Spete procedura insolventei. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.12/COM.

Ședința publică din 24 ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica

JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea

GREFIER - - -

Pe rol judecarea recursului comercial declarat de către recurenta debitoare - - " & CO" SRL - cu sediul în T,-, -.B,.107, jud. T și cu sediul ales în T,-,.14,.A,.10, jud.T, împotriva sentinței civile nr.1379/17.08.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare - - " AGRICULTURA" SRL - cu sediul în B, sect.1, șos.B - P - Băneasa Business, nr.17-21,.7, intimatul administrator judiciar - " " - ÎN CALITATE DE ADMINISTRATOR JUDICIAR AL DEBITOAREI - & CO SRL - cu sediul în T,-, -4,.D,.13, jud.T și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în T,-,.5,.2, jud.T, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta debitoare -"&CO"SRL, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.122/19.11.2007 depusă la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

Prezentul recurs este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 7 lei conform chitanței nr. CT -/PJ/19.11.2007 și în valoare de 20 lei conform chitanței nr.CT -/PJ/19.11.2007 și timbre judiciare în valoare de 0,65 lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.

Întrebat fiind apărătorul recurentei debitoare, arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.

Curtea, luând concluziile apărătorului recurentei debitoare, potrivit cu care nu mai are cereri prealabile, în condițiile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Recurenta debitoare -"&CO"SRL, prin apărătorul său în principal solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea cercetării fondului. În subsidiar solicită admiterea recursului, cu consecința admiterii contestației formulată de debitoare și respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței. Greșit a motivat instanța de fond faptul că debitoarea în urma constatării pagubei produsă în urma secetei, care s-a realizat în condițiile prev.art.9 din HG nr.381/2002, nu a depus la Direcția pentru agricultură și dezvolare rurală documentația necesară pentru plata despăgubirii și în realitate nu poate încasa despăgubiri. Potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii Alimantației și Pădurilor nr.419/17.09.2002, privind aplicarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.381/2002, potrivit art.6 alin.1 agricoli pot solicita despăgubiri numai pentru culturile agricole. După cum se observă Polița de asigurare nr.-/30.05.2006 cuprinde separat o asigurare pentru factori i de risc enumerați la rubrica " acoperite" și separat o altă asigurare prevăzută la rubrica "mențiuni speciale" din aceeași poliță, poliță conform Legii nr.381/2002 și cesionată în favoarea - " Agriculturas"SRL. Recurenta debitoare și-a respectat obligațiile prevăzute de Legea nr.381/2002, în sensul că a declarat și înregistrat cultura agricolă, a întreținut-o a depus și completat personal prin administratorul său, la instituția prevăzută de art.20 alin.1 din lege, respectiv la secretariatul Consiliului, jud.T, înștiințarea tip. Potrivit disp.art.1083 1084 Cod civil, debitoarea a fost în imposibilitatea de a-și achita debitul.

CURTEA

Reclamanta - Agricultura SRL în calitate de creditoare a chemat în judecată la data de 08.01.2007 pe pârâta debitoare - & Co SRL T, solicitând ca, în temeiul Legii nr.85/2006 să se deschidă procedura insolvenței față de aceasta.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta un contract de vânzare, prin care debitoarea - & Co SRL se obligă să vândă - Agricultura SRL cantitatea de 100 tone semințe soarelui din producția anului 2006, reclamanta având obligația de a finanța cheltuielile debitoarei cu înființarea și producerea recoltei și în respectarea căruia a achitat cu ordin de plată suma de 15.668 RON, a furnizat materialul de însămânțare în valoare de 16.492,19 RON și a plătit și asigurarea culturilor către societatea de asigurare suma de 420 RON, în total, valoarea finanțată fiind de 32.580,19 RON.

