Spete pretentii comerciale. Decizia 143/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 143
Ședința publică din data de 25 iunie 2008
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTOR 2: Preda Popescu Florentina
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de pârâta - - SRL cu sediul în, șos. B - T, nr. 3. jud. împotriva sentintei nr. 1979 din 13 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu reclamanta - CONS SRL cu sediul în T, str. - -. 11,. D,. 24, jud.
Apel timbrat cu 110 lei taxa de timbru și timbru judiciar de 5 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă - - SRL reprezentată de avocat din Baroul București și intimata pârâta - CONS SRL reprezentată de avocat din Baroul Dâmbovița.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, după care;
Avocat pentru apelanta - - SRL arată că expertul nu a răspuns la obiecțiuni, solicitând potrivit art. 1413 civ. încuviințarea unei alte expertize, cu un nou expert și cu aceleași obiective.
Avocat solicită respingerea solicitării apelantei, întrucât aceasta avea posibilitatea de a solicita un expert consilier, iar expertul a fost numit prin acordul părților, solicitând respingerea obiecțiunilor, lucrarea este funcțională, prețul materialelor este peste prețul contractului de antrepriză, ei au depus deviz acceptat de apelantă.
Curtea, respinge cererea de efectuarea unei noi expertize, expertul s-a conformat obiectivlor expertizei și a răspuns obiecțiunilor.
Părtile prezente, prin apăratori, arată că nu mai au alte cereri de formulat, iar Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru apelanta - - SRL arată că in mod eronat instanța de fond a obligat pârâta la plata unei sume ce depășește valoarea contractului, acesta fiind motivul pentru care a refuzat plata diferentei facturate. Deși a arătat faptul intervenirii compensației legale între părți, în virtutea clauzelor contractuale instanta nu a luat in discuție acest aspect. Reclamanta nu a făcut dovada unei alte înțelegeri cu apelanta care să conducă la ideea că ar fi acceptat o modificare a pretului contractului, așa-zisul deviz prezentat de intimata reprezintă
un înscris pe care nu l-au acceptat, acesta nepurtând ștampila societatii și mai mult fiind contestat cu ocazia emiterii facturii. Astfel, orice contract se modifică prin act adițional, acceptat de ambele părți, lucru ce nu s-a întâmplat. Mai arată apelantă că la instanța de fond a formulat întâmpinare nu și cerere reconvențională.
Excepția de neexecutare a contractului, potrivit art. 134.4 și art. 13.5 din contract, procesul verbal nu va fi semnat dacă lucrările de construire nu sunt conform cu realitatea, sau cu deficiente, iar din raportul de expertiza reiese că sunt deficiente în exercitare așa cum s-a arătat și de Inspectoratul de stat in constructii in data de 16.03.2007. Se mai precizează că dacă clauza penală nu era scrisă de reprezentantul intimatei, ar fi știut s-au ar fi contestat iar fără aceasta clauza nu ar fi semnat contractul.
Precizează că a formulat plângere penală împotriva intimatei pentru fals și uz de fals.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentintei și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar solicită admiterea apelului, modificarea sentintei și obligarea la plata sumei din contract.
Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
Depune concluzii scrise și practică judiciară.
Solicită restituirea cauțiunii.
Avocat pentru intimata pârâta - CONS SRL solicită respingerea apelului ca nefondat.
Precizează că în contractul pe care-l deține nu este trecută clauza penală, iar compensarea judecătorească intervine când sunt două creanțe certe. Lucrarea executată este terminată și funcțională, așa cum rezulta din raportul de expertiză.
Se poate sesiza o deficiență de ordin procesual, întrucât valorificarea unei presuzpuse clauze penale nu s-ar putea realiza decât pe calea unei cereri reconventionale care trebuia timbrată.
Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
Apărătorul intimatei pârâte prezintă instanței spre confruntare originalul contractul de executie lucrări din 18.10.2006, care la art 25, semnat de ambele părți, nu cuprinde clauza penală. Art 25 este identic cu cel din copia xerox a contractului depus la instanța de fond filele 6- 9. In xerocopia prezentată de apelantă a contractului, clauza penală figurează scrisă de mână, copie depusă și la dosarul de fond la fila 35-38, aceasta clauza penală este trecuta de - Cons și semnată de părți.
