Spete procedura insolventei. Decizia 294/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizia NR. 294 /C/2009
Ședința publică din 15 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Boța Marilena
JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela
JUDECĂTOR 3: Marinescu Simona
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului comercial declarat de recurenta pârâtă - domiciliată în nr.4. jud. M în contradictoriu cu intimata debitoare debitoarea SC SRL, cu sediul în O-, jud.S M, J -. prin lichidator judiciar O Insolvency Specialists SPPI, cu sediul în S M-,.2, jud.S M, și intimatul pârât domiciliat în nr.4. jud.S M, împotriva sentinței nr.422/F/8.04.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 19,5 lei achitată prin chitanța seria - - Aa din 6.10.2009 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că intimatul pârât a depus la dosar o cerere de amânare în vederea angajării unui apărător, după care.
Instanța respinge cererea de amânare depusă la dosar de intimatul pârât cu motivarea că acesta a primit citația la data de 11 iunie 2009, a avut timp suficient pentru angajarea unui apărător.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin sentința nr. 422/F din 8.04.2009, Tribunalul Satu Marea
admis cererea formulată de reclamanta lichidator judiciar O Insolvency Specialists SPPI, cu sediul în S M-,.2, jud.S M, în contradictoriu cu pârâți G domiciliat în nr.4. jud.S M și - domiciliată în O-, jud. M, în dosarul de faliment privind pe debitoarea SC SRL, cu sediul în O-, jud.S M, J - și în consecință;
A obligat pe pârâții G și -, foști administratori statutari ai societății falite, să achite în solidar în contul averii societății falite, suma de 736.611,07 lei, reprezentând cuantumul total al obligațiilor falitei față de creditorii săi, conform Tabelului definitiv consolidat întocmit în cauză.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Societatea comercială debitoare SC SRL Oal uat ființă în anul 2004, avându-l ca asociat unic pe pârâtul G, iar ca administratori pe acesta și pe -.
Prin Sentința comercială nr.1698/F din 31.10.2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul de față s-a deschis procedura insolvenței debitoarei la cererea creditoarei SC BETON SRL T și a fost desemnat în calitate de administrator judiciar REAL S M, care, în baza hotărârii Adunării creditorilor a fost înlocuit cu O SPPI SMp rin Încheierea nr.41/F din 12.03.2008.
Prin Sentința comercială nr.410/F din 12.11.2008, judecătorul sindic a admis cererea administratorului judiciar și a dispus începerea procedurii falimentului debitoarei, desemnând în calitate de lichidator judiciar pe societatea care a îndeplinit calitatea de administrator judiciar, respectiv O SPPI S
Conform Tabelului definitiv consolidat al creanțelor întocmit de lichidatorul judiciar, cuantumul total al datoriilor falitei este de 736.611,07 lei.
Din Rapoartele administratorului, respectiv a lichidatorului judiciar privind cauzele și împrejurările ajungerii debitoarei în insolvență rezultă că principalele cauze ale încetării de plăți sunt neținerea evidenței contabile ale societății în conformitate cu legea și neînregistrarea în totalitate a veniturilor realizate de societate, ultimul bilanț contabil depus de către pârâții, foști administratori, fiind cel întocmit la 31.12.2005, în care sunt înregistrate active imobilizate și circulante, precum și sume în casă și în conturi bancare, care nu au putut fi găsite pentru valorificare, în cadrul proceduri, precum și folosirea de către pârâți a bunurilor și valorilor societății în interes propriu.
Întrucât în bilanțul contabil susmenționat este înregistrată și suma de 272.941 lei, în contul "creanțe", pentru care nu s-au făcut demersuri de către pârâți pentru recuperare, nici lichidatorul judiciar nu a putut realiza acest lucru din lipsa documentelor contabile, de evidență primară.
Faptele de mai sus, se încadrează în prevederile art.138 alin.1 lit.a și f din Lg.85/2006 și le sunt imputabile pârâților, foști administratori statutari ai societății falite.