Pârâta debitoare pentru garantarea restituirii sumelor plătite în avans de creditoare, a emis bilete la ordin, refuzate la plată, pentru care datorează o penalitate de 0,2% pe zi de întârziere pentru suma rămasă restantă, aceasta datorând și penalități de întârziere care sunt în sumă de 3.127,70 RON, la data de 03.01.2007.

De asemenea, vânzătoarea debitoare, încălcându-și obligația de predare a mărfii exclusiv către creditoarea și valoarea finanțării acordate în avans fiind purtătoarea unei dobânzi de 20% pe an, datorează și dobânda care este de 857 RON la începutul anului 2007.

Debitoarea mai datorează și suma de 19.065,23 RON contravaloare porumb și dobânda legală de 815 RON, calculată la aceasta, conform OG nr.9/2000 și art.43 Cod comercial.

La data de 07.02.2007 debitoarea - & Co SRL Taf ormulat contestație la cererea creditoarei, arătând, în esență că, societatea reclamantă are de ridicat de la bugetul statului, urmare unui contract de asigurare, suma de 53.773 RON, având în același timp o creanță de 56.445 RON, iar, ca urmare și a unei compensări, suma este de 58.158,04 lei, deci nu mai are nici o datorie față de - Agricultura SRL.

Prin Sentința civilă nr.1379/17.08.2007 Tribunalul Tulcea - judecător sindic a respins ca nefondată contestația debitoarei - & Co SRL și a admis cererea reclamantei creditoare - Agricultura SRL, a dispus deschiderea procedurii de insolvență în formă generală față de debitoarea - & Co SRL, cu consecințele prevăzute de dispozițiile art.34, 35, 37, 41, 42 al.1, 44, 47 al.3, 48 și 54 din Legea nr.85/2006, stabilind termenul de 05.10.2007 pentru depunerea de către administratorul judiciar desemnat, a raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția insolvenței și celelalte consecințe prevăzute de lege.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, referitor la compensația invocată de contestatoare, aceasta nu stinge în totalitate datoria existentă și nici nu o reduce sub valoarea-prag de 10.000 lei prevăzută de Legea nr.85/2006 pentru a împiedica deschiderea procedurii insolvenței.

În ce privește asigurarea culturii de soarelui la - Asigurări SA, s-a constatat că fenomenul de secetă excesivă și prelungită nu a fost un eveniment care să fie prevăzut printre le asigurate și nici dispozițiile HG nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități e în agricultură și întrucât a trecut un interval de timp mai mare de 30 de zile de la data scadenței debitului, s-a constatat că debitoarea este în insolvență, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.85/2006.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea - & Co SRL, arătându-se că hotărârea a fost dată cu interpretarea greșită a actelor deduse judecății și cu aplicarea greșită a legii (art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă), apreciindu-se eronat că, intimata creditoare nu avea dreptul să solicite de la bugetul statului despăgubirile în cuantum de 537,73 RON și să - & Co SRL T nu a asigurat cultura de soarelui pentru riscul secetei excesive și că nu a depus la DADR T documentația necesară pentru plata despăgubirilor.

Acestea, deoarece în îndeplinirea obligațiilor art.16 din contract, a încheiat cu - polița de asigurare nr.-/30.05.2006 în care, la rubrica "mențiuni speciale" s-a făcut mențiunea expres că aceasta este încheiată conform Legii nr.381/2002 și că polița este cesionată în favoarea - Agricultura SRL. Ori, din titulatura Legii nr.381/2002 rezultă că, aceasta se referă la "acordarea despăgubirilor în caz de calamități e în agricultură, în prevederile art.1 și 2 din lege fiind desemnate acestea, de asemenea fiind necesar a le corobora și cu art.1 și 2 lit."a" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.381/2002 aprobate prin Ordinul ministrului MAAP nr.419/17.09.2002. Concluzia este aceea că, polița de asigurare privește, atât factorii i de risc, cât și la fenomenul "seceta excesivă" prevăzut în art.2 din Legea nr.381/2002, cu precizarea că, într-o asemenea situație se aplică și art.7 al.3 din Normele Metodologice.

