Spete procedura insolventei. Decizia 123/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția Comercială, de Contencios

Administrativ și Fiscal-

DOSAR NR.-

DECIZIA NR.123/C/2009 -

Ședința publică din 26 martie 2009

PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu- - -JUDECĂTOR 2: Tătar Ioana

- - - judecător

- -- JUDECĂTOR 3: Vîrtop Florica

- - - grefier

*******

Pe rol fiind soluționarea recursului comercial formulat de creditoarea-" "SRLcu sediul în, nr.135, jud. B - prin lichidator judiciar CABINET DE INSOLVENȚĂ, din O,-,.1,.1, în contradictoriu cu intimata debitoare - persoana fizică autorizată F - din O,-, -b 5,.3,jud. B și intimatOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul în O,-, jud. B împotriva sentinței nr.710/F din 18 septembrie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr-, având ca obiect - procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată -.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenta creditoare -" "SRL - prin lichidator Cabinet de Insolvență - consilier juridic, în baza delegației nr.506/25.03.2009, lipsă fiind restul părților din litigiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este legal timbrat cu suma de 19,50 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanța nr.- din 25 martie 2009 plus 0,30 lei timbre judiciare, intimata debitoare - persoana fizică a depus la dosar cerere de amânare a cauzei, în vederea pregătirii apărării, la care a anexat și o adeverință medicală, cauza este la al doilea termen de judecată în această fază procesuală, după care:

Reprezentantul recurentei depune la dosar concluzii scrise, iar în ceea ce privește cererea de amânare formulată, învederează că nu este întemeiată, având în vedere faptul că de la data primirii citației, respectiv data de 19.02.2009, intimata avea timp suficient pentru a-și pregăti apărarea, iar față de adeverința medicală depusă la dosar, apreciază că se impunea a fi depus un certificat medical, aceasta nereprezentând o relevanță prea mare. În consecință, se opune amânării cauzei. Nu mai are alte cereri.

Instanța, respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată având în vedere faptul că, intimata a primit citația la data de 19 februarie 2009, având timp suficient de la această dată să-și pregătească apărarea, chiar și în situația în care a avut probleme medicale. Nefiind alte cereri, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței pronunțate de instanța de fond, în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei și numirea lichidatorului Cabinet de Insolvență. În esență învederează că, din balanța de verificare aflată la fila 56 contul 401 figurează un sold final creditor de 43.419,24 lei, respectiv cel care și confirmă pretenții recurentei, iar la filele 57 și 58 rezultă un sold final 0, respectiv contul 5121, iar contul 5311, un sold final de 83,34 lei, fiind astfel evident că, debitoarea nu poate să achite obligațiile pe care le are față de recurentă. Este evident astfel că judecătorul sindic nu a procedat corect la soluționarea cauzei, neobservând că debitoarea recunoaște prin balanța de verificare din 31 decembrie 2006, că datorează debitul de 43.419,23 lei și că ea se află în insolvență, neputând achita această datorie. În consecință solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.

CURTEA DE APEL

Deliberând:

Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:

Prin sentința nr.710/F din 18 septembrie 2008, TRIBUNALUL BIHOR - judecătorul sindic a admis contestația formulată de debitorul persoană fizică autorizată cu domiciliul în O, str. - Al. -, nr.3, -.3, jud. B și pe cale de consecință a

respins cererea de deschidere a procedurii reorganizării judiciare și a falimentului formulată de creditorul - SRL, cu sediul în, nr. 135, jud. B față de debitorul PFA cu domiciliul în O, str. - Al. -, nr.3, -.3, jud.

A obligat pe creditor la plata sumei de 1539,30 lei cheltuieli de judecată în favoarea debitorului.

Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:

Legea nr.85/2006, definește insolvența în art. 3 alin.1 ca fiind acea stare a patrimoniului ce se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor bănești exigibile. Ea se consideră a fi prezumată atunci când, debitorul, în termen de 30 zile de la scadență nu a plătit datoria către unul ori mai mulți creditori.

Pentru a cere deschiderea procedurii insolvenței, creditorul, după cum reiese din art. 3 pct. 6 și 12 din lege, trebuie să aibă o creanță certă, lichidă, exigibilă de mai mult de 30 zile și superioară plafonului de 10.000 lei.

Potrivit legii, el nu este nevoit să dovedească starea de insolvență, aceasta fiind prezumată. Fiind vorba însă de o prezumție simplă, ea poate fi răsturnată de debitor prin administrarea probei contrare, în cadrul contestației.

Potrivit art. 33 din Legea nr. 85/2006, în acest sens, debitorul, trebuie să formuleze contestația în termen de 10 zile de la data comunicării cererii de deschidere a procedurii, exigență căreia debitorul în speță s-a conformat, acesta contestând atât starea de insolvență cât și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței.

