Obligatia de a face. Decizia nr. 310/2013. Tribunalul BIHOR

Decizia nr. 310/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 20859/271/2010

Dosar nr. 20_

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA NR. 310/R/.>

Ședința publică de la 03 Iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. S.

Judecător O. G.

Judecător A. T.

Grefier A. F. S.

Pe rol fiind judecarea recursului comercial formulat de recurenta R. A. COMPANIA DE A. SA cu sediul în Oradea, ..3, județul Bihor în contradictoriu cu intimatul ., cu sediul în Oradea, ., județul Bihor, împotriva sentinței civile nr. 7291/2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect obligatia de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei, cons.jur. N. C. pe baza delegației depusă la dosar, lipsă fiind restul părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare a părților este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, recursul este motivat, nu este legal timbrat și se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:

Reprezentanta recurentei face dovada achitării taxei judiciare de timbru conform chitanței nr._ în cuantum de 9.50 lei și timbru judiciar în valoare de 0.3 lei.

Instanța întreabă partea dacă mai are de depus înscrisuri, de invocat excepții sau de formulat cereri.

Reprezentanta recurentei arată că nu mai are mai are de formulat alte cereri sau de ridicat excepții.

Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de solicitat acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii primei instanțe, în sensul în care constată că nu li se incumbă obligația și nici culpa pentru afecțiunea apărută, fără cheltuieli de judecată.

Instanța considerând cauza lămurită închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra recursului.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra recursului de față, Tribunalul constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7291 din 15.05.2012, Judecătoria Oradea a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. N. I. S.R.L., cu sediul în Oradea, ., județul Bihor, în contradictoriu cu pârâta S.C. Compania de A. S.A. cu sediul în Oradea, .. 3, județul Bihor, astfel cum a fost precizată.

A obligat pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 8839,99 lei reprezentând contravaloare reparații.

A obligat pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 2644,4 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Între părți s-a încheiat un contractul nr. 4289/22.01.2002 (f. 114-115) în temeiul căruia pârâta s-a obligat față de reclamantă să-i furnizeze apă caldă și să preia în rețeaua publică de canalizare apele uzate, astfel cum rezultă din contractul depus la dosar. Pârâta a efectuat lucrări la rețeaua publică de canalizare lucrări în urma cărora pârâta a fost nevoită să efectueze la rândul său lucrări de rebranșare la rețeaua publică de canalizare, fapt ce rezultă din raportul de expertiză întocmit de domnul expert Doble G. D. și depus la dosar (f. 83-97). Lucrările efectuate de reclamantă în vederea rebransării au constat în total 8839,99 lei, astfel cum reiese din factura fiscală nr._/30.03.2011 (f. 39) și factura nr. 1001/09.12.2010 (f. 40).

În speță, erau aplicabile prevederile vechiului cod civil în temeiul art. 223 din Legea 71/2011.

Articolul 969 C.civ. vechi consacra principiul forței obligatorii a contractelor între părți, principiu care impune părților să-și execute întocmai obligațiile asumate printr-un contract.

Articolul 1073 C.civ. vechi statua că, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.

Din interpretarea acestor texte de lege rezultă că în lumina vechiului Cod civil, pentru a se putea angaja răspunderea civilă contractuală era necesar să fie îndeplinite patru condiții: să existe o neexecutare a unei obligații a părții, neexecutarea să fie culpabilă, să se fi produs un prejudiciu și să existe un raport de cauzalitate între neexecutarea contractului și producerea prejudiciului. În plus, în cadrul raporturilor juridice civile, mai era necesară și punerea în întârziere a celeilalte părți.

În ceea ce privește prima condiție cerută de lege pentru a se putea reține incidența clauzei penale, respectiv neexecutarea obligației de preluare a apei uzate de la pârâtă, instanța de fond a reținut că această condiție a fost îndeplinită. Astfel, din probele de la dosar, respectiv raportul de expertiză întocmit de domnul expert Doble G. D. (f. 83-07), a rezultat că pârâta, pentru a beneficia de serviciile oferite de reclamantă ca urmare a lucrărilor la rețeaua publică de canalizare efectuate de aceasta din urmă, a fost nevoită să refacă racordul la rețea având în vedere că racordul inițial și rețeaua veche au fost dezafectate de la sistemul centralizat de colectare a apelor uzate.