Prin urmare, din moment ce la rubrica "mențiuni speciale" din polița de asigurare există mențiunea specială a cesionării acesteia în favoarea - Agricultura SRL B, - & Co SRL T și-a pierdut atât calitatea, cât și dreptul de a solicita de la bugetul statului despăgubirile cuvenite, ca urmare a acțiunii fenomenului al secetei excesive și persistente în timp, care a afectat întreaga cultură de soarelui în procent de 100%.

Se mai arată că, - & Co SRL T și-a respectat și obligațiile prevăzute de Legea nr.381/2002, declarând și înregistrând cultura agricolă și a depus și înștiințarea tip conform anexei 1 la Normele metodologice, care a fost trimisă de Consiliul Comunal la Comisia de Constatare a (conform art.9 al.1 din Norme), aceasta fiind obligată la rândul său, în cele din urmă, să transmită Ministerului Finanțelor cererea pentru deschiderea creditelor bugetare și, în final plata către producătorul agricol.

De aceea, se apreciază că nu s-a făcut o corectă cercetare a fondului cauzei, care nu a fost soluționat în temeiul Normelor Metodologice, neexistând nici relații de la Comisia de Constatare și Evaluare a.

Recursul este nefondat.

În referire la primul motiv de recurs, prin care se susține că, greșit s-a reținut de prima instanță că intimata creditoare - nu avea dreptul de a solicita de la bugetul statului despăgubirile ca urmare a fenomenului de secetă prelungită, întrucât s-a procedat la cesionarea poliței de asigurare în favoarea acesteia de către recurenta debitoare - & Co SRL, aceasta dobândind calitatea și dreptul de a solicita de la bugetul statului despăgubirile ce i se cuveneau debitoarei, conform Legii nr.381/2002, se constată că, susținerile sunt lipsite de suport legal, deoarece, potrivit art.8 din Legea nr.381/2002, aceste despăgubiri se acordă numai producătorilor agricoli (persoane fizice sau juridice care au în administrare sau exploatare terenuri agricole - art.16 din Legea nr.381/2002), - Agricultura SRL B neavând acest obiect de activitate și nici nu deține în administrare și exploatare terenuri agricole.

Acestea,cu atât mai mult cu cât, și în Normele de aplicare a Legii nr.381/2002 aprobate prin Ordinul MAAP nr.419/2002 (art.18, 19 și 6), la care face trimitere recurenta, sunt desemnate strict persoanele care pot beneficia de despăgubiri și care sunt producători agricoli, persoane fizice sau juridice care au în administrare sau exploatare terenuri agricole.

În raport de aceste considerente de fapt și de drept, se constată că, despăgubirile nu puteau fi acordate decât recurentei - & Co SRL T, singura persoană îndreptățită a le obține.

În ce privește criticile în referire la polița de asigurare încheiată între recurentă și - nr.-/30.05.2006 cesionată în favoarea - Agricultura SRL, se constată că, susținerile exprimate în motivarea recursului sunt nefondate, deoarece, astfel cum rezultă din rubrica " acoperite", asigurarea acoperă numai pe cele enumerate limitativ: incendiu din cauze e, ploaie torențială, cu viteza vântului mai mică de 80 km/oră, grindină, îngheț târziu de primăvară, alunecare, prăbușire, surpare de teren".

La rubrica privind asigurarea culturilor agricole - capitolul " și situații excluse din asigurare", părțile au prevăzut că "nu sunt cuprinse în asigurare pagubele produse de fenomenele e și bolile care generează calamități e și sunt menționate la art.2, al.1 din Legea nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități e în agricultură, referirile la dispozițiile Legii nr.381/2002 fiind în sensul contrar susținerilor recurentei.

