Spete contestatie la executare comercial. Decizia 274/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 274/
Ședința publică din 19.02.2009
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de debitoarea - 1 - T prin MB Management împotriva sentinței comerciale nr. 190/31.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu creditoarea intimată - - T, având ca obiect contestație.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în calitate de administrator special al debitoarei recurente - 1 - T, administrator pentru creditoarea intimată și administrator judiciar al debitoarei recurente dl..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, având în vedere că prin încheierea din data de 11.12.2008 s-a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru a se pune în discuția părților excepția privind lipsa calității procesuale active a debitoarei invocată de creditoarea intimată - -, Curtea pune în discuție excepția invocată.
Administratorul special a debitoarei, invocă la rândul său excepția lipsei calității procesuale pasive a creditoarei.
Reprezentantul creditoarei intimate - administrator, învederează că - - a avut punct de lucru în T, str. - - și că era tot - nu SRL cum din eroare s-a consemnat.
Administratorul special susține că punctul de lucru al creditoarei nu se afla pe str. - - din T ci în cu totul altă parte, obligându-se să depună la dosar extras de carte funciară.
Administratorul judiciar al debitoarei dl., susține excepția invocată privind lipsa calității procesuale pasive a creditoarei intimate, reiterând necesitatea depunerii extrasului CF pentru lămurirea situației.
Având în vedere că toate celelalte date sunt identificate, Curtea respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a creditoarei, considerând că doar din eroare s-a scris SRL în loc de -.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a - 1 - invocată de - -, administratorul special solicită respingerea acesteia ca nefondată.
Administratorul judiciar al debitoarei solicită respingerea excepției învederând că Legea nr. 85/2006 este foarte clară în ceea ce privește persoanele care pot face contestație la tabelul de creanțe, debitoarea fiind reprezentată de administratorul social și poate formula contestație, excepția invocată fiind nefondată. De altfel contestația a fost formulată și de administrator și de lichidator.
Reprezentantul creditoarei lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Pe fondul cauzei, administratorul judiciar al debitoarei solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și să se dispună scoaterea din tabelul preliminar al creanțelor suma cu care judecătorul sindic a dispus să fie înscris, respectiv 3.001.180 lei reprezentând chirie datorată și neachitată de debitoarea - 1 - T în perioada iunie 2005 - mai 2007 și a sumei de 462.399 lei penalități de întârziere, precizând că, contractul în sine încheiat inițial nu cuprinde sume, ci doar actul adițional prevede plata chiriei, că în iunie 2006 societatea era deja în procedura insolvenței și că suma solicitată este eronată. Totodată menționează că motivarea sentinței judecătorului sindic are elemente care nu sunt legate de documentele depuse la dosarul de fond, că nu există facturi și chiar dacă judecătorul sindic apreciază că factura este un act adițional, reprezentanta debitoarei consideră că fără facturi nu există creanțe.
Administratorul special al debitoarei solicită de asemenea admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul eliminării sumelor solicitate de - - a fi înscrise în tabelul de creanțe, arătând că potrivit Codului d e procedură civilă, sumele trebuie să fie recunoscute de debitoare și de lichidator prin emiterea de facturi precizând că, contractul s-a încheiat formal contra unei chirii scriptice.
Reprezentantul creditoarei intimate solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate, arătând faptul că, contractul s-a încheiat pe un an de zile contra unei sume de 97.000 lei/lună însă inițial s-a încheiat pe o perioadă de 10 ani cu posibilitatea renegocierii și prelungirii acestuia.
Administratorul judiciar al debitoarei, dl., precizează că, contractul nu arată ce suprafață se închiriază, menționând că peste 70 % din aceasta este deținută de - -.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 190/31.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a admis în parte cererea creditoarei - - T, în contradictoriu cu debitoarea - 1 - reprezentată prin administratorul judiciar Management s-a dispus înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor a sumei de 3.001.180 lei reprezentând chirie datorată și neachitată de debitoarea - 1 - în perioada iunie 2005 - mai 2007 în temeiul contractului de închiriere nr. 2/10.06.2005 asupra spațiului situat în mun. T, spl. - nr.6, jud. T proprietatea petentei, încheiat între părți, precum și a sumei de 462.399 lei penalități de întârziere datorate conform art.8 din contract.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că la data de 10.06.2005 creditoarea - - în calitate de locator, a încheiat cu debitoarea - 1 - în calitate de locatar, contractul de închiriere nr. 02, având a obiect închirierea spațiului situat în mun. T, spl. - - nr.6, jud. T, pe o durată de 10 ani începând cu data încheierii, stabilindu-se de comun acord, conform anexei nr.1 (fila 14 dosar) ca valoarea chiriei să fie de 97.000 lei lunar.
