Spete contestatie la executare comercial. Decizia 755/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.755R
Ședința publică de la 19 iunie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR I -
JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean
GREFIER
.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de recurentele - -COM SRL, - SRL și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței comerciale nr.544/05.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - - SRL prin administrator judiciar GENERAL EXPERT.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar și intimata - - SRL prin administrator judiciar GENERAL EXPERT, reprezentată de avocat, fără delegație la dosar legitimat cu legitimația seria 00326X6/2008, lipsind recurentele - -COM SRL și - SRL.
Procedura nelegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recurentele - SRL și - -COM SRL nu au depus la dosar dovezile achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar potrivit rezoluției de primire a dosarului.
Apărătorul intimatei - - SRL prin administrator judiciar GENERAL EXPERT depune la dosar înscrisurile din dosarul de fond care le consideră relevante pentru soluționarea cauzei de față așa cum s-a dispus de către instanța la termenul anterior.
Din oficiu, Curtea, în temeiul art.137 alin.1 pr.civ. raportat la art. 21 din Legea nr. 146/1997, invocă excepția netimbrării recursurilor formulate de recurentele - -COM SRL, - SRL și constatând că părțile prezente nu mai au cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul atât pe excepția netimbrării recursurilor formulate de recurentele - -COM SRL, - SRL cât și pe cererea de recurs formulată de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI
Reprezentantul recurentei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B solicită admiterea excepției netimbrării recursurilor formulate de recurentele - -COM SRL, - SRL și anularea celor două recursuri ca netimbrate. Pe recursul propriu solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii contestației împotriva hotărârii Adunării creditorilor din data de 14.12.2007 și anulării acesteia.
Apărătorul intimatei - - SRL prin administrator judiciar GENERAL EXPERT cu privire la excepția netimbrării recursurilor formulate de recurentele - -COM SRL, - SRL lasă la aprecierea instanței. Cu privile la recursul formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat și consideră că este vorba doar de o cerere de prelungire a procedurii si o garantia a admiterii planului de reorganizare al debitoarei, prelungire nejustificată și faptul că nu există tabel definitiv al creanțelor.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.544/05.02.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, instanța a dispus respingerea ca neîntemeiate a contestațiilor formulate de către creditoarele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B, și -Com împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei Metal din 14.12.2006 și s-a încuviințat încheierea contractului de închiriere între societatea debitoare reprezentată de administrator judiciar și cu valabilitate până la soluționarea cererii de admitere a planului de reorganizare și numai după obținerea tuturor autorizațiilor de către.
Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reținut că prin sentința comercială nr.3048/21.08.2007 pronunțată în dosarul nr- s-a dispus admiterea cererii creditoarei Milano având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței debitoarei Metal, fiind desemnat ca administrator judiciar General Expert, luându-se act de intenția debitoarei de reorganizare.
Întrucât la 27.11.2007 creditoarea a depus în favoarea debitoarei o ofertă de locațiune, a fost convocată ședința adunării generale a creditorilor pentru data de 14.12.2007 când creditorii prezenți și cei care ai prezentat puncte de vedere în scris asupra acestei probleme a ordinii de zi au reprezentat 87,96% din totalul creanței înscrise la masa credală, din totalul cărora votul favorabil acestei propuneri a aparținut creditorilor reprezentând 69,99% din totalul creanțelor înscrise în tabel, restul votând împotrivă.
Invocând dispozițiile art. 15 și pe le art. 17 din Legea nr.85/2006 judecătorul sindic a arătat că și în condițiile în care se lipsește de relevanță votul creditorului aflat în conflict de interese cu debitoarea, față de problema luată în dezbatere, condiția cvorumului și ponderea favorabilă a votului este îndeplinită, iar hotărârea adoptată este legală.
În considerarea obiecțiunilor de oportunitate asupra încheierii contractului, a lipsei de certitudine în ce privește planul de reorganizare, a lipsei de mijloace financiare necesare pentru susținerea planului de investiții pentru spațiul închiriat, judecătorul sindic a arătat în fapt valabilitatea contractului de închiriere depinde de hotărârea instanței asupra planului de reorganizare propus și că celelalte probleme sunt plasate în riscul și nu afectează interesele creditorilor Metal
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs la 27.02.2008 creditoarele -Com, și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului
În ce privește recursurile formulate de -Com și, acestea nu au fost motivate, iar în ce privește recursul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului B, motivele expuse sunt cele prevăzute de art.304 pct.6, pct.5 și pct.7 Cod procedură civilă.