Avocat pentru apelanta, precizează că originalul contractului se află la politie intrucât a formulat plângere penală, urmând a se face expertiza grafologică.
Avocat pentru intimata prezintă instantei pentru confruntare originalul devizului, aflat in copie la dosar apel, la fila 58.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului de față reține următoarele:
Prin acțiunea comercială înregistrată la Tribunalul Dâmbovița la nr. 2749/120/200, reclamanta - CONS SRL T, a solicitat ca prin
sentința ce se va pronunța pârâta - - SRL să fie obligată să îi plătească 194.245,51 lei debit restant și penalități contractuale de întârziere.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de execuție lucrări nr. 12/18.10.2006 prin care s-a obligat să execute în beneficul pârâtei "instalații de utilizare hale - asamblare geam", și cu bună credință a început executarea lucrării, achiziționând materii prime și semifabricate, însă din împrejurări neimputabile în sensul art. 18 din contract, care au fost notificate pârâtei beneficiare, termenul de executare a lucrărilor a fost depășit, situație invocată de pârâtă în mod nelegal pentru a justifica refuzul plății facturii ce reprezintă valoarea integrală a contractului.
A mai învederat reclamanta că, deși lucrările au fost executate în întregime, fiind încheiat proces verbal de recepție la terminarea acestora, pârâta a făcut obiecțiuni ridicole, cu intenția vădită de a refuza plata lucrărilor, menținându-și aceeași atitudine, chiar și după ce reprezentații Inspectoratului de Stat în Construcții au atestat conformitatea calității și cantității materialelor folosite de reclamantă, în urma verificărilor efectuate la solicitarea pârâtei beneficiare, care a semnat fără obiecțiuni procesul verbal întocmit în acest sens la 16.03.2007.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1073-1077.civ, art. 4 Cod comercial și clauzele contractului nr. 12/2006 încheiat de părți.
În temeiul art. 115.pr.civ. pârâta - - SRL a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii, susținând că reclamanta a încălcat prevederile art. 7201.pr.civ. privind obligativitatea concilierii directe, arătând că reclamanta nu i-a comunicat în timp util actele și convocarea la conciliere, pentru a se evita procesul.
Pe fondul cauzei, pârâta a susținut că reclamanta cu rea-credință omite prezentarea contractului real, în care este înscrisă clauza pentru întârzierea îndeplinirii obligațiilor, copiile depuse fiind ilizibile și falsificate prin acoperirea semnăturilor de primire și acceptare.
S-a mai arătat că valoarea contractului convenit între părți a fost de -,4 lei, din care pârâta a achitat avansul de 30%, cu OP din 26.10.2006, în baza facturii fiscale - din 18.01.2006, iar termenul de execuție a fost stabilit de reclamantă prin art. 25 din contract, sub sancțiunea plății penalităților de 800 euro/zi întârziere, iar reclamanta a executat lucrarea cu mari întârzieri, a mărit artificial cantitățile de materiale folosite și acestea cu defecte, factura finală fiind întocmită pentru o sumă care depășește valoarea contractului, devizul fiind încărcat de prețuri exorbitante la materiale, parte din acestea nefiind folosite, astfel încât pârâta beneficiară s-a considerat îndreptățită să invoce excepția de neexecutare a contractului, cât și incidența clauzei penale în baza căreia reclamanta îi datorează penalități la nivelul debitului, operând compensarea de drept a obligațiilor, potrivit art. 1043 civ.
Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția prematurității invocată de pârâtă prin încheierea din 19.07.2007, ținând cont și de deciziile nr. 348/2005, 2619 și 3184/2004 ale ÎCCJ.