Mai mult decât atât, din analiza dispozițiilor Legii nr.381/2002 și a Normelor Metodologice de aplicare a legii, rezultă că există două tipuri de despăgubiri care se acordă producătorilor agricoli și care se deosebesc prin le pentru care sunt acordate: despăgubirile plătite de stat (prin intermediul R) și care se acordă pentru fenomenele e și bolile care generează calamități e prevăzute la art.2 din Legea nr.381/2002 și care menționează și seceta excesivă și despăgubirile plătite de companiile de asigurări, în baza contractului de asigurare încheiat cu acestea (polița de asigurare) și care, în speță, se asigură numai pentru le mai sus enumerate.

De altfel, conținutul integral al art.6 al.1 din Normele Metodologice și la care face referire recurenta, este acesta: " agricoli, persoane fizice sau juridice, pot beneficia de despăgubiri pentru calamitățile e produse de fenomene e și bolile prevăzute la art.2 din Legea nr.381/2002 numai pentru culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și peștii, care au fost asigurate de către societățile de asigurare și asigurare-reasigurare pentru fenomenele e și boli, altele decât cele nominalizate la art.2 din Legea nr.381/2002".

Prin urmare, singura condiție prevăzută pentru societățile de asigurare, este aceea ca le acoperite să nu se suprapună peste cele reglementate de Legea nr.381/2002, în acest sens art.7 al.3 din Norme aplicându-se situațiilor în care aceleași suprafețe sunt afectate, atât de calamitățile e prevăzute de art.2 din lege, cât și de factorii i de risc ce reprezintă le acoperite prin contractul de asigurare.

În ce privește susținerea conform căreia, în polița de asigurare se prevede "poliță conform Legii nr.381/2002" și deci intimata, fiindu-i cesionate drepturile recurentei este cea care avea dreptul de a solicita de la bugetul statului despăgubirile, se constată că, aceasta este nefondată, deoarece aceasta nu presupune o altă asigurare la rubrica respectivă, ci arată că această asigurare este încheiată în baza dispozițiilor acestei legi, care, la art.5 al.1 prevede că "Plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, pentru calamitățile e produse de fenomene e și bolile prevăzute la art.2 se efectuează numai pentru culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și peștii, care au fost asigurate de către societățile de asigurare și asigurare-reasigurare".

Aceasta nu înseamnă altceva decât că, încheierea asigurării este o condiție "sine qua non" pentru ca, în cazul în care are loc unul dintre evenimentele enumerate în art.2 din lege, statul să plătească despăgubirile aferente.

În considerarea celor sus-expuse se constată că, în ceea ce privește relația cu - Agricultura SRL este lipsit de relevanță faptul că, recurenta și-a respectat obligațiile prevăzute de Legea nr.381/2002, declarând și înregistrând cultura agricolă ca și depunerea înștiințării tip, care a fost trimisă de Consiliul Comunal la Comisia de Constatare a, care avea la rându-i obligații, recurenta fiind singura îndreptățită a primi în calitate de "producător agricol" despăgubirile de la bugetul statului, compensarea neputând opera.

Pentru aceste considerente se constată că, toate criticile aduse hotărârii recurate sunt nefondate și în aplicarea art.312 al.1 Cod pr.civilă, recursul va fi respins, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul comercial declarat de către recurenta debitoare - - " & CO" SRL - cu sediul în T,-, -.B,.107, jud. T și cu sediul ales în T,-,.14,.A,.10, jud.T, împotriva sentinței civile nr.1379/17.08.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare - - " AGRICULTURA" SRL - cu sediul în B, sect.1, șos.B - P - Băneasa Business, nr.17-21,.7, intimatul administrator judiciar - " " - ÎN CALITATE DE ADMINISTRATOR JUDICIAR AL DEBITOAREI - & CO SRL - cu sediul în T,-, -4,.D,.13, jud.T și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în T,-,.5,.2, jud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

Grefier,

Jud.fond:

Red.dec.jud./24.02.2008

Dact.Sz - 2 ex/03.03.2008

Președinte:Georgiana Pulbere
Judecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete procedura insolventei. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Constanta