Sub acest din urmă aspect, judecătorul sindic a reținut că între părți s- soluționat cu privire la aceeași creanță și o cerere formulată pe calea procedurii somației de plată, în dosarul nr- al Judecătoriei Aleșd, aceasta fiind respinsă cu motivarea că părțile își contestă reciproc întinderea obligațiilor care le revin din executarea contractului, împrejurare față de care s-a concluzionat că debitul pentru care creditoarea solicită emiterea somației la plată nu are natura unei creanțe certe, iar analiza pretențiilor creditoarei necesită verificări care exced procedurii simplificate specifice emiterii somației de plată. Cererea reconvențională formulată de debitor în cadrul aceluiași litigiu a fost respinsă ca inadmisibilă, iar părțile au fost îndrumate să își valorifice pretențiile reciproce pe calea dreptului comun. Ordonanța nu a fost atacată cu acțiune în anulare.

În cadrul procedurii de față creditorul se prevalează de aceleași argumente avute în vedere în cazul procedurii somației de plată, iar debitorul opune aceleași apărări ce au format convingerea instanței că litigiul necesită o probațiune care să clarifice realele raporturi dintre părți.

Întrucât, pe calea prezentei proceduri nu se pot valorifica decât creanțe certe, lichide și exigibile, iar sub acest aspect raporturile dintre părți nu au fost clarificate, debitorul invocând o serie de împrejurări ce vizează înțelegeri ulterioare cu creditorul, judecătorul sindic a apreciat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006.

Pe de altă parte, debitorul a invocat un refuz justificat de plată și a depus înscrisuri contabile (extras de cont, balanță de verificare) din care rezultă că dispune de lichidități, răsturnând astfel prezumția de insolvență.

Pentru aceste considerente, judecătorul sindic în temeiul art. 33 alin.5 din Legea nr. 85/2006, a admis contestația formulată de debitorul PFA și pe cale de consecință a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulate de creditorul - SRL.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, a obligat pe creditor la plata sumei de 1539,30 lei cheltuieli de judecată, ce constau în taxa de timbru și onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal și corespunzător timbrat, a declarat recurs creditoarea - " " SRL, solicitând admiterea recursului și rejudecând cauza, modificarea în tot a sentinței, în sensul deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei. Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, arată recurenta că, înțelege să critice sentința pentru motive de netemeinicie și nelegalitate.

Astfel, arată că, judecătorul sindic a reținut greșit și interpretat eronat că, debitoarea a invocat un refuz justificat de plată și că a depus acte contabile, extras de cont și balanța de verificare din care rezultă că, dispune de lichidități, deoarece aceste documente arată exact contrariul. Din balanța de verificare depusă de debitoare la 31.12.2006 la fila 56, la 401 Furnizori, recurenta figurează sold final creditor la 31.12.2006 cu suma de 43.419,24 lei, ceea ce confirmă pretențiile sale de 43.419,23 lei din adresa depusă la registratura tribunalului la 29.05.2008. Din examinarea conturilor de lichidități din balanță filele 57 și 58, conturile 5121 - Disponibil la bancă în lei -, rezultă sold final de 0 lei, iar la contul 5311 - Casa în lei -, rezultă un sold final de 83,34 lei.

Așa fiind, arată recurenta că, este evident că nu poate debitoarea să achite obligațiile față de ea cu sumele disponibile, respectiv nu poate achita 43.419,23 lei cu doar suma de 83,34 lei, cât are în casă. Consideră că, acesta constituie un motiv suficient de declanșare a procedurii insolvenței împotriva debitoarei.

Debitoarea nu a depus extras de cont bancar la zi pentru a face dovada că nu este în încetare de plăți.

Judecătorul sindic, arată că nu a reținut argumentele sale din acțiunea inițială și notele depuse la 22.05.2008 și nici recunoașterea debitoarei din contestația formulată, atunci când afirma că există un debit, dar mult mai mic că dorește să plătească, deși în balanța de verificare obligația față de recurentă este de 43.419,24 lei, exact cât a solicitat să-i plătească.

Concluzionează că, instanța de judecată nu a reținut probatoriul administrat de recurentă, respectiv facturile, contractul și avizele semnate la plată, înregistrate în evidența contabilă a debitoarei și a interpretat greșit actele depuse de debitoare.

În drept a invocat prevederile Legii nr.85/2006 și art.304 Cod procedură civilă.

Prin concluziile scrise depuse la dosar pentru termenul din 26 martie 2008, recurenta creditoare - " " SRL - prin lichidator judiciar Cabinet insolvență, a solicitat admiterea recursului și rejudecând cauza, modificarea în tot a sentinței, în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei.

Se arată că, judecătorul sindic a interpretat greșit probatoriul administrat în cauză, pronunțând o soluție greșită, cu aplicarea greșită a legii. Creanța de 43.419,23 lei, este certă, lichidă și exigibilă. Astfel, este certă, pentru că rezultă din contractul nr.21 din 16.03.2006 semnat de părți; este lichidă, fiind stinsă o parte din debit prin plățile făcute prin cont de către debitoare și este exigibilă, deoarece termenul de plată a expirat în luna august 2006.