Instanța de fond a reținut că a fost îndeplinită și cea de-a doua condiție cerută de lege pentru a se putea angaja răspunderea civilă contractuală a pârâtei, respectiv neexecutarea să îi fi fost imputabilă pârâtei.

Astfel, instanța de fond a constatat că din nicio probă de la dosar nu a rezultat că pârâta nu și-a executat obligația de a prelua apele uzate și de a nu împiedica accesul reclamantei la rețeaua publică de canalizare datorită vreunui caz de forță majoră, a faptei reclamantei sau a faptei unui terț, împrejurări de natură a exclude culpa pârâtei pentru neexecutarea obligației.

Instanța de fond a reținut că pârâta a fost de drept în întârziere contractul unul care cuprinde o obligație continuă..

Instanța de fond a constatat că a fost îndeplinită și condiția existenței unui prejudiciu, acesta constând în valoarea lucrărilor efectuate de către reclamantă pentru a putea beneficia din nou de serviciile de canalizare. Așa cum a rezultat din factura fiscală nr._/30.03.2011 (f. 39) și factura nr. 1001/09.12.2010 (f. 40), care se coroborează cu concluziile raportului de expertiză depus la dosar (f. 83-97), cosutul total al lucrărilor necesare efectuate de reclamantă a fost de 8839,99 lei.

Instanța de fond a reținut că între producerea prejudiciului menționat și neexecutarea obligației contractuale de către pârâtă a existat raport de cauzalitate.

Prin urmare, în speță au fost îndeplinite condițiile pentru a se putea angaja răspunderea civilă contractuală a pârâtei.

Ținând seama de prejudiciul efectiv suferit de reclamantă, astfel cum a fost acesta descris anterior, instanța de fond a admis acțiunea și a obligat pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 8839,99 lei reprezentând contravaloare reparații.

Conform art. 274 alin. 1 C.proc. civ. partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Apreciind că pârâtei îi aparține culpa procesuală, instanța de fond a obligat pe aceasta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2644,4 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu de expert dovedit cu chitanțele depuse la dosar.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta R. A. COMPANIA DE A. ORADEA SA solicitând modificarea în totalitate a hotărârii primei instanțe.

În motivare se arată că într-adevăr s-au efectuat lucrări pe ., nu s-a procedat la debranșarea reclamantei în mod unilateral și abuziv cum în mod tendențios și eronat susține aceasta, si în mod eronat arată că ar fi lipsită de serviciile de apă canal din culpa Companiei, aceasta beneficiind de fapt de servicii și în prezent.

Recursul nu a fost intemeiat in drept.

Intimata, legal citata, nu a formulat întâmpinare

Verificând sentința recurată, în baza art. 304, 304 ind. 1 c.pr.civ, prin prisma motivelor de recurs invocate, tribunalul constată că recursul formulat de R. A. COMPANIA DE A. ORADEA SA, nu este întemeiat.

Instanța de fond în mod corect a constatat că, din probatoriul administrat, respectiv raportul de expertiză întocmit de domnul expert Doble G. D. și depus la dosar (f. 83-97) si facturile depuse la dosar, a rezultat că pretentiile reclamantei sint intemeiate,

În consecință, instanta de fond a procedat la o apreciere corecta impartiala, echitabila, legala si temeinica asupra probatoriilor, pronunțând, față de probatoriul administrat, o soluție legală și temeinică.

Față de aceste considerente, în baza art. 312 c.pr.civ, tribunalul va respinge ca nefondat recursul introdus de recurenta R. A. COMPANIA DE A. ORADEA SA în contradictoriu cu intimatul ., împotriva Sentinței civile nr. 7291 din data de 15.05.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care o menține în totul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul introdus de recurenta R. A. COMPANIA DE A. ORADEA SA cu sediul în Oradea, ..3, în contradictoriu cu intimatul ., cu sediul în Oradea, ., împotriva Sentinței civile nr. 7291 din data de 15.05.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care o menține în totul.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică azi 3.06.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR Avand in vedere ca judecatorul

A. S. G. O. se afla in concediu semnează

presedintele instantei

C. M.

GREFIER

A. F. S.

Red.Jud./O.G./25.07.2013.

Red.jud.fond.V.A.

Tehn.red. A.S./2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligatia de a face. Decizia nr. 310/2013. Tribunalul BIHOR