Deoarece părțile și-au păstrat poziția în privința contractului de execuție lucrări nr. 12/18.06.2006, în sensul că una a stăruit în defăimarea înscrisului în
privința cauzei penale, iar cealaltă în folosirea lui, instanța a transmis procurorului înscrisul arătat ca fiind fals, pentru cercetări, sub aspectul disp. art. 290.penal.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri și expertiză tehnică în
specialitatea construcții, prin sentința nr. 1979/13.12.2007 prima instanță a admis
acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantei -,51 lei contravaloare
lucrări executate și 10733,98 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru,
onorariu de avocat și expert.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că expertiza efectuată în cauză de ing. a identificat lucrările realizate de reclamantă, conform documentație de execuție, cât și deficiențele în executarea acestora, a verificat prețurile materialelor comparativ cu prețurile utilizate de alți furnizori (constatând diferențele precizate în răspunsul la întrebarea nr. 2) și a reevaluat valoarea devizului, ținând cont de prețurile pieței la materiale, de diminuarea cantității de ca- 3X120X70 mmp, de introducerea la plată a general suplimentar la prețul de 8904 lei, stabilind valoarea cu TVA a lucrărilor la suma de -,22 lei.
S-a mai constatat că expertiza tehnică efectuată în cauză a confirmat executarea lucrărilor contractate, potrivit documentație de execuție, cu unele deficiențe, care nu afectează funcționarea instalație realizate, astfel încât instanța a apreciat că pârâta nu este îndreptățită să invoce excepția de neexecutare a contractului.
De asemenea, s-au înlăturat și susținerile pârâtei beneficiare privind încărcarea devizului de lucrări de către reclamantă cu prețuri exorbitante la materiale sau cantități nefolosite, expertul corectând prețurile mai mari incluse de reclamantă în situația de lucrări și recalculând valoarea devizului, ținând cont de prețurile pieții la materiale și de cantitatea mai mică de cablu constatată ca fiind folosită, valoarea lucrărilor stabilită de expert fiind -,22 lei cu TVA, incluzând prețul de 8904 lei al general suplimentar.
Pe baza probatoriilor administrate instanța a admis acțiunea la valoarea solicitată de reclamantă și pentru care a timbrat, de -,51 lei.
S-a respins solicitarea pârâtei de compensare de drept a pretențiilor reclamantei cu penalități pretins datorate în același cuantum, deoarece pârâta nu a formulat în cauză cerere reconvențională, iar împotriva clauzei penale care stătea la baza solicitării pârâtei, părțile au înțeles să se înscrie în fals.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta - - SRL, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare, deoarece nu i-a permis să formuleze apărări în legătură cu înscrisurile provenite de la reclamantă (facturile de achiziție a materialelor pretins folosite de reclamantă la executarea lucrărilor), care nu i-au fost înmânate în ședință publică și nici comunicate prin poștă, fiind comunicate apărătorului său cu întârziere, rezultând că nici expertul nu a avut în vedere aceste facturi, iar concluziile acestuia din raportul de expertiză sunt eronate.
A mai susținut pârâta că prima instanță a ignorat apărările sale și nu a arătat în concret motivele pentru care a înlăturat excepția de neexecutare a contractului, și nu a administrat proba cu interogatoriu, deși fusese încuviințată, nu
luat în discuție compensarea legală invocată de ea, încălcând prevederile art. 261 pct. 5 pr.civ.
Apelanta a învederat că nu i s-a permis susținerea obiecțiunilor la raportul de expertiză, soluționând cauza prioritar, cu încălcarea art. 126.pr.civ. iar în momentul în care apărătorul pârâtei a sosit de la B, a refuzat să ia act de prezenta acestuia, deși în mod neprocedural luase concluziile apărătorului reclamantei în momentul în care s-au notat cauzele la amânare, cu toate că părțile se aflau la termenul de administrare a interogatoriului, a luării la cunoștință de actele înmânate aflate la dosar, a discutării obiecțiunilor la raportul de expertiză, fiind create premisele repunerii pe rol a cauzei și a definitivării administrării probatoriului pentru lămurirea situației.
S-a arătat că în mod greșit apelanta pârâtă a fost obligată la plata unei sume ce depășește valoarea contractului, instanța depășindu-și atribuțiile și trecând peste convenția părților, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a refuzat plata diferenței de preț facturate de intimata reclamantă, care i-a solicitat contravaloarea unor materiale și piese refacturate de mai multe ori, care nu au legătură cu contractul părților.