Raportul lichidatorului nu este o probă absolută în cauză, însă reținând și fapta negativă, a lipsei actelor contabile, sarcina probei revine foștilor administratori, care trebuie să probeze contrariul, prin depunerea acestor acte, ori pârâții nu au făcut această dovadă și nici nu s-au prezentat în fața instanței, deși au fost citați cu mențiunea "personal la interogatoriu".
Întrucât din bilanțul contabil pe 2005 rezultă că falita avea în proprietate activele menționate acolo, care nu au putut fi identificate, evaluate și valorificate de către lichidator, pârâții sunt singurii răspunzători pentru dispariția acestora.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal a formulat recurs recurenta -, solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 cod procedură civilă, întrucât nu a fost citată la adresa corectă, din comuna nr. 4. jud. S M, ci de la o altă adresă din
În ceea ce privește fondul hotărârii, recurenta a precizat că sumele indicate de lichidator în raportul depus la dosar nu sunt reale, întrucât toate actele contabile au rămas la acesta, lichidatorul fiind singurul răspunzător de faptul că nu a recuperat creanțele de 272.941 lei de la debitorii firmei.
S-a mai arătat că instanța își întemeiază soluția pe prevederile legii 85/2006, iar lichidatorul își întemeiază acțiunea pe fapte petrecute anterior intrării în vigoare a Legii 85/2006.
Nu în ultimul rând, s-a invocat nerespectarea prevederilor art. 141 din Legea 85/2006, respectiv nedepunerea de către lichidator a unei cauțiune de 10% din sumele solicitate.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 și art. 304/1 Cod procedură civilă.
Lichidatorul Insolvency Specialists Oaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând în apărare că recurenta a fost citată la domiciliul indicat în cererea de recurs, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește susținerea recurentei că sumele reținute de lichidatorul judiciar nu ar fi reale și că actele contabile ale societății debitoare ar fi fost predate practicianului în insolvență care ar fi avut obligația încasării creanțelor, facem precizarea că susținerea este nedovedită și. Administratorii SC SRL O nu au predat actele și informațiile prevăzute de articolul 28 din Legea 85/2006
În ce privește susținerea recurentei că faptele reținute în sarcina sa ar fi fost comise înainte de intrarea în vigoare a Legii 85/2006 facem precizarea că și în Legea 64/1995 era reglementată la articolul 124 o faptă identică cu cea cuprinsă în articolul 138 din Legea nr. 85/2006.
În fine susținerea recurentei că lichidatorul judiciar nu ar fi achitat prevăzută de articolul 141 din Legea nr. 85/2006, facem precizarea că recurenta se află într-o eroare evidentă. În articolul 141 se reglementează obligația administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar de depune o cauțiune de 10% doar în situația în care se solicită măsuri asigurătorii și nu la formularea cererii de obligare a administratorilor de a suporta din averea proprie pasivul debitorului.
Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, precum și sub toate aspecte, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța reține că recursul este fondat, urmând a fi admis și casată sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, lichidatorul Insolvency Specialists a chemat în judecată pe numiții G și -, solicitând obligarea acestora la plata sumei de 736.611,07 lei, înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei, în temeiul art. 138 lit. a), d) și f) din legea 85/2006.
Motivul de recurs invocat de recurentă, privind încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă nu este întemeiat. După cum rezultă din înscrisurile existente în dosarul de fond la filele 16 și 34, recurenta a fost citată de la domiciliul indicat prin cererea de recurs, astfel încât procedura de citare cu aceasta a fost legal îndeplinită.
Nu sunt întemeiate nici celelalte două motive de recurs privind aplicarea prevederilor Legii 85/2006 litigiului de față și încălcarea art. 141 din același act normativ, întrucât și în Legea 64/1995 erau reglementate la art. 137 fapte identice cu cele pentru care pârâții au fost chemați în judecată, iar art. 141 invocat de recurentă vizează cererea de instituire a măsurilor asigurătorii, deci un alt obiect decât cel ce face obiectul prezentului dosar.
