Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 577/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.577
Ședința Publică de la 19.05.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Țilimpea
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Alina Sekely
GREFIER - -
.
Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurentul, împotriva sentinței comerciale nr.20 din 12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC SRL prin lichidator judiciar SC și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul, reprezentat de avocat dl., lipsă fiind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Recurentul depune la dosar chitanță privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei și timbru judiciar 0,15 lei stabilite prin rezoluția de primire a recursului, arătând că nu mai are alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul în recurs.
Recurentul, prin apărător, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii cererii întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 întrucât, nu s-a făcut dovada existenței unei legături de cauzalitate între nedepunerea situațiilor financiare anuale de către administrator și starea de insolvență a debitoarei,iar recurentul a fost obligat la plata întregului pasiv.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin cererea, înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului București, lichidatorul judiciar G, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, împotriva debitoarei SC SRL, în vederea acoperirii pasivului în sumă de 2 027 084 lei.
S-a învederat că prin încheierea nr.1950/01.11.2005, pronunțată în dosar nr.15312/25.10.2005, judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Giurgiua admis cererea petentei DGFP G și a numit lichidator al debitoarei SCO. SRL în temeiul dispozițiilor art.252 și următoarele din Legea nr.31/1990, reținând că debitoarea a fost dizolvată prin efectul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 359/2004.
Prin sentința comercială nr.197/18.09.2006, judecătorul sindic a admis cererea lichidatorului, a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului debitoarei, în temeiul art. 107 raportat la art. 3 pct. 25 și art. 1 alin. 2 din Legea nr. 85/2005.
Prin sentința comercială nr. 207/12.02.2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Giurgiua admis cererea formulată de lichidatorul judiciar; în temeiul art.131 din lege a dispus închiderea procedurii insolvenței; a dispus radierea debitorului din registrul comerțului; în temeiul dispozițiilor art.136 din lege a dispus descărcarea lichidatorului judiciar de îndatoriri și responsabilități; a admis cererea lichidatorului privind atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului, în calitate de administrator al debitoarei; a obligat pârâtul la suportarea creanței în sumă de 2 027 084 RON reprezentând pasivul debitoarei, creanță a Administrației Finanțelor Publice a Municipiului
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut cele consemnate de către lichidator în raportul final, cele cuprinse în bilanțul societății debitoare împotriva cărora nu s-au formulat obiecțiuni; faptul că pârâtul nu a ținut contabilitate în conformitate cu dispozițiile legii ceea ce atrage incidența prevederilor art.138 lit. d din Legea nr.85/2006.
S-a reținut, de asemenea că debitoarea nu deține bunuri în patrimoniu necesare acoperirii cheltuielilor administrative ale procedurii, și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare, impunându-se închiderea procedurii.
Împotriva acestei sentințe formulat recurs pârâtul susținând nelegalitatea acesteia, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 cp.civ. și art.304 indice 1 civ. exclusiv cu privire la măsura atragerii răspunderii patrimoniale a pârâtului administrator.
În susținerea recursului s-a învederat că faptul neținerii contabilității în conformitate cu legea, în sine, nu este de natură să atragă incidența dispozițiilor art.138 din lege, fiind necesară probarea raportului de cauzalitate dintre faptă și starea de insolvență a societății; s-a mai arătat că insolvența societății nu poate fi imputată pârâtului, întrucât aceasta a fost datorată exclusiv unor obligații stabilite artificial de către autoritatea fiscală, contestate de către pârât, contestație respinsă din motive neimputabile acestuia.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs, astfel cum au fost formulate, Curtea reține următoarele:
Pârâtul a îndeplinit funcția de administrator al societății debitoare, fiind împuternicit conform procurii autentificate sub nr.1286/23.07.1999, de către asociatul unic să efectueze orice acte ce decurg din calitatea de administrator și asociat al societății.
A rezultat că pârâtul nu a îndeplinit obligațiile presupuse de mandatul acordat, cu bună credință, prin comportamentul său culpabil cauzând starea de insolvență a societății.
Astfel nu au fost întocmite evidențele contabile în conformitate cu cerințele legii, s-a întocmit o contabilitate fictivă, aspect constatat de către organele fiscale, cu consecința sancționări societății.
Așa cum a afirmat pârâtul, în motivarea recursului și după cum s-a reținut în raportul final, obligațiile de plată suplimentare, stabilite prin procesul verbal nr.199/27.02.2003, întocmit de către Garda Financiară Centrală B, semnificative ca valoare, a căror anulare nu s-a obținut pe calea contestației formulate, potrivit legislației fiscale, au provocat destabilizarea financiară a societății care a intrat în încetare de plăți.
A rezultat din procesul verbal de contravenție susmenționat, că pârâtul s-a făcut vinovat de ținerea unei contabilități fictive; pentru bunurile importate, înregistrarea la vânzare s-a făcut la un preț mult subevaluat, cu scopul sustragerii de la plata taxelor fiscale, fapte ce se încadrează în prevederile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006.
Din cuprinsul raportului de activitate, depus la dosarul cauzei la 13 noiembrie 2007, rezultă că acesta a supus analizei atât cauzele înrăutățirii situației financiare, a desfășurării unei activități comerciale, în esență neprofitabile, cât și motivul ce a generat starea de insolvabilitate.
Astfel, aspectele reținute, referitoare la nivelul ridicat al chiriilor, pentru vadul comercial mediocru al zonelor de amplasare a spațiilor comerciale; furturile repetate, fără ca bunurile să fi fost recuperate în urma sesizării organelor de poliție; concurența nu sunt elemente de natură a cauza insolvența, ele justificând, doar o activitate slab profitabilă.
A rezultat că încetarea plăților s-a datorat exclusiv stabilirii în sarcina debitoarei a taxelor și impozitelor aferente operațiunilor comerciale, ca urmare a controlului efectuat de către Garda Financiară, control prin care s-a constatat întocmirea unei contabilități neconforme cu realitatea.
În consecință, în mod corect instanța de fond a constatat întrunite cerințele art.998 - 999 civ. raportat la 138 alin.1 lit. d din Legea nr. 85/2006, atât cu privire la săvârșirea cu vinovăție a faptelor prevăzute de textul de lege cât și cu privire la raportul de cauzalitate dintre faptă și starea de insolvență a societății.
Apreciind legală sentința atacată, nefiind întrunite cerințele art. 304 pct.9 civ. în conformitate cu art.312 civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul, împotriva sentinței comerciale nr.20 din 12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC SRL prin lichidator judiciar SC și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
.
2 ex./30.05.2008
Președinte:Georgeta ȚilimpeaJudecători:Georgeta Țilimpea, Cristina Scheaua, Alina Sekely