Apelanta a susținut că expertul nu a răspuns obiectivului nr. 2 al
expertizei, nestabilind prețurile la care au fost achiziționate materialele încorporate în lucrare de către reclamantă și nu a întocmit un tabel cu facturile în baza căror intimata reclamanta a achiziționat aceste materiale, ignorându-se situația reală de plată nr. 4 acceptată de ambele părți contractante și documentația tehnică (caietul de sarcini al lucrărilor, normative) puse la dispoziția expertului de către apelanta pârâtă, arătându-se că expertul a efectuat întreaga expertiză pe baza unor date rezultate dintr-o situație de lucrări, care nu a fost niciodată acceptată de către pârâtă și nu a lămurit dacă lucrarea executată de intimata reclamantă corespunde caietului tehnic și documentație tehnice predate reclamantei cu ocazia încheierii contractului.
S-a susținut că expertul a introdus în mod eronat în valoarea totală a lucrării un tablou general suplimentar, echipat cu întrerupătoare diferențiale tetrapolare, în valoare de 8904 lei, deși intimata reclamantă a instalat un tablou electric neadecvat, care nu prevedea aceste întrerupătoare și a efectuat o extindere a acestuia, prin montarea întrerupătoarelor diferențiale tetrapolare, inducându-l în eroare pe expert, precum și instanța, deoarece, deși a facturat general electric prevăzut cu întrerupătoare diferențiale tetrapolare a facturat separat și respectivele întrerupătoare, încărcând nejustificat devizul de lucrări, astfel că în mod eronat expertul a inclus în valoarea totală a lucrărilor așa zisul tablou general suplimentar, echipat cu întrerupătoare diferențiale tetrapolare.
Referitor la clauza penală de 800 ero, apelanta a susținut că aceasta a fost înscrisă olograf de reprezentatul intimatei și că fără această clauză nu ar fi încheiat contractul.
Intimata reclamantă - Cons SRL, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că nu s-a încălcat în nici un fel dreptul la apărare al apelantei pârâte, interogatoriul solicitat de acesta nemaiputând fi administrat datorită lipsei nejustificate a apărătorului acesteia la termenul de judecată din 6.12.2007, că nu erau îndeplinite condițiile pentru a opera o compensație legală, neexistând două creanțe certe, apelanta neformulând cerere reconvențională pentru penalități pretinse în temeiul unei clauze penale, care a fost trecută într-un înscris defăimat ca fiind fals.
S-a mai învederat că prețurile materialelor folosite de intimata reclamantă la executarea lucrărilor, în beneficul apelantei pârâte, au fost trecute într-un deviz însușit de reprezentanții apelantei, astfel că nu mai avea relevanță prețul de achiziție al materialelor, iar expertul nu mai trebuia decât să verifice calitatea lucrărilor executate, restul criticilor apelantei reprezentând obiecțiuni la raportul de expertiză, care nu au fost formulate în termenul legal.
În temeiul art. 295.pr.civ. Curtea a dispus suplimentarea probatoriilor cu înscrisuri, interogatoriu și completarea raportului de expertiză, fiind obligat expertul să răspundă obiecțiunilor formulate de apelanta părătă - încheierea din 23.04.2008 - fila 37 dosar apel.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de apel, ținând cont de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în apel, Curtea constată următoarele:
Prima critică formulată de apelantă, vizând încălcarea dreptului său la apărare, prin necomunicarea înscrisurilor depuse de intimata reclamantă la dosarul cauzei înaintea termenului de judecată din 6.12.2007, este nefondată.
Din încheierea de ședință de la data de 6.12.2007 când s-a judecat cauza, rezultă că apărătorul apelantei pârâte nu s-a prezentat la acest termen de judecată, la dosar neexistând nicio cerere de amânare din partea acestuia, sau de lăsare a cauzei la ultima strigare, susținerile reprezentatului apelantei privind judecarea cu prioritate a acestui dosar nefiind dovedite.
