Pretenţii. Decizia nr. 432/2013. Tribunalul BIHOR

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. T.

Judecător D. B.

Judecător A. R. P.

Grefier A. F. S.

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul B. G. în contradictoriu cu intimata . GROUP SA împotriva sentinței civile nr._ din data de 30.10.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentului, av. M. I. din Baroul Bihor, în baza împuternicirii depuse la dosar și reprezentantul intimatei, av. J. M. din Baroul Bihor în baza împuternicirii avocațiale nr._ depusă la dosar.

Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza este la al doilea termen de judecată, recursul este motivat, legal timbrat conform chitanței nr._/29.05.2013 în cuantum de 405 lei și timbru judiciar în valoare de 2,5 lei, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată în baza art.150 Cod procedură civilă, socotește cauza lămurită, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului potrivit motivelor arătate în întâmpinare, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND:

Asupra recursului de față, Tribunalul constată următoarele:

Prin sentința civilă nr._ din data de 30.10.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a admis acțiunea formulată de reclamantul . GROUP SA în contradictoriu cu paratul si B. G. și, în consecință a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 11.656 lei cu titlu de despagubiri, precum si dobanda legala calculata de la data de 08.10.2009 –data achitarii despagubirii si pana la data platii efective.

A fost obligat pârâtul sa achite reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 815 lei taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, onorariu avans expertiza 600 lei si 1240 lei onorariu avocat precum și diferenta onorariu expertiza in cuantum de 1200 lei dlui expert M. Z..

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit inscrisurilor din dosarul de dauna si din dosarul nr. 3869/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, pe data de 28.04.2009, ora 12, in timp ce numita P. S. M. conducea autoturismul marca „ Toyota Yaris” cu nr_ pe DN 19 pe raza localit. Biharia, jud Bihor la un moment dat a intrat in coliziune cu mopedul marca „Suzuki” cu nr Biharia 113 pe DN 19 condus de pârâtul B. G..

Autoturismul cu nr. de inmatriculare_ era asigurat la data producerii evenimentului la societatea reclamantă, in baza politei de asigurare facultativa . nr._, in urma avizarii cu privire la producerea riscului asigurat, . Group SA a deschis si instrumentat dosarul de dauna nr. CA/BH/09/1416 si a acordat despagubiri in cuantum de 11.656 lei prin OP nr. 2790/08.10.2009.

Instanța de fond a reținut că vinovăția pârâtului în producerea accidentului a fost stabilită prin dosarul de urmarire penala nr. 3869/P/2009 instrumentat de P. de pe langa Judecatoria Oradea unde prin rezolutia din data de 28.09.2009 s-a constatat ca vina a aparținut in totalitate paratului la producerea accidentului din data de 28.04.2009, ora 12, paratul fiind cel care a intrat cu mopedul marca „Suzuki” cu nr Biharia 113 pe DN 19 fara sa se asigure. Instanta de fond a reținut că nu s-a făcut dovada contrară stării de fapt menționate în dosarul de urmarire penală; că nu s-a putut reține culpa comună invocată de pârât întrucât din concluziile raportului de expertiză si Cd-ul anexat la acesta reiese că pârâtul a traversat banda unu, intrând brusc în fața autoturismului, astfel că accidentul nu avea cum să fie evitat. Raportat la probatoriul administrat s-a constatat că au fost îndeplinite condițiile cerute de art.998 si 999 cod.civil, și față de temeinicia acțiunii, a admis-o și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 11.656 lei cu titlu de despagubiri, si precum si dobanda legala calculata de la data de 08.10.2009 –data achitarii despagubirii si pana la data platii efective.

In baza art.274 cod.pr.civilă a obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată constand în suma de 815 lei taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, onorariu avans expertiza 600 lei si 1240 lei onorariu avocat, de asemenea a obligat pârâtul sa achite diferenta onorariu expertiza in cuantum de 1200 lei dlui expert M. Z..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal recurentul-pârât B. G. solicitând admiterea recursului, casarea cu trimitere spre rejudecare iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii intimatei-reclamante.

În motivarea recursului recurenta arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală în deplină contradicție cu starea de fapt rezultată din administrarea probatoriului. Astfel, recurenta arată că din raportul de expertiză efectuat în cauză, a rezultat că șoferul autoturismului cu care a intrat în coliziune conducea autoturismul implicat în accident cu o viteză de 70 hm/h în momentul impactului, în condițiile în care limita de viteză în localitate era de 50 km/h. Prin urmare, recurentul arată că prejudiciul, respectiv accidentul s-a datorat unei culpe comune a celor doi conducători de vehicule implicați în accident. Totodată, recurentul arată că instanța de fond în mod netemeinic i-a respins cererea de completare a obiectivelor raportului de expertiză întocmit în cauză încălcându-i astfel dreptul la apărare.

Intimata prin întâmpinarea de la dosar a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate. În motivarea acesteia, intimata arată că vinovăția exclusivă a conducătorului mopedului în producerea accidentului este dovedită atât prin expertiza tehnică întocmită în acuză,cât și prin celelalte probe aflate la dosar. Totodată, intimata mai arată că recurentul nu a făcut dovada contrară stării de fapt menționate în dosarul de urmărire penală în care s-a reținut culpa exclusivă a pârâtului în producerea accidentului.

În drept, a invocat dispoz. art. 115-118 din Codul de proced. civ.

Obiectul dedus judecății îl reprezintă solicitarea reclamantei . GROUP SA de obligare a pârâtului B. G. la plata despăgubirilor pe care le-a achitat asiguratului de răspundere civilă facultativă în urma accidentului rutier produs la data de 28 aprilie 2009.

Din probatoriul administrat în fața instanței de fond rezultă indubitabil că vinovăția exclusivă în producerea accidentului din data de 28 aprilie 2009 care a generat prezentul litigiu revine pârâtului B. G. care conducând un moped în localitatea Biharia pe DN 19 în sensul de mers Satu M.-Oradea nu s-a asigurat la schimbarea direcției de mers spre stânga traversând banda unu și virând brusc pe banda pe care circula regulamentar autoturismul condus de numita P. S. M., autoturism asigurat de răspundere civilă facultativă la reclamantă. Astfel, din dinamica producerii accidentului stabilită prin raportul de expertiză tehnică încuviințat în cauză coroborat cu avariile suferite de cele două vehicule implicate în coliziune cu probele testimoniale administrate în cauză precum și cu constatările organului de urmărire penală conform cărora culpa exclusivă în producerea accidentului revine conducătorului mopedului dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de conducătorul autoturismului asigurat de răspunderea civilă la reclamantă, rezultă vinovăția pârâtului-recurent în producerea accidentului, fiind astfel întrunite elementele antrenării răspunderii civile delictuale față de pârât, respectiv fapta ilicită a acestuia de a încălca normele de circulație în timp ce a condus mopedul, prejudiciul suferit de conducătorul autoturismului cu care a intrat în coliziune, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu stabilit indubitabil prin expertiza întocmită în cauză precum și vinovăția exclusivă a petentului în producerea accidentului.

Din devizul de lucrări întocmit cu ocazia reparației autoturismului asigurat la reclamantă confirmat prin raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că valoarea prejudiciului suferit de reclamantă în urma despăgubirii asiguratului este în cuantum de 11.656 lei. De asemenea, din ordinul de plată nr. 2790/08.10.2009 aflat la dosar rezultă că asiguratorul respectiv reclamanta a achitat asiguratului despăgubirile pentru prejudiciul suferit în urma accidentului de circulație, fiind astfel îndeplinite condițiile prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 conform cărora în limitele indemnizației plătite asigurătorul se subrogă în drepturile asiguratului împotriva celor răspunzători de producerea pagubelor.

În ceea ce privește invocarea de către recurentă a unei culpe comune în producerea accidentului determinată de viteza cu care rula autoturismul condus de numita P. S. M. respectiv 70 km/h instanța de recurs constată din raportul de expertiză întocmit în cauză coroborat cu dinamica producerii accidentului că impactul dintre cele două vehicule nu putea fi evitat de către conducătorul autoturismului în fața căruia a intrat brusc fără să se asigure mopedul condus de pârât indiferent de viteza cu care circula conducătorul autoturismului, între depășirea limitei vitezei legale și producerea accidentului neexistând un raport de cauzalitate, conducătorul autoturismului putând fi sancționat doar pentru depășirea limitei de viteză, contravenție distinctă de fapta generatoare de prejudicii.

Referitor la invocarea de către recurentă a încălcării dreptului la apărare de către instanța de fond ca urmare a refuzului de a încuviința completarea obiectivelor expertizei, Tribunalul Bihor din examinarea dosarului de fond constată că Judecătoria a respectat dreptul la apărare a ambelor părți litingante, încuviințându-i pârâtului proba cu contraexpertiza, probă la care acesta a renunțat în urma stabilirii obligativității achitării contravalorii acestuia, neputând fi reținută vreo lipsă de obiectivitate sau vreo încălcare a dreptului la apărare a recurentului din partea instanței de fond.

Văzând această stare de fapt și ținând cont de dispoz. art 22 din Legea nr. 136/1995 precum și ale OUG nr.195/2002, Tribunalul Bihor prin prisma dispoