Spete contestatie la executare comercial. Decizia 797/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.797
Sedința publică de la 20 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Maria State Ungureanu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Guranda
JUDECATOR - - -
GREFIER -
Pe rol pronunțarea asupra cererii de recurs, formulată de recurenta creditoare - SRL împotriva sentinței comerciale nr.4479/24.10.2008 pronunțată de Tribunalul B Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare - GRUP SRL.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 13.05.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 20.05.2009, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA:
Prin adresa înregistrată pe rolul acestei instanțe la 22.12.2008, Tribunalul București - Secția a VII a Comercială a înaintat spre competență soluționare, cererea de recurs formulată de recurenta creditoare - SRL, în contradictoriu cu intimata debitoare - GRUP SRL împotriva sentinței comerciale nr.4479/24.10.2008 pronunțată de Tribunalul B Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-.
Prin sentința sus-menționată instanța de fond a admis contestația debitoarei - GRUP SRL. A respins ca neîntemeiată cererea introductivă a creditoarei - SRL.
Pentru a pronunța această soluție judecătorul-sindic a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- la Tribunalul București - Secția a VII a Comercială reclamanta creditoare - - SRL a solicitat deschiderea procedurii insolventei prevăzută de Legea nr.85/2006 față de pârâta debitoare - GRUP SRL, care este în insolventă de mai mult de 30 de zile si care nu si-a achitat debitul de 742.059,43 lei, rerpezentând contravaloare servicii.
Cererea introductivă a fost motivată în baza art.31 al.1 din legea 85/2006 și a fost comunicată debitoarei la data de 22.09.2008 (fila 31), care în termenul legal de 10 zile prevăzute de art.38 al.3 din Legea 85/2006, a formulat contestatie la cererea introductivă.
În motivarea contestației pârâta-debitoare a arătat că nu este în stare de insolvență și că între părți mai există dosare cu pretenții reciproce și în cea ce privește creanța solicitată de creditoare și anume dosarul - ce are ca obiect emiterea unei somatii de plată introdusă de creditoare pentru suma de 742.059,43 lei și dosarul - în care debitoarea a invocat excepția de neexecutare a contractului.
Tribunalul a constatat că părțile poartă un litigiu asupra creanței solicitată de creditoare și prin urmare creanta nu este certă așa cum prevede art.31 al.1 din Legea 85/2006, respectiv art.379 Cp.civ. și astfel contestația debitoarei a fost admisă iar cererea creditoarei a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, recurenta - creditoare - SRL apreciind soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
Instanta de fond a incalcat dreptul la aparare prevazut de art.156 civ.Cod Penal La primul termen de judecata din data de 22.10.2008 judecatorul sindic a respins cererea de amanare formulata de catre aparatorul creditoarei si a luat dosarul in pronuntare, amanand-o pentru doua zile, pana la 24.10.2008.
Cererea de amanare formulata privea imposibilitatea de prezentare a aparatorului pentru termenul din data de 22.10.2008, precum si nerespectarea termenului prevazut de art.114 indice 1 alin 1.civ.Cod Penal în sensul ca debitoarea a formulat contestatie comunicata creditoarei la data de 16.10.2008, fiind intimata imposibilitate de a formula intampinare si a propune probe.
Judecatorul sindic a considerat in mod gresit ca in cauza creanta a fost contestata de catre debitoare astfel incat nu este certa asa cum prevede art.31(1), legea 85/2006 si art.379 civ.
Cod PenalFactura fiscala 0093/07.04.2008 privind suma de 742.059,43 lei a fost acceptata de debitoare prin procesul verbal de conciliere din data de 05.06.2008.
In consecinta, instanta trebuia sa verifice si aspectele ce tin de reaua credinta a debitoarei in formularea litigiului aflat pe rolul Tribunalului B, obietul acestui litigiu precum și recunoasterea debitului atat prin acceptarea facturii, precum și prin procesele verbale de conciliere din data de 27.02.2008 și 05.06.2008.
La 18.02.2009 intimata debitoare - GRUP SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru următoarele motive:
Primul motiv de recurs invocat este o asa - zisa "incalcare a dreptului la
aparare".
In realitate, reprezentantul conventional al paratei a depus o cerere de amanare a judecatii nesustinuta de nici un act doveditori (contrar art. 156 alin. 1.pr.civ. potrivit caruia cererea trebuie sa fie "temeinic motivata").
Starea de insolventa este clar si expres definita de lege, iar doctrina si jurisprudenta au validat in nenumarate randuri aceasta definitie.
Mai mult, doctrina si jurisprudenta sunt unanime in a afirma ca refuzul justificat de a plati o suma de bani nu este si nu poate fi considerat ca fiind echivalent unei "stari de insolventa".
Ori, hotararea Tribunalului Dolj de respingere a cererii de emitere a unei ordonante de plata impotriva debitoarei este suficienta pentru ca instantele sesizate cu o cerere de deschidere a procedurii insolventei sa o respinga stabilind ca debitoarea este indreptatita sa refuze efectuarea unei asemenea plati.