La dosar există într-adevăr la file 149-150 obiecțiuni la raportul de expertiză formulate de apelanta pârâtă, însă pe exemplarul depus la instanță există mențiunea că s-au depus " după ședință".
Potrivit prev. art. 723.pr.civ. drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.
În speță, Tribunalul Dâmbovița nu numai că nu a încălcat dreptul apelantei pârâte la apărare, dar observând lipsa apărătorului acesteia, la termenul de soluționare în fond a cauzei, a amânat pronunțarea conform art. 260 pr.civ. la data de 13.12.2007, pentru a da posibilitatea acestuia să depună concluzii scrise, în baza art. 146 pr.civ. respectând dreptul la apărare al acestei părți, care nu a fost reprezentată de apărătorul ales la termenul de judecată din data de 6.12.2007.
Din partea apărătorului apelantei pârâte, s-au depus concluzii scrise și o cerere de repunere pe rol, în ziua pentru care s-a amânat pronunțarea, respectiv la data de 13.12.2007, neexistând nicio dovadă că acestea ar fi ajuns la dosar înaintea pronunțării.
Nefondate sunt și susținerile apelantei privind nemotivarea de către Tribunalul Dâmbovița, a înlăturării excepției de neexectuare a contractului și a măsurii compensării legale invocate de pârâta apelantă, prin întâmpinarea depusă la dosar, deoarece, prima instanță a motivat punctul său de vedere, arătând că probele administrate în cauză - procesul verbal de recepție lucrări, procesul verbal de control întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcții (filele 15-18 dosar fond), precum și expertiza efectuată în cauză de (filele 63-67 dosar fond) au confirmat terminarea lucrării executate de intimata reclamantă în beneficiul apelantei pârâte, astfel încât este neîntemeiată excepția de neexecutare a contractului ridicată
de aceasta din urmă, iar unele deficiențe constatate la executare nu pot conduce la altă concluzie.
În privința compensării legale solicitate de către intimata pârâtă prin întâmpinare, s-a reținut că în mod corect că aceasta nu poate opera decât în situația în care se constată că părțile au reciproc datorii, care sunt certe, lichide și exigibile, conform dispozițiilor generale, de principiu cuprinse în art. 1143-1145.civ.
Intimata pârâta, deși a susținut că apelanta reclamantă îi datorează
penalități de întârziere pentru neerespectarea termenelor de executare a lucrării contractante, nu a precizat niciodată cuantumul acestora, nu a formulat nicio cerere reconvențională pe care să o timbreze la valoare, potrivit prevederilor Legii 146/1997, existența clauzei penale pe care apelanta pârâtă și-a întemeiat afirmația privind penalitățile de întârziere pretins datorate de intimata reclamantă fiind incertă, clauza penală din finalul art. 25 din contractul de execuție lucrări nr. 12/2006 fiind prezentă numai în exemplarul din contract al apelantei pârâte (filele 35-38 dosar fond), nu și în exemplarul intimatei reclamantei (filele 6-9 dosar fond), motiv pentru care acest înscris defăimat ca fiind fals a fost înaintat organelor de cercetare penală.
Prin urmare, neexistând dovedită o datorie certă, lichidă și exigibilă,din partea intimatei reclamante față de apelanta pârâtă și nici o cerere legal formulată și timbrată cu care aceasta din urmă să investească instanța de judecată, pentru stabilirea cuantumului sumei pretins datorate de intimata reclamantă, nu se putea face aplicarea dispozițiilor legale privind compensarea unor obligații de plată reciproce, judecătorul fondului pronunțându-se numai asupra cererilor cu care a fost legal investit, cu respectarea art. 129 pct.6 pr.civ.
Cu privire la neadministrarea probelor încuviințate de instanța de fond, nu rezultă din dosar că aceasta s-ar fi datorat omisiunii instanței, ci pasivității părții care nu a insistat în administrarea acestor probatorii, deoarece, deși la termenul de judecată din 19 iulie 2007 s-a încuviințat și proba cu interogatoriu, potrivit încheierii de ședință de la filele 49-50 dosar fond, niciuna dintre părți nu a depus interogatoriul până la termenul de judecată din 6.12.2007, iar obiecțiunile apelantei pârâte la raportul de expertiză au fost depuse la dosar după ședința de judecată - filele 149- 150 dosar fond, neexistând nicio culpă din partea instanței.