În ceea ce privește, însă, fondul acțiunii formulate împotriva sa, instanța constată că judecătorul-sindic a pronunțat hotărârea fără a administra probe în privința existența faptelor prevăzute de art. 138 lit. a) și f) din Legea 85/2006, pentru săvârșirea cărora a fost angajată răspunderea solidară a pârâților.
Condițiile care trebuie îndeplinite pentru angajarea răspunderii reglementate de art. 138 din legea 85/2006 sunt aceleași care sunt impuse de art. 998.civ. pentru răspunderea civilă delictuală, respectiv existența unei fapte ilicite, vinovăția, prejudiciul și raportul de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul suferit. În plus, în cazul răspunderii prevăzute de art. 138 din Legea 85/2006, trebuie dovedite condițiile speciale impuse la lit. a)-g), faptele pentru care se poate răspunde fiind limitativ prevăzute de lege.
Sarcina probei îndeplinirii condițiilor arătate revine reclamantului, potrivit art. 1169.civ. în temeiul principiului potrivit căruia cel care face o susținere înaintea instanței trebuie să o dovedească, iar din acest punct de vedere este greșită reținerea de către instanța de fond în considerentele hotărârii a faptului că sarcina probei ar reveni administratorilor, în condițiile lipsei actelor contabile.
În speță, însă, reclamantul nu a adus nici o probă în sprijinul afirmațiilor din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nici măcar raportul privind cauzele și împrejurările insolvenței debitoarei, căci un asemenea raport a fost depus la fila 54 din dosarul de fond, însă în cuprinsul lui nu sunt deloc precizate cauzele și împrejurările insolvenței și cu atât mai puțin persoanele răspunzătoare de apariția stării de insolvență.
În condițiile în care art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006 recunoaște calitate procesuală activă doar administratorului judiciar/lichidatorului (și în anumite condiții și comitetului creditorilor) pentru formularea cererii în atragerea răspunderii, nu pot constitui drept unice probe în admiterea acțiunii doar constatările personale ale lichidatorului, rezultate în urma studierii actelor și documentelor contabile ale debitoarei, ci se impunea administrarea și a altor probe, care să conducă judecătorul-sindic la formarea unei opinii fundamentate și obiective asupra soluției ce urmează a se da în soluționarea cauzei.
Mai mult, în speță, însuși lichidatorul a afirmat că documentele contabile ale societății debitoare nu i-au fost predate, acesta apreciind că se impune atragerea răspunderii administratorilor doar în baza analizei bilanțului contabil întocmit pentru perioada 01.01.2005-31.12.2005. Or, reținerea faptelor prevăzute la art. 138 lit. a) și f) impune un probatoriu mult mai complex (inclusiv efectuarea unei expertize contabile) pentru a se dovedi îndeplinirea condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale, cât și a celor specifice impuse de art. 138 lit. a) și f) din Legea 85/2006.
Pentru aceste considerente, având în vedere prevederile art. 305 Cod procedură civilă, în conformitate cu care în recurs nu se pot administrat probe noi, cu excepția înscrisurilor, în baza art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, va fi admis recursul și casată sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în vederea administrării probelor care se impun.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul declarat de recurenta pârâtă-domiciliată în nr.4. jud. M în contradictoriu cu intimata debitoare debitoareaSC SRL, cu sediul în O-, jud.S M, J -. prin lichidator judiciar O Insolvency Specialists SPPI, cu sediul în S M-,.2, jud.S M, și intimatul pârât domiciliat în nr.4. jud.S M, împotriva sentinței nr.422/F/8.04.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la Tribunalul Satu Sare ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi 15 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec.M/3.11.2009
Jud fond
Dact./3.11.2009
3 com/
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Filimon Marcela, Marinescu Simona
