Recurenta a subliniat și că se impunea ca, creditoarea să se îndestuleze, în cea ce privește ratele neachitate, din garanția pe care o aveau la dispoziție în valoare de 38.962 RON și nu să introducă la plată cele 8 bilete la ordin ce reprezentau valoarea a 8 rate de leasing și pentru imposibilitatea plății cărora a intrat în incident bancar, precum și că, creanța pretinsă constă doar din contravaloarea ratelor de leasing parțial neachitate, fără să includă nici o sumă reprezentând taxe vamale.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimatele deși legal citate, nu s-au prezentat la dezbaterea cauzei și nu au formulat întâmpinare.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, precum și sub toate aspectele, instanța a reținut următoarele:
În fapt, intimata creditoare LEASING TRANSILVANIA SA a formulat o cerere pentru declanșarea procedurii insolvenței debitoarei recurente SC " " SRL.
Recurenta debitoare, în termenul legal prevăzut de art.33 alin.2 din Legea nr.85/2006 a investit judecătorul sindic cu o contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, prin care a contestat în esență creanța datorată, faptul că o datorează și starea de insolvabilitate prezumată.
La termenul de judecată din 5 iunie 2007, debitoare recurentă a solicitat în probațiune administrarea probei cu expertiză, pentru a-și dovedi contestația, cerere respinsă prin încheierea de ședință din 26 iunie 2007.
Conform art.3 pct.1 lit.a din Legea nr.85/2006, insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
Prin articolul enunțat se instituie așadar, o prezumție legală relativă de insolvabilitate a debitorului, prezumție care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă.
În speță, deși debitoarea, împotriva căreia s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, a solicitat administrarea probei prin expertiză, pentru a răsturna prezumția de insolvabilitate și a-și dovedi astfel contestația, proba i-a fost refuzată de către judecătorul sindic, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, astfel cum corect susține aceasta prin motivele de recurs.
În concluzie, criticile recurentei sunt fondate doar sub aspectul celor mai sus expuse, așa încât, fiind incident motivul de casare reglementat de art.312 alin.3 Cod procedură civilă, recursul va fi admis, sentința casată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, judecătorul fondului va ține cont de considerentele prezentei decizii, precum și de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul declarat deSC " " SRL, cu sediul în S M, împotriva sentinței nr.1385 din 29 iunie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare laaceeași instanță,ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 21 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- în concept - 12.03.2008
- jud. fond.
- dac. - 2 ex.
- 17.03.2008
Președinte:Rițiu RoxanaJudecători:Rițiu Roxana, Boța Marilena, Blaga Gabriela