La data de 01.04.2009 s-a adus la cunoștința instanței că față de recurenta - SRL s-a deschis procedura insolvenței fiind numit administrator judiciar SERVICII INSOLVENȚA și ca urmare s-a dispus citarea recurentei prin administrator judiciar.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate, urmează să respingă recursul formulat ca nefondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește motivul invocat referitor la nerespectarea dreptului la apărare al recurentei creditoare și nerespectarea articolului 114 Cod procedură civilă privind termenul de 15 zile pentru comunicarea contestației debitoarei se constată că:
La termenul din 22.10.2008, instanța de fond a luat act de cererea creditoarei de amânare a cauzei pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales de depunerea contestației de către debitoare.
Instanța de fond a acordat cuvântul pe fond părții prezente ( respectiv debitoarei) și a amânat pronunțarea pentru 24.10.2008 pentru a da posibilitatea părților să depună note scrise.
Conform articolului 156 Cod procedură civilă instanța va putea acorda un singur termen pentru lipsă de apărare temeinic motivată. Când instanța refuza amânarea judecății pentru acest motiv va amâna la cererea părții pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Se constată că cererea creditoarei pentru lipsă de apărare, cerere formulată de apărătorul acesteia nu a fost dovedită - astfel apărătorul nu a făcut dovadă că la termenul de judecată acordat era în imposibilitate de prezentare având o serie de procese la C. În acest sens ar fi putut depune copii ale citațiilor din procesele respective.
Cererea de amânare nefiind dovedită, în mod corect instanța de fond nu a dispus amânarea cauzei.
Însă instanța de fond amânat pronunțarea pentru două zile, termen înăuntrul căruia creditoarea ar fi putut depune concluzii scrise, ceea ce nu a făcut.
Mai mult Curtea constată că cererea de chemare în judecată era semnată doar de avocat a cărui împuternicire avocațială nu era semnată de client, contractul de asistență juridică nu este depus la dosar, astfel încât nici dovada calității de reprezentant nu a fost stabilită.
În ceea ce privește contestația debitoarei aceasta a fost comunicată creditoarei la 14.10.2008, iar conform articolului 7204Cod procedură civilă (aplicabil în materie comercială) termenul pentru depunerea întâmpinării era de cel puțin 5 zile înaintea judecății ( termenul fiind 22.10.2008( și nu de 15 zile cum susține creditoarea.
Ca urmare acest motiv de recurs este nefondat față de dispozițiile articolului 156 Cod procedură civilă și articolului 7204alin. 2 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la caracterul cert al creanței se susține că debitul provine din neachitarea facturii 0093/07.04.2008 în cuantum de 742.059,43 lei care a fost acceptat la plată și recunoscută conform proceselor-verbale de conciliere din 27.02.2008 și 05.06.2003. Procesul - verbal de conciliere din 27.02.2008 nu are nici o relevanță în cauză fiind anterior emiterii facturii.
În ceea ce privește procesul-verbal de conciliere din 05.06.2008, referitor la factura fiscală 0093/07.04.2008 ( fila 11 dosar fond) se constată că achitarea acestei sume era condiționată de îndeplinirea unei obligații a - SRL precum și alte obligații ale părților conform paragrafului "H" din convenția părților încheiată la 05.06.2008 nerespectarea acestei prevederi înlăturând caracterul cert, lichid și exigibil al creanței.
Din această perspectivă nu se poate spune că această sumă rezultată din factura 0093/07.04.2008 este certă (factura nefiind acceptată la plată conform articolului 43 Cod comercial).
Pe de altă parte creanța nu este certă nici din perspectiva litigiilor dintre părți ce au avut ca obiect somații de plată în acest sens fiind și sentința nr. 23/16 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr- prin care a fost respinsă cererea creditoarei - SRL.
Ca urmare, creanța nefiind certă, lichidă și exigibilă și acest motiv de recurs urmează a fi înlăturat.
În ceea ce privește cererea intimatei-debitoare de acordare a cheltuielilor de judecată, respectiv obligarea recurentei- creditoare la plata sumei de 14.000 lei reprezentând onorariu avocat, Curtea constată că factura nr. 134/31.03.2009 emisă de cabinet de avocat nu îndeplinește condițiile legale, și nu s-a făcut dovada de ordin de plată sau chitanță fiscală că - GRUP SRL a achitat această sumă către avocat.
Ca urmare dispozițiile aret 274 alin. 1 Cod procedură civilă nu pot fi aplicate, nedepunerea chitanței de plată onorariului de avocat în cuantum de 14.000 lei echivalează cu nedovedirea achitării acestei sume.
Prin urmare se va respinge cererea intimatei debitoare de obligare a recurentei - creditoare la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta creditoare - SRL împotriva sentinței comerciale nr.4479/24.10.2008 pronunțată de Tribunalul B Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare - GRUP SRL.
Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
-
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
Ex.2
16.06.2009
Tribunalul București Secția a VII-a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Ana Maria State UngureanuJudecători:Ana Maria State Ungureanu, Georgeta Guranda