Creanța recurentei, arată că este dovedită cu înscrisurile depuse la dosar: contract, avize de expediție, încasări parțiale prin bancă, cât și cu evidențele contabile a debitoarei.

Argumentele debitoarei că ar fi contestat debitul pe motiv de calitate, arată că nu sunt însoțite de nici o probă, iar balanța sa de verificare, confirmă creanța recurentei de 43.419,23 lei.

În drept a invocat prevederile art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006, art.304, art.379 alin.3 Cod procedură civilă și art.46 Cod comercial.

Intimații, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat întâmpinare.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prevederilor art.304/1 Cod procedură civilă, instanța apreciază recursul declarat de recurenta - " " SRL a fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile.

Creanțele care justifică aplicarea procedurii insolvenței trebuie să îndeplinească aceleași condiții cu cele pentru care se poate începe o executare silită asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, în termenul Codului d e procedură civilă.

Potrivit art.379 Cod procedură civilă, creanțacertăeste creanța a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creanța estelichidăatunci când acțiunea ei este determinată prin însuși actul de creanță, sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță, sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui, în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Creanța esteexigibilăatunci când ea a ajuns la scadență.

În speță, instanța de fond a reținut corect că pe calea procedurii insolvenței nu se pot valorifica decât creanțe certe, lichide și exigibile, iar cerințele art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006 nu sunt îndeplinite, câtă vreme raporturile dintre părți nu au fost clarificate, debitorul invocând o serie de împrejurări ce vizează înțelegeri ulterioare cu creditorul, litigiul comercial dintre părți necesitând administrarea unor probe în cadrul unui proces pe dreptul comun.

Este nefondată critica recurentei creditoare, cum că nu există vreo probă sau înscris în ceea ce privește motivul respingerii cererii introductive de către judecătorul sindic, deoarece aceeași creanță de 45.922 lei, plus dobânzi legale a fost solicitată și pe calea procedurii somației de plată reglementate de nr.OG5/2001.

Prin sentința civilă nr.822 din 22 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Aleșd a fost respinsă cererea creditoarei, reținându-se că părțile își contestă reciproc întinderea obligațiilor ce le revin conform contractului de vânzare cumpărare nr.21/16.03.2006, debitoarea apărându-se că și-ar fi îndeplinit obligația de plată, prima factură în valoare de 70.000 lei fiind achitată în întregime, iar a doua factură fiind storno la factura nr.-, nu trebuia plătită.

Mai mult, debitoarea intimată a susținut că, creditoarea - " " SRL îi datorează sume de bani pentru căpșunile livrate, motiv pentru care a formulat acțiunea reconvențională.

Drept urmare, creanța creditoarei recurente nu rezultă cu claritate din contractul de vânzare - cumpărare nr.21/16.03.2006 sau din alte acte recunoscute de debitor, cu atât mai mult cu cât, debitoarea susține că acest cuantum al creanței de 45.922, 60 lei nu coincide cu prețul facturat, iar scadența plăți nu este prevăzută nici în contract, nici în factură.

În ceea ce privește motivul de recurs referitor la interpretarea greșită a actelor contabile (extras de cont și balanță de verificare), depuse de societatea debitoare pentru a dovedi că nu se află în stare de insolvență, într-adevăr în balanța de verificare depusă de debitoare la 31.12.2006 la fila 56 dosar, la contul 401 Furnizori figurează sold final creditor la 31.12.2006 suma de 43.419,24 lei.

Pentru a se deschide însă procedura insolvenței, se impune existența unei creanțe certe, lichide și exigibile față de debitoare, conform prevederilor art.379 Cod procedură civilă, cerințe neîndeplinite în cauză din moment ce creanța invocată de creditoare este contestată sub toate cele 3 elemente prevăzute de textul legal menționat mai sus, iar pentru lămurirea pretențiilor reciproce dintre părți, se impune un litigiu comercial pe fond, cu administrarea probelor corespunzătoare ce exced procedura insolvenței.

În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă, raportat la prevederile art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006, recursul declarat de recurenta - " " SRL va fi respins ca nefondat.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGEca nefondat recursul declarat de recurentul creditor- " " SRL,împotriva sentinței nr.710 din 18 septembrie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR - O, pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 26 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red. dec. - jud.

- în concept - 02.04.2009

- jud. fond. -

- tehnoredact.

- 03.04.2009/ 3 ex.

1 com. ________

- cu Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR -O,-, jud. B.

Președinte:Blaga Ovidiu
Judecători:Blaga Ovidiu, Tătar Ioana, Vîrtop Florica

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete procedura insolventei. Decizia 123/2009. Curtea de Apel Oradea