Spete procedura insolventei. Decizia 1039/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.1039R
Ședința publică de la 07.10.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Mincu
JUDECĂTOR 2: Florica Bodnar
JUDECĂTOR 3: Mioara Badea
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4, împotriva sentinței comerciale nr.2344/22.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare prin lichidator judiciar ADMINISTRARE REORGANIZARE LICHIDARE
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere că recurenta a solicitat prin cererea de recurs judecarea în lipsă conform disp. art.242 alin.2 pr.civ. constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra cererii de recurs de față,
Deliberând constată că, prin sentința comercială nr.2344/22.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr- a fost admisă cererea formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 4 B și în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 a fost închisă procedura împotriva debitorului B pentru lipsa documentelor contabile fără de care nu s-a putut continua procedura.
Împotriva sentinței precitate a formulat recurs creditoarea solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și autorizarea recurentei să formuleze cerere de atragere a răspunderii patrimoniale în baza art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 pentru atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului B cât și continuarea procedurii insolvenței până la soluționarea acestei cereri.
După prezentarea pe scurt a situației de fapt recurenta critică soluția instanței de fond pentru interpretarea greșită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă).
În esență recurenta arată că închiderea procedurii s-a efectuat fără a se ține cont de faptul că aceasta are de recuperat de la debitoare sau în subsidiar de la organele de conducere ale acesteia, o creanță reprezentând debite la bugetul de stat în valoare de 4.440 RON.
Altfel art.131 din Legea nr.85/2006 prevede doar facultatea pentru judecătorul sindic să închidă procedura nu și obligația întrucât, mai sunt alte posibilități legale pentru a acoperi cheltuielile administrative respectiv, utilizarea bugetului de lichidare prevăzut la art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006.
În fine cu privire la aceste cheltuieli judecătorul sindic trebuia să acorde un termen și să convoace adunarea creditorilor pentru ca lichidatorul să facă cunoscut acest aspect.
Altfel un termen se impunea pentru că, consilierii nu pot angaja din punct de vedere financiar instituția reprezentată fără acordul conducătorului acesteia.
Recurenta mai susține că nu trebuia închisă procedura până la soluționarea cererii întemeiate pe prevederile art.138 din Legea nr.85/2006 întrucât, după acest moment nu se mai poate recupera creanța.
În drept, art.304 și următoarele Cod procedură civilă, art.131, 138 din Legea nr.85/2006, Legea nr.31/1990 republicată.
În temeiul art.229 din OG nr.92/2003 republicată recurenta consideră că este scutită de plata timbrajului.
Recurenta în baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă a solicitat judecarea și în lipsă.
Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauză Curtea reține că recursul apare nefondat pentru considerentele de mai jos.
Din conținutul raportului de activitate nr.IV înregistrat sub nr.2352/14.02.2008 întocmit de lichidatorul judiciar rezultă că, nu au fost identificate bunuri în fapt și nici nu s-au obținut date cu privire la disponibilitățile bănești, lichidatorul neavând acces la evidența contabilă a debitoarei și nici la acte sau documente ale acesteia, societatea nedesfășurând activitate în fapt la sediul social înregistrat la Registrul Comerțului.
Din același raport mai rezultă că, societatea debitoare nu figurează cu bilanțuri înregistrate în perioada 2001 - 2006, respectiv, de la înființare și până în prezent.
Ca urmare, lichidatorul judiciar nu a putut întocmi un raport cu privire la cauzele care au determinat starea de insolvență și la persoanele care au generat- Așadar, acesta nu deține indicii pentru a susține și dovedi săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art.138 sau a-și formula o opinie cu privire la incidența art.138 din legea insolvenței.
Din practicaua încheierii de ședință de la 14.02.2008 rezultă că, lichidatorul judiciar a învederat instanței că nu formulează cerere de atragere a răspunderii patrimoniale.
De asemenea mai rezultă că, creditoarea prin consilier juridic a solicitat instanței de judecată autorizarea sa în sensul formulării unei cereri întemeiate pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, cerere respinsă de tribunal prin judecătorul sindic.
Pentru termenul stabilit la data de 22.05.2008 lichidatorul judiciar a depus raportul de activitate nr.V însoțit de acte învederând că nu au fost identificate bunuri în patrimoniul debitoarei și nici disponibilități bănești și nu a contactat administratorul și asociatul debitoarei solicitând închiderea procedurii.
Deși creditoarea a fost prezentă prin consilier juridic așa cum rezultă din practicaua aceleiași încheieri, rezultă că, aceasta nu a formulat nici o cerere instanței, care să vizeze inclusiv amânarea cauzei, motivul de recurs pe acest aspect nefiind fondat.
În altă ordine de idei celelalte critici cu privire la sentința atacată nu constituie veritabile motive de recurs care să conducă la casarea/ modificarea acestei sentințe.
Criticile recurentei vizează de fapt autorizarea sa să formuleze cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului societății debitoare și implicit continuarea procedurii insolvenței.
Or, în această procedură specială reglementată de prevederile Legii nr.85/2006 se prevede atacarea hotărârilor prin care s-au dispus unele măsuri în mod separat.
În această situație, recurenta în termen legal trebuia să atace încheierea de ședință de la 14.02.2008.
Tot astfel recurenta ar fi putut formula obiecții la rapoartele întocmite de lichidatorul judiciar.
De aceea, criticile pe aceste aspecte formulate de recurentă odată cu atacarea sentinței comerciale nr.2344/22.05.2008 exced și nu vor face obiect de analiză.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept Curtea în baza art.312 (1) Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta Administrația Finanțelor Publice Sector 4 B, împotriva sentinței comerciale nr.2344/22.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata prin lichidator judiciar Administrare, Reorganizare, Lichidare B, ca nefondat
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Jud. - 13.10.2008
Tehnored - 14.10.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte-Judecător sindic:
Președinte:Elena MincuJudecători:Elena Mincu, Florica Bodnar, Mioara Badea