În urma încheierii acestui contract, deși intimata debitoare a folosit imobilul închiriat, nu a plătit către creditoare nici o sumă de bani reprezentând chirie.
Conform contractului, părțile au stipulat la art.8 ca, în cazul neachitării chiriei la termenele stabilite, locatarul va plăti, în afara sumei, o penalitate de 0,06 % pe zi de întârziere.
Reclamanta a depus modul de calcul al penalităților, din cumulul cărora rezultă suma de 462.399 lei.
Susținerile debitoarei intimate, conform căreia sumele solicitate de creditoare nu pot fi înscrise în tabelul preliminar al creanțelor, nu au putut fi reținute de judecătorul sindic, având în vedere dispozițiile art. 41 alin.3 teza finală din Legea insolvenței, dat fiind că față de debitoare nu s-a confirmat un plan de reorganizare iar prevederile alin.1 și 2 ale aceluiași articol, care se referă la dobânzi, majorări și penalități, iar nu la debitul propriu-zis, se aplică corespunzător pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plăți, la data intrării în faliment.
Cu privire la caracterul incert al creanței invocat de administratorul judiciar și motivat prin aceea că nu au fost depuse facturi pentru chiria datorată, o astfel de apărare nu a putut fi reținută, având în vedere că, cuantumul creanței rezultă din clauzele contractului (anexa 1 - articol unic), părțile au stipulat că valoarea chiriei va fi de 97.000 lei lunar și are o durată de un an începând cu data încheierii, și anume 10.06.2005.
Factura este un mijloc de probă pentru dovedirea obligațiilor comerciale, de regulă încheiate între părți - fără încheierea în prealabil a unui contract, ea însăși dovedind cuantumul obligației de plată, prin acceptarea comenzii și comunicată de furnizor (vânzător) către beneficiar (cumpărător), dar, în ipoteza încheierii uni contract, drepturile și obligațiile reciproce sunt stabilite, obligatorii conform art. 969.civ. astfel că debitoarea avea posibilitatea să achite chiria și în mod direct, fără emiterea în prealabil a unei facturi, iar întinderea unei obligații de plată est determinabilă, astfel cum prevede art. 112 alin.3 proc.civ.
Faptul că nu au fost emise facturi a fost justificat în ședință publică de administratorul social al contestatoarei, prin aceea că documentul înregistrat în contabilitate, chiar în situația în care nu ar fi fost urmat de achitare, ar fi generat pentru societate și alte pierderi, respectiv impozit pe profit, incluzând contravaloarea chiriei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea - 1 - T, reprezentată prin administrator special și prin administrator judiciar Management solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și scoaterea din tabelul preliminar al creanțelor, a sumei cu care judecătorul sindic a dispus să fie înscrisă creditoarea - - T, și anume 3.001.180 lei reprezentând chirie datorată și neachitată de debitoare în perioada iunie 2005 - mai 2007 și a sumei de 462.399 lei penalități de întârziere. În motivare s-a arătat că între părți s-a încheiat un contract de închiriere nr. 2/2005 în baza căruia intimata creditoare - - a solicitat judecătorului sindic înscrierea sa în de creanțe a debitoarei - 1 - Totuși, debitoarea nu a achitat nici un fel de chirie și nu a recunoscut niciodată acest contract de închiriere, deoarece contractul a fost atacat cu acțiune în anulare și face obiectul dosarului - al Tribunalului Timiș, iar chiriile solicitate au fost respinse de către debitoare ca nerecunoscute. Chiar dacă aceste chirii ar constitui creanțe față de - -, potrivit art. 41 alin.1 din Legea 85/2006 nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel, ori cheltuială numită generic accesorie, nu va mai putea fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii. În același sens, art. 3 alin.16 din Legea 85/2006 prevede că tabelul preliminar al creanțelor cuprinde toate creanțele născute înainte de data deschiderii procedurii. Prin urmare, data deschiderii procedurii fiind 16.02.2006, nu se impunea înscrierea sumelor ce ar fi rezultat din chirii ulterioare acestei date.