In apel s-a dispus completarea probatoriilor, în temeiul art. 295.pr.civ. intimata reclamantă răspunzând la interogatoriul apelantei pârâte, filele 56-57 dosar apel, iar expertul a răspuns obiecțiunilor aceleiași părți la raportul de expertiză, parte din criticile apelantei reluând susținerile din aceste obiecțiuni, filele 61-62 dosar apel.
Din raportul de expertiză, completat cu răspunsul expertului la obiecțiunile apelantei ( filele 63-67 dosar fond și 61-62 dosar apel ), rezultă că intimata reclamantă a executat în întregime lucrarea contractată cu apelata pârâtă, însă cu unele deficiențe, menționate în concluziile raportului de expertiză, în rest expertul precizând că lucrările au fost realizate corespunzător conform documentației de execuție.
Această situație este atestată și de procesul verbal de control al calității lucrărilor în faze determinante, întocmit la data de 16.03.2007 de Inspectoratul de Stat în Construcții D, sesizat de apelanta pârâtă, ca urmare a obiecțiunilor cu
care a semnat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor din data de 13.03.2007, filele 15-18 dosar fond.
Expertul a verificat prețurile materialelor care au fost incluse de intimata executată în situația de lucrări, pe care le-a comparat cu prețurile altor furnizori, diferențele fiind precizate în răspunsul la întrebarea nr. 2 din raportul de expertiză, a recalculat devizul ținând cont de prețurile pieții la materiale, socotind numai cantitatea de cablu efectiv folosit în lucrare de 105 și diminuând cantitatea trecută eronat de intimată de 140 m, ajungând astfel la o valoare a lucrărilor executate de intimată de 248.692,22 lei, cu TVA.
Atât în raportul de expertiză inițial cât și ulterior în completarea raportului de expertiză, s-a precizat de către expert că general suplimentar montat de intimata - Cons SRL, ca un tablou separat, achiziționat de aceasta cu factura seria - - nr. -/28.02.2007 la valoare de 8904 lei fără TVA, nu a fost inclus în situația de lucrări facturată apelantei, care cuprindea general, astfel că toate criticile formulate de aceasta în legătură cu valoarea lucrărilor expertizate și pe care a fost obligată să le plătească sunt nefondate.
Critica apelantei privind depășirea valorii contractului de către intimată este de asemenea nefondată, deoarece situația de lucrări analizată de expert a fost bazată pe devizul de realizare a lucrării semnat și însușit de reprezentanții ambelor părți din proces - anexă contractului de execuție nr. 12/2006 încheiat de părți și oricum valoarea solicitată de intimata reclamantă și acordată de instanță este mai mică decât valoarea lucrărilor executate,stabilită de expertul.
Constatând că, sentința atacată este temeinică și legală în baza art. 296 pr.civ. Curtea va respinge apelul ca nefondat.
În baza disp. art. 7231(3) pr.civ. se va dispune restituirea cauțiunii achitate de apelantă pentru soluționarea cererii de suspendare a executării sentinței atacate, cauțiune în valoare de 41.000 RON, plătită conform recipisei de consemnare -/1/09.04.2008 și chitanței -/1, la CEC- Sucursala P, înscrisuri înaintate la registrul de valori al instanței - fila 32 dosar apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de pârâta - - SRL cu sediul în, Șos. B - T, nr. 3. jud. D, împotriva sentinței nr. 1979 din 13 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu reclamanta - CONS SRL cu sediul în T, str. - -. 11,. D,. 24, jud. D, ca nefondat.
Dispune restituirea cauțiunii de 41.000 lei, achitată cu recipisa CEC -/1/09.04.2008 și chitanța CEC -/1/09.04.2008 de către apelanta pârâtă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 25 iunie 2008.
Președinte Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. /DL
4ex./09.07.2008
f- / Tribunalul Dâmbovița
.
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina
