Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 706/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 706
Ședința publică de la 12.06.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cosmin Mihăianu
JUDECĂTOR 2: Aurică Avram
JUDECĂTOR 3: Elena Mincu
GREFIER - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta Regia Autonomă de Gospodărie Comunală B, împotriva sentinței comerciale nr. 2286/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, reprezentată de consilier juridic cu delegație la dosar, D-na - și intimata, reprezentată de avocat cu delegație la dosar, D-na.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că recurenta nu a făcut dovada timbrării recursului, dar și că Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a înaintat la dosar dovezile de comunicare a sentinței atacate, iar intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare, însoțită de un set de înscrisuri, în dublu exemplar.
Reprezentanta recurentei depune la dosar chitanța nr. - din data de 11.06.2008, prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru de 11 lei, precum și un timbru judiciar de 0,3 lei.
Apărătoarea intimatei depune la dosar o fotocopie a împuternicirii avocațiale și solicită amânarea cauzei, pentru a putea prezenta originalul acesteia.
Întrebat fiind, reprezentantul recurentei arată că nu înțelege să conteste calitatea D-nei avocat, de reprezentant al intimatei, împrejurare în raport de care Curtea respinge cererea de amânare a cauzei, formulată de către apărătoarea intimatei.
Se comunică recurentei o copie de pe întâmpinare și de pe actele anexate, aceasta solicitând lăsarea dosarului la a doua strigare, pentru a putea lua cunoștință de conținut.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, reprezentată de consilier juridic cu delegație la dosar, D-na - și intimata, reprezentată de avocat cu delegație la dosar, D-na.
Curtea acordă cuvântul pe probe.
Ambele părți solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisuri.
Curtea încuviințează ambelor părți administrarea probei solicitate.
Reprezentanta recurentei depune la dosar un set de înscrisuri, comunicând un exemplar al acestora intimatei.
La rândul său, apărătoarea intimatei precizează că actele de care înțelege să se folosească au fost anexate întâmpinării.
Curtea pune în discuția părților excepția lipsei de interes, invocată de intimată, prin întâmpinare.
Apărătoarea intimatei solicită admiterea excepției lipsei de interes, precizând că sentința atacată și-a produs efectele doar până la data la care Comisia de Soluționare aap ronunțat hotărârea nr. 3.
Reprezentanta recurentei solicită respingerea excepției, precizând că, la data promovării recursului, Comisia de Soluționare a nu pronunțase încă nici o hotărâre. Pe de altă parte, arată că a contestat hotărârea, așa încât ea nu are caracter obligatoriu.
Curtea unește excepția cu fondul și, întrucât nu sunt alte cereri de formulat și nici alte probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul și în dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, solicitând casarea sa și, pe fond, respingerea cererii, ca neîntemeiată, reluând argumentele pe larg prezentate în cererea de recurs.
Apărătoarea intimatei solicită respingerea recursului, ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 2286/19.02.2008, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a admis cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă de Gospodărie Comunală B și a dispus, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea efectelor notificării de reziliere a contractului 200/RO/16/P/PE/018 încheiat între părți, până la soluționarea fondului cauzei, aflat pe rolul Comisiei de Soluționare a.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că părțile se află în executarea unui contract încheiat la data de 22.08.2005, având ca obiect realizarea și reabilitarea stației de epurare a apei În acest context, Tribunalul a constatat că forma contractului este impusă prin memorandumul de finanțare în baza proiectului, conținând o clauză arbitrală, sesizarea instanței arbitrale fiind condiționată de parcurgerea unei proceduri prealabile în fața unei Comisii de Soluționare a.
Instanța de fond a mai reținut că pârâta a imputat reclamantei întârzieri în execuție și a solicitat Comisiei de Soluționare a emiterea unei hotărâri care să stabilească responsabilitatea reclamantei. În acest sens, la data de 20.11.2007, Comisia a stabilit că "nu au existat întârzieri cauzate de modul în care au fost transmise date și informațiile detaliate de proiectare". Prima instanță a mai constatat că, ignorând această hotărâre, la data de 17.12.2007, pârâta a transmis reclamantei o decizie unilaterală a reziliere a contractului, prevalându-se de art. 15.2 din contract, motivat de împrejurarea că reclamanta nu a terminat lucrarea la data de 11.11.2007, conform clauzei 8.2. Potrivit deciziei de reziliere, efectele notificării se produc cu începere de la 07.01.2008, pârâta hotărând amânarea acestora, la data de 04.01.2008.
La data de 14.01.2008, Comisia de Soluționare aap ronunțat oad oua decizie, prin care a acordat reclamantei o extensie de timp de 158 de zile și despăgubiri aferente.
Tribunalul a mai constatat că efectele notificării de reziliere sunt următoarele: executarea scrisorii de garanție de către pârâtă, evacuarea reclamantei de pe șantier, precum și obligarea reclamantei să predea pârâtei echipamentele, uneltele și stocurile de materiale, dar și desenele de proiectare, modelele, calculele și programul de calculator.
În raport de cele reținute mai sus, prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite cerințele art. 581.proc.civ. urgența fiind determinată de iminența executării de către pârâtă a scrisorilor de garanție și a evacuării reclamantei din șantier, care ar fi în contradicție cu cea de-a doua decizie a
De asemenea, a mai constatat că și cerința vremelniciei măsurii este întrunită, deoarece reclamanta solicită ca suspendarea efectelor notificării de reziliere să se producă până la data la care se va pronunța Comisia de Soluționare a asupra cererii reclamantei, de stabilire a faptului că pârâta nu a fost îndreptățită să rezilieze contractul.
Totodată, prima instanță a mai luat act și că este îndeplinită și condiția neprejudecării fondului, concluzie ce se desprinde din a doua decizie a, prin care a fost exclusă culpa reclamantei, căreia i s-a acordat o extensie substanțială de timp și despăgubiri.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, considerându-se competentă în soluționarea cauzei, potrivit art. 3588alin. 1.proc.civ. prima instanță a admis cererea și a dispus, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea efectelor notificării de reziliere a contractului, până la soluționarea cererii prearbitrale, înregistrată de reclamantă, pe rolul Comisiei de Soluționare a.
Împotriva acestei sentințe, Regia Autonomă de Gospodărie Comunală Bad eclarat recurs, solicitând casarea sa și, pe fond, respingerea cererii, ca neîntemeiată; de asemenea, recurenta a solicitat suspendarea executării sentinței atacate, până la judecarea recursului.
În motivare, recurenta a arătat că nu este îndeplinită nici una dintre condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 581.proc.civ.
Astfel, după o prezentare a naturii juridice a pactelor comisorii, recurenta a afirmat că, pe calea ordonanței președințiale, nu se poate dispune suspendarea efectelor produse de un asemenea pact, întrucât, în caz contrar, pactele comisorii ar deveni lipsite de relevanță juridică, efectele lor juridice fiind, practic, anihilate.
Pe de altă parte, recurenta a mai apreciat că admiterea cererii echivalează cu judecarea fondului, întrucât litigiul poartă asupra rezilierii contractului. De asemenea, recurenta a evocat două decizii ale fostului Tribunal Suprem și a arătat că pe calea ordonanței președințiale nu se poate interpreta conținutul sau dispune rezilierea unei convenții, dar și că nu se pot lua măsuri cu caracter definitiv, care ar presupune o judecată în fond.
Recurenta a mai apreciat ca irelevantă susținerea intimatei, potrivit căreia a sesizat Comisia de Soluționare a, în vederea medierii conflictului, susținând că prevederile contractuale nu condiționează dreptul său de a rezilia convenția, prin aplicarea pactului comisoriu, de soluțiile care ar fi pronunțate în procedura prearbitrală.
A mai arătat că, în condițiile în care lucrările pe șantier sunt executate în proporție de doar 20%, intimata nu le va putea finaliza până la data de 28.04.2008, aceasta fiind data până la care a dispus prelungirea termenului de executare a lucrărilor.