În cauză s-a formulat întâmpinare de către creditoarea intimată solicitând respingerea recursului declarat de debitoarea - 1 - T, în principal prin admiterea excepției lipsei calității procesuale a debitoarei în a introduce în nume propriu acțiuni sau cereri referitoare la hotărârile pronunțate de judecătorul sindic după declanșarea procedurii insolvenței, câtă vreme legitimitatea procesuală o au în primul rând administratorul judiciar sau lichidatorul, iar pentru unele contestații administratorul special. Oad oua excepție invocată de intimata creditoare este aceea a modificării în recurs de către debitoarea recurentă a cauzei și obiectului judecății desfășurate în fața primei instanțe, contravenindu-se dispozițiilor art. 294 alin.1 proc.civ. cu referire specială la invocarea în recurs a nulității contractului de închiriere, ceea ce nu a făcut obiectul cercetărilor judecătorești în primă instanță. În fine, aceeași creditoare intimată a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că însăși debitoarea recunoaște că între părți s-a încheiat un contract de închiriere în anul 2005 și că nu a achitat niciodată chiria convenită prin contract, inclusiv că folosește spațiile închiriate cu toate utilitățile, dar obligația de plată a chiriei și a penalităților contractuale.
Prin răspunsul la întâmpinare, debitoarea recurentă arată că prezenta acțiune este o contestație la tabelul preliminar al creanțelor - 1 - și, prin urmare, atât administratorul special cât și administratorul social, au calitatea de a participa împreună ca părți într-o asemenea acțiune, fiind absurdă invocarea lipsei calității lor procesuale în faza de recurs.
Examinând recursul debitoarei prin prisma excepției invocată de creditoarea intimată referitoare la lipsa calității procesuale active a debitoarei - 1 - de a declara recurs în nume propriu, reprezentată fiind de administratorul special și de administratorul judiciar, analiză care potrivit art. 137 alin.1 proc.civ. primează în raport de cea de-a doua excepție invocată de aceeași creditoare intimată precum și de motivele de fond ale recursului declarat, Curtea constată că excepția lipsei calității procesuale active a debitoarei este întemeiată pentru motivele ce succed.
În primă instanță judecătorul sindic a admis în parte cererea creditoarei intimate și a dispus înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor suma de 3.001.180 lei reprezentând chirie datorată și neachitată de debitoarea - 1 - și 462.399 lei penalități de întârziere, obligații pecuniare ce ar reveni debitoarei în temeiul unui contract de închiriere încheiat de părți sub nr. 2/10.06.2005.
Împotriva acestor dispoziții ale judecătorului sindic a declarat recurs în nume propriu debitoarea - 1 - T reprezentată de cei doi administratori.
Debitoarea recurentă se află în procedura insolvenței declanșată la data de 16.02.2006 în dosar nr-, iar de la această dată capacitatea sa de a sta în justiție este valorificată de anumite persoane prevăzute expres de legea insolvenței. Astfel, potrivit art. 20 din această lege, administratorul judiciar are printre atribuțiile sale pe care le exercită în calitate de subiect de drept distinct de personalitatea juridică a debitoarei, și pe aceea de a verifica creanțele și atunci când este cazul, de a formula obiecțiuni la acestea precum și de a întocmi tabele de creanță. Aceste atribuții nu se exercită de către administratorul judiciar ca reprezentant al debitoarei, ci în nume propriu, evocând legitimitate subiectivală proprie inclusiv în cazul introducerii unor acțiuni, cereri sau contestații în fața instanței de judecată.
În mod asemănător, legea insolvenței prevede în dreptul art.18 alin.2 atribuțiile administratorului special, atribuții care se exercită în nume propriu de către administrator, iar nu ca reprezentant al debitoarei. Printre aceste atribuții, în orice caz nu este prevăzută și aceea de a declara recurs în calitate de reprezentant al debitoarei cu privire la o cerere care este dată în prerogativa exclusivă a administratorului judiciar.
Din examenul cererii de recurs se constată că această cerere a fost formulată de debitoarea - 1 - T aflată în insolvență, iar nu așa cum o prevăd expres dispozițiile art. 20 alin.1 lit.k din Legea 85/2006 de către administratorul judiciar al debitoarei în nume propriu.
Întrucât debitoarea - 1 - T nu are calitatea procesuală activă prevăzută de lege pentru a exercita astfel de acte în justiție, în nume propriu, Curtea constată întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a debitoarei recurente și, prin consecință, va respinge recursul declarat pentru aceste considerente. Constatând întemeiată excepția mai sus arătată, Curtea statuează că cercetarea celei de a doua excepții ridicate de creditoarea intimată, respectiv cercetarea motivelor de recurs, nu mai este necesară, fiind pe deplin aplicabile prevederile art. 137.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a debitoarei - 1 - formulată de intimata creditoare - -.
Respinge recursul debitoarei - 1 - T împotriva sentinței comerciale nr. 190/31.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
RED. /02.03.2009
TEHNORED. /27.02.2009
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Marian Bratiș, Anca