Astfel, solicitând modificarea hotărârii atacate și admiterea excepției lipsei calității de reprezentant a domnului, iar în subsidiar admiterea contestației formulate cu consecința anulării hotărârii adunării creditorilor, recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B arată următoarele:
În cursul procedurii insolvenței desfășurate împotriva Metal, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Baî nregistrat o creanță de 910.218 lei, deținând astfel o poziție importantă între creditorii societății insolvente.
La 27.11.2007 creditoarea a depus o ofertă de locațiune pentru spațiile cu destinație de birouri, producție și utilaje proprietatea debitorului, arătându-și disponibilitatea pentru plata unei chirii lunare de 3.000 euro pe lună și de efectuare a unei investiții estimate la 70.000 euro, sumă care urma să fie inclusă în planul de reorganizare și plătită cu prioritate.
În acest context a avut loc ședința adunării creditorilor din 14.12.2007 contestată de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului
Se arată că o primă problemă constă în aceea că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității de reprezentant a în privința domnului.
Sustine recurenta că în realitate reprezentantul este, dar oferta societății a fost făcută prin reprezentantul, fără ca acesta să își legitimeze calitatea atât în ce privește înaintarea ofertei cât și în ce privește reprezentarea în cadrul adunării din 14.12.2007.
Un al doilea motiv al recursului învederează că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut în măsura în care respingând contestația instanța s-a pronunțat pe un obiect care nu a făcut obiectul litigiului, încuviințând încheierea contractului și limitele conținutului acestuia.
Astfel, potrivit art.11 alin.2 din Legea nr.85/2006, atribuțiile judecătorului sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului, însă atribuțiile manageriale aparțin reprezentantului judiciar iar nu instanței de judecată.
Al treilea motiv al recursului învederează că hotărârea nu este motivată sau nu arată suficient motivele pe care se sprijină.
Astfel, recurenta precizeaza că prin contestația recurată a învederat instanței că încheierea contractului de închiriere între Metal și nu este o măsură de oportunitate pentru debitor și nu servește interesele creditorilor.
În opinia recurentei angajamentele contractuale ale sunt lipsite de certitudine iar prin acceptarea acestei oferte se impune practic creditorilor obligația de a vota un plan de reorganizare chiar dacă acesta nu ar fi viabil.
Se arată că judecătorul sindic și-a motivat hotărârea exclusiv pe considerente care țin de exprimarea votului în adunarea generală, aspect care nu a făcut obiectul contestației. Principalul motiv de nelegalitate invocat de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B vizează încălcarea interesului concursual al creditorilor, aspect ignorat de către prima instanță.
Subliniaza recurenta că instanța de fond trebuia să verifice dacă încheierea contractului de locațiune în condițiile propuse de ofertant are aptitudinea de a realiza scopul procedurii, or judecătorul sindic a ocolit în mod nepermis efectuarea acestor aprecieri.
Se considera că încălcarea interesului creditorilor este și mai mult dovedită în măsura în care rapoartele de activitate anterioare datei ședinței adunării creditorilor menționează că pentru încheierea acestui contract sunt necesare demersuri pentru contractare de apă și canalizare, energie și gaze, salubrizare, etc. aspect de natură să pună în dificultate societatea debitoare.
Recurenta subliniază că în contextul în care acționarul majoritar al Metal a declarat că dorește dezvoltarea în zona de birouri și producție a unor proiecte imobiliare, este evident că nu există nici un interes real pentru redresarea activității societății.
S-au atașat la dosar probe cu înscrisuri, procesul-verbal al adunării creditorilor din 14.12.2007, oferta de contract înaintată de Milano, copia contractului de închiriere încheiat ca urmare a hotărârii adunării creditorilor, copia contestației creditoarei și rapoartele de activitate ale administratorului judiciar.
