Sechestru asigurator. Decizia 788/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 788/R-COM
Ședința publică din 15 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier: -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta - SA, cu sediul în Rm.V,-, jud.V împotriva încheierii de ședință nr.48 din 29 aprilie 2009,pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată-pârâtă fiind SRL, cu sediul în D,-, jud.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 5,00 lei achitată cu chitanța nr.12353/2009 emisă de Primăria Mun.Pitești și cu timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar.
Curtea ia în discuție actele de la dosar și, constatând recursul în stare de judecată se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea nr-, înregistrată la Tribunalul Vâlcea la data de 24.04.2009, reclamanta - SA Rm.V a chemat în judecată pe pârâta - SRL D, solicitând instanței să instituie sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale pârâtei, aflate la sediul social și la punctele de lucru ale acestuia.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că are împotriva pârâtei o creanță rezultată din mai multe facturi fiscale pe care le-a emis pentru activitatea de livrare produse și transport, pe care i-a prestat-o pârâtei. Pârâta nu a achitat vreo sumă din cele scadente, iar instrumentele de plată emise pentru plata facturilor au fost refuzate din cauza lipsei de disponibil bănesc în conturile pârâtei. În aceste condiții, reclamanta a solicitat judecătorului sindic din cadrul Tribunalului Vâlcea deschiderea procedurii de insolvență împotriva pârâtei, fiind format dosarul nr-, cu prim termen de judecată la data de 21.05.2009.
Reclamanta a mai arătat că există riscul ca pârâta să-și înstrăineze bunurile mai înainte de a-și plăti datoriile.
Prin încheierea nr.48/19 aprilie 2008, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea reclamantei și a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile ale acesteia, până la concurența sumei de 59.337,83 lei. Totodată, a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a unei cauțiuni în sumă de 11.686 lei, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, sub sancțiunea desființării de drept a sechestrului.
În motivarea cererii, Tribunalul a arătat că reclamanta nu deține un titlu executoriu, dar are o creanță constatată în scris împotriva pârâtei, potrivit facturilor fiscale și biletului la ordin depuse la dosar, creanță exigibilă, în cuantum de 59.337,83 lei, potrivit biletului la ordin emis de pârâtă.
Reclamanta a făcut dovada intentării unei acțiuni de valorificare a creanței sale, astfel că sunt îndeplinite cerințele dispoz.art.591 alin.1 Cod pr.civilă, însă doar asupra bunurilor mobile. În privința bunurilor imobile, pentru aplicarea sechestrului asigurator este necesar ca acesta să fie identificat prin cererea de chemare în judecată, lucru care nu s-a realizat în cauză.
În temeiul art.592 alin.2 Cod pr.civilă rap.la art.908 Cod comercial, instanța a stabilit o cauțiune de 11.868 lei în sarcina reclamantei.
Împotriva încheierii a formulat recurs reclamanta - SA care, invocând dispozițiile art.299 și următoarele și art.3041Cod pr.civilă, a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, în mod greșit a respins prima instanță cererea de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ale pârâtei, întrucât niciodată reprezentantului reclamantei nu i s-a pus în vedere precizarea bunurilor imobile. Pe de altă parte, identificarea bunurilor respective este un aspect ce ține de aplicarea sechestrului de către executorul judecătoresc.
Prima instanță a decis în mod nelegal plata unei cauțiuni de către reclamantă. Dispozițiile art.592 alin.2 Cod proc.civ. se completează cu dispozițiile art.908 Cod comercial care arată că, atunci când cererea de sechestru se face în virtutea unei cambii sau altui efect comercial la ordin sau la purtător, protestat pentru neplată, nu se impune plata unei cauțiuni.
În final, reclamanta a arătat că cuantumul cauțiunii stabilite de către prima instanță depășește maximul procentului de 20% din valoarea creanței pentru care s-a dispus instituirea sechestrului, respectiv 59.337,83 lei, stabilit prin art.7231alin.2 Cod proc.civ.