La data de 09.06.2008, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, atât pe cale de excepție, cât și pe fond.
Astfel, a invocat excepția lipsei de interes, în motivarea căreia a arătat că prin sentința atacată s-a dispus suspendarea efectelor rezilierii până la data hotărârii Comisiei de Soluționare a, învestită cu soluționarea fondului cauzei.
În acest context, intimata a precizat că la data de 14.03.2008, Comisia de Soluționare aap ronunțat decizia nr. 3, prin care a hotărât că "motivele invocate de în notificarea de reziliere din data de 17.12.2007 nu sunt susținute de fapte", că " a reziliat contractul, cu rea-credință", că " este îndreptățită la plata de despăgubiri pentru toate prejudiciile, cheltuielile și daunele suferite ca urmare a rezilierii abuzive", etc.
Prin urmare, intimata a susținut că sentința de fond nu-și mai produce efectele, așa încât a solicitat admiterea excepției și respingerea recursului, ca lipsit de interes.
Examinând cu prioritate excepția lipsei de interes, potrivit art. 137 alin. 1, rap. la art. 298, cu aplicarea art. 316.proc.civ. Curtea reține următoarele:
Interesul reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca el să fie legitim, personal, născut și actual.
În speță, prin sentința atacată s-a dispus suspendarea efectelor notificării de reziliere a contractului 200/RO/16/P/PE/018 încheiat între părți,până la data hotărârii Comisiei de Soluționare aînvestită cu soluționarea fondului cauzei.
Curtea constată că la data de 14.03.2008, Comisia de Soluționare aap ronunțat decizia nr. 3, prin care a hotărât că "motivele invocate de în notificarea de reziliere din data de 17.12.2007 nu sunt susținute de fapte", că " a reziliat contractul, cu rea-credință", că " este îndreptățită la plata de despăgubiri pentru toate prejudiciile, cheltuielile și daunele suferite ca urmare a rezilierii abuzive", dar și că "solicitarea de executare a scrisorilor de garanție bancară pentru buna execuție a contractului -/05/032 și pentru avans nr. - nu este legală".
Prin urmare, Curtea constată că efectele sentinței de fond s-au produs până la data de 14.03.2008, când Comisia de Soluționare aap ronunțat decizia nr. 3, încetând de la această dată.
În acest context, apare ca fiind irelevantă susținerea recurentei, potrivit căreia decizia nr. 3, menționată mai sus, ar fi fost atacată, întrucât suspendarea efectelor notificării de reziliere, dispusă prin sentința recurată, a fost acordată în mod expres până la data soluționării fondului cauzei, aflat pe rolul Comisiei de Soluționare a, iar nu până la data judecării eventualelor căi de atac ce ar fi promovate împotriva hotărârii date în procedura prearbitrală.
De asemenea, este lipsit de relevanță și faptul că, la data declarării căii de atac, 22.02.2008, Comisia de Soluționare a nu luase încă nici o decizie, întrucât interesul, ca o condiție de exercițiu a acțiunii civile, trebuie să existe pe întreaga desfășurare a procesului, indiferent de stadiul în care acesta se află.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, reținând că în prezent sentința atacată, grație vremelniciei măsurii dispuse, nu-și mai produce efectele, Curtea apreciază că o continuare a căii de atac nu este de natură să aducă nici un folos practic recurentei, motiv pentru care va admite excepția lipsei de interes și, pe cale de consecință, va respinge recursul, ca lipsit de interes.
Totodată, în condițiile în care însăși calea de atac este soluționată, cererea de suspendare a executării sentinței atacate rămâne fără obiect, motiv pentru care urmează a fi respinsă, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de suspendare a executării sentinței recurate, ca rămasă fără obiect.
Admite excepția lipsei de interes și în consecință:
Respinge, ca lipsit de interes, recursul formulat de către recurenta REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ B, împotriva sentinței comerciale nr. 2286/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. Jud. /2 ex./23.06.2008
Jud. fond -
Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:Cosmin MihăianuJudecători:Cosmin Mihăianu, Aurică Avram, Elena Mincu