În ședința publică din 19.06.2008 Curtea a luat în dezbatere excepția de netimbrare a recursurilor formulate de către creditoarele și -Com și a reținut în pronunțare pe motivele învederate recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului
Analizând cu prioritate incidentul derivat din reaua investire a instanței, luat in dezbatere la 19.06.2008, a cărui soluționare se impune cu prioritate în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, art. 35 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi și art.137 Cod procedură civilă, Curtea apreciază următoarele:
Cererile de recurs promovate individual de către creditorii și -Com se timbreaza, conform art. 11 alin. 2 si art. 6 lit. c) din Legea nr.146/1997 si art. 3 din OG nr. 32/1995, cu taxa de timbru de 19,5 lei si timbru judiciar de 0,15 lei.
În acest sens, reține că prin rezolutia de primire a cererii de apel si ulterior, prin dispozitia luata in sedinta publica din 22.05.2008, Curtea de Apel Bas tabilit in sarcina recurentelor si -Com obligatia de plata a taxei de timbru de 19,5 lei si a timbrului judiciar de 0,15 lei.
Având în vedere dispozițiile art. 34 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 potrivit cărora stabilirea timbrajului reprezintă o sarcină administrativă a instanțelor și nu face parte din categoria activităților de judecată, dar și pe cele ale art. 35 din Norme și 20 alin.1 din Legea nr. 146/1997 instanța reține că obligația timbrării cererilor de chemare în judecată si a cailor de atac promovate se impune premergător oricărui act de procedură și reprezintă o condiție a legalei investiri a instanței.
În conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. 2 si art. 36 alin. 1 din Normele de aplicare a legii taxelor de timbru, Curtea a impus recurentelor obligația de plată a taxei de timbru, stabilind cuantumul acesteia si comunicand partilor obligatia platii o data cu citatia publicata in Bultinul Procedurilor de Insolventa potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr.85/2006, astfel că recurentele erau indatorate sa consemneze la dosar dovada atestand plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, rămânând în pasivitate cu privire la aceasta.
Constatând în consecință că la dosar recurentele -Com si nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit, in conditiile art. 39 alin. 1 din Normele de aplicare a legii taxelor de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin.3 din Legea 146/1997 instanța va da eficiență sancțiunii nulității recursurilor promovate de catre aceste parti si va dispune in consecinta.
In ceea ce priveste recursul promovat de catre creditoarea recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B, dupa expresia pe care aceasta parte isi ordoneaza motivele de recurs, Curtea constata ca in esenta, exista trei motive de recurs, dintre care unul este de casare si celelalte doua de modificare, astfel ca, de consecintele implicate le va analiza in aceasta ordine.
Astfel:
Motivul de casare la care recurenta se raporteaza in critica solutiei pronuntate se intemeiaza pe imprejurarea ca dl. nu are puterea de reprezentare a Milano, atat in ce priveste propunerea ofertei de inchiriere adresata debitoarei Metal, cat si dreptul de a participa si vota in sedinta adunarii generale a creditorilor debitoarei, exceptia care nu a fost luata in dezbatere si pronuntare de catre prima instanta.
Supra acestui aspect, Curtea arata ca din verificarile proprii, constata ca in cuprinsul contestatiei creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B impotriva hotararii adunarii gerenale a creditorilor din 14.12.2007 adresata Tribunalului, rezulta ca problema lipsei de reprezentativitate a d-lui a fost specificata ca motiv de nulitate a actului atacat.
Insa, lipsa mandatului a fost invocata din doua directii:
1. nu avea puterea de a reprezenta Milano la elaborarea ofertei de locațiune pentru spațiile cu destinație de birouri, producție și utilaje proprietatea debitorului din 27.11.2007.
Aceasta este doar o problema legata de lipsa mandatului la elaborarea actului juridic si se transeaza dupa regulile incidente in materia mandatului. Insa, invocarea lipsei mandatului la momentul prezentarii ofertei in numele Milano este lipsita de relevanta atunci cand se analizeaza legalitatea hotararii adunarii gerenale a creditorilor din 14.12.2007, analiza care presupune examinarea incalcarii legii care reglementeaza regulile de tinere aacesteiadunari, iar nu a actelor independente si anterioare ale unui creditor
2. nu avea puterea de reprezentare a Milano in hotararea adunarii gerenale a creditorilor din 14.12.2007 si impicit, nu putea vota pentru acest creditor. Acest aspect a fost insa analizat de catre prima instanta. Din suma considerentelor prezentate de catre instanta de fond atunci cand a expus rationamentul sau legat de legalitatea cvorumului sedintei si a ponderii votului favorabil in functie de incidenta dispozitiilor art. 17 alin. 5 din Legea nr.85/2006 si art. 15 din aceeasi lege s-a subliniat ca si in lipsa la sedinta a Milano sau a votului acesteia, hotararea creditorilor din 14.12.2007 a fost adoptata in conditii legale de covorum si vot.
In ordinea de prioritate a legalitatii votului Milano prima instanta a analizat in mod corect cu prioritate situatia de incompatibilitate la vot a acestui creditor datorita conflintului de interese in care se afla cu debitoarea, astfel, inlaturandde planonumararea acestui vot pentru acest motiv, era redundanta analiza nulitatii votului din perspectiva exprimarii sale pentru lipsa mandatului d-lui.
Dincolo de aspecte care subliniaza ca prima instanta nu a depasit cu usurinta acest pretins motiv de nulitate, Curtea impune subliniera ca, in realitate, problema pusa in discutie de catre Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B nu era in realitate o exceptie a lipsei calitatii de reprezentant, astfel ca nu trebuia sa primeasca o solutie disctincta in sensul in care impune art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă.
Exceptia lipsei calitatii de reprezentant este o exceptie de procedura absoluta si peremptorie, iar in sens propriu intelegemexceptia de procedura ca fiind un viciu al actului de procedura judiciar.
Astfel, in masura in careexceptia lipsei mandatului de reprezentarese refera exclusiv la mandatul ad litem (de reprezentare judiciara), asa cum se deduce din interpretarea dispozitiilor art. 83, art. 67 si art. 161 alin. 1 Cod procedură civilă si este de natura sa vicieze actele de procedura ale instantei, urmeaza ca lipsa mandatului ca motiv de nulitate a unui act juridic nu se reprezinta in unei instante ca veritabila exceptie, ci ca motiv de nulitate al actului supus controlului jurisdictional.
Prin urmare, acest prim motiv al recursului nu este fondat.
Al doilea motiv al recursului vizeaza lipsa motivarii hotararii judecatorului sindic, in contexul in care considerentele instantei se opresc la aprecierea hotararii adunarii creditorilor din 14.12.2007 doar din perspectiva conditiei de cvorum si vot si nu si din cea a oportunitatii acestei hotarari.
Astfel, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B arata ca instanta trebuia să verifice dacă încheierea contractului de locațiune în condițiile propuse de ofertant are aptitudinea de a realiza scopul procedurii si daca aceasta nu se face totusi cu încălcarea interesului concursual al creditorilor.
Curtea infirma aceasta critica. Curtea subliniaza ca potrivit art. 11 lit. m) interpretat impreuna cu art. 14 alin. 7 din Legea nr.85/2006, hotararea adunarii creditorilor se impune judecatorului-sindic, care o poate controla exclusiv legalitatea acestui act, iar nu oportunitatea sa, asa cum recurenta sustine.
Or,controlul de legalitateal hotararilor unui for, cum este adunarea creditorilor in cadrul procedurii insolventei vizeaza nu cenzura libertatii de vointa a celor care exprima o anumita intentie juridica, ci conditiile in care aceasta vointa a fost exprimata, adica respectarea regulilor pe care legea le edicteaza pentru acest demers.
Astfel, desi este adevarat ca in cadrul contestatiei sale Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B nu a contestat cvorumul si votul exprimat in sedinta din 14.12.2007, considerentele instantei nu sunt straine de natura pricinii atunci cand analizeaza aceasta problema, deoarece ele au derivat din incompatibilitatea de a vota in aceasta sedinta.
Este in egala masura adevarat ca scopul legii insolventei este acela de a acoperi pasivul debitorului si ca, implicit, aceasta se desfasoara in interesul creditorilor, dar tocmai de aceea, legiuitorul acorda acestor creditori dreptul de a hotari in adunarile generale acele masuri care corespund intereselor lor, inclusiv in privinta incheierii unor acte de catre debitor cum este situatia contractului de inchiriere al Metal.
Chiar recurenta arata in expunerile sale ca procedura insolventei legiuitorul lasa la aprecierea creditorilor alegerea modalitatii in care procedura se desfasoara si de aceea, JUDECĂTOR 3: Cosmin Horia l-sindic nu poate sa infirme deciziile pe care creditorii le iau in interesul lor printr-un control de oportunitate asupra deciziei acestora.
In masura in care Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B arata ca aceasta hotarare este contrara intereselor sale si ca s-a votat printr-o coniventa a creditorilor contrara scopului legii, practic, se ataca din prunct de vedere juridic cauza actului adoptat la 14.12.2007.
Or, cauza actului este prezumata in actele juridice, oricare ar fi natura lor, ca fiind existenta si licita (art. 967, 968 Cod civil), astfel ca revine contestatorului obligatia de a proba ca hotararea din 14.12.2007 a fost luata printr-o intelegere ilicita a celor care au votat favorabil, proba pe care contestatoarea nu a realizat-
Judecatorul-sindic nu poate cezura aceasta hotarare prin prisma oportunitatii sale cate vreme creditorii au decis ca masura incheierii contractului de locatiune corespunde intereselor lor, iar aceasta hotarare nu poate fi pusa in legatura cu faptul ca nu are mijloace financiare pentru efectuarea investitiilor propuse, cu durata mare a locatiunii sau lipsa autorizatiilor pentru desfasurarea activitatii propuse de catre locatara.
De asemenea, legalitatea acestei hotarari nu poate fi controlata, asa cum sustine administratorul judiciar al Metal in cadrul dezbaterilor pe fond ale recursului, in sensul in care ea ar constitui o garantie a aprobarii planului de reorganizare, deoarece intre cele doua etape nu exista nicio legatura sau implicatie.
Al treilea motiv de recurs vizeaza incalcarea principiului disponibilitatii de catre prima instanta, recurenta aratand ca judecatorul-sindic s-a pronuntat pe aspecte care nu au facut obiectul litigiului in masura in care a stabilit anumite aspecte de continut ale contractului de inchiriere, depasind astfel si sfera competentelor legale stabilite prin art. 11 din Legea nr.85/2006.
Este adevarata ca judecatorul sindic nu incuviinteaza incheierea actelor debitorului intrat in insolventa, potrivit delimitarii de competente pe care o fixeaza art. 11 din Legea nr.85/2006. De altfel, incuviintarea incheierii contractului de locațiune pentru spațiile cu destinație de birouri, producție și utilaje proprietatea debitorului este o masura care nu necesita interventia instantei si este independenta de incuviintarea judecatorului sindic cata vreme oferta de contract s-a intalnit cu acceptarea sa, potrivit hotararii adunarii gerenale a creditorilor din 14.12.2007.
Trebuie specificat ca din interpretarea logica a art. 17 lit. a) si d), adunarea generala a creditorilor, in interesul carora se desfasoara intreaga procedura, asa cum art. 2 din Legea nr.85/2006 afirma explicit, poate avea initiativa incheierii unor contracte de catre debitor daca acestea deservesc interesului creditorilor si poate hotari pentru debitor in acest domeniu. Or astfel, o data ce oferta Milano a fost acceptata de catre forul creditorilor, conventia de inchiriere este perfecta si nu depinde de dispozitia de incuviintare a judecatorului-sindic.
De asemenea, in masura in care judecatorul-sindic a stabilit, prin dispozitiile date ca efectele contractului sunt conditionate de analiza instantei cu privire la planul de reorganizare, Curtea arata ca, practic, acest dispozitiv nu echivaleaza unei pronuntariextra petitadeoarece instanta nu face mai mult decat sa reproduca in dispozitiv consecintele legale pe care legea le impune asupra activitatii debitorului dupa adoptarea unei hotarari de admitere sau de respingere a initiativei de reorganizare.
In consecinta, si acest ultim motiv al recursului este considerat neintemeiat.
de toate considerentele prezentate cu privire la motivele de recurs analizate, Curtea le considera nefondata si astfel, de dispozitiile art. 312. 1 Cod procedură civilă, va respinge pentru netemeinicie si recursul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția de netimbrare a recursurilor formulate de recurentele. și -COM și în consecință:
Anulează recursurile formulate de către recurentele -COM șiîmpotriva sentinței comerciale nr.544/05.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimataa, ca netimbrate.
Respinge recursul declarat de către recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI,împotriva aceleiași sentințeîn contradictoriu cu intimata, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.06.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
I
Grefier,
Red.Jud.
2 ex.
27.06.2008
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Veronica DănăilăJudecători:Veronica Dănăilă, Iulia Prelipcean, Cosmin Horia