Examinând încheierea prin prisma motivelor invocate, în raport de dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod proc.civilă, Curtea constată că recursul este fondat.
Potrivit Deciziei nr. 84/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite în recursul în interesul legii asupra interpretării dispoz. art. 907.comercial și art. 591 alin. 1 teza I- proc.civ. în materie comercială sechestrul asigurător se poate înființa și asupra bunurilor imobile ale debitorului.
Art. 593 Cod proc.civilă reglementează modalitatea de ducere la îndeplinire de către executorul judecătoresc a măsurii sechestrului asigurator. În acest sens, alin.3 arată că sechestrul asigurător pus asupra unui imobil se va înscrie de îndată în cartea funciară. 4 arată că, împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului, cel interesat poate formula contestație.
Din norma legală sus-arătată rezultă că înscrierea în cartea funciară a sechestrului asigurator pus asupra unui bun imobil este atributul executorului judecătoresc, învestit cu aducerea la îndeplinire a măsurii respective.
Aceasta înseamnă că executorul judecătoresc este cel care identifică bunurile imobile ce se află în patrimoniul debitorului și asupra cărora poate fi aplicată măsura sechestrului asigurător dispusă deja de către instanță.
În această situație, condiția ca reclamantul-creditor, prin cererea sa de instituire a măsurii sechestrului asigurător, să identifice bunurile imobile asupra cărora poate fi pus sechestrul, este excesivă și împovărătoare pentru acesta.
Prin urmare, de vreme ce a reținut îndeplinirea condițiilor legale pentru instituirea măsurii sechestrului asigurator, instanța de fond trebuia să dispună aplicarea măsuri și asupra bunurilor imobile ale pârâtei, indiferent că acestea erau sau nu identificate prin cererea de chemare în judecată.
În ce privește aplicarea unei cauțiuni, Curtea constată că potrivit art.908 alin.1 din Codul comercial nu se impune plata unei cauțiuni atunci când cererea de sechestru se va face în virtutea unei cambii sau altui efect comercial la ordin sau la purtător, protestat pentru neplată.
În speță, instanța de fond a instituit măsura sechestrului asigurător având în vedere biletul la ordin emis de către pârâta debitoare - SRL la data de 16.02.2009 în favoarea reclamantei creditoare - SA pentru suma de 59.337,83 lei, bilet prezentat la plată în termen și refuzat - prin mențiune scrisă, expresă - de către BCR D la data de 13 aprilie 2009, din cauza lipsei totale de disponibil bănesc în conturile emitentului. Refuzul de plată al celui căruia i s-a prezentat biletul la ordin, respectiv BCR D, poate avea valoarea unui protest în condițiile art.73 din Legea nr.58/1934.
În aceste condiții sunt realizate cerințele art.908 Cod comercial sus-arătat, care liberează de obligația de plată a unei cauțiuni cererea de sechestru bazată pe un bilet la ordin.
Pentru cele expuse, fiind de prisos a mai examina motivul de recurs ce vizează cuantumul cauțiunii, în temeiul art.312 alin.1-3 Cod proc.civilă, Curtea va admite recursul și va modifica încheierea în sensul că va înlătura obligația reclamantei de a plăti cauțiunea și, respectiv, va institui sechestru asigurator și asupra bunurilor imobile ale pârâtei.
Încheierea va fi menținută în rest.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de - SA, cu sediul în Rm.V,-, județul V, împotriva încheierii nr.48 din 29 aprilie 2009 Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta debitoare - SRL, cu sediul în D,-, județul
Modifică încheierea în sensul că înlătură obligarea reclamantei creditoare la plata cauțiunii și instituie sechestru și asupra bunurilor imobile ale pârâtei debitoare.
Menține în rest încheierea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iulie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
16.07.2009
Red.
EM/4 ex.
Jud.fond:
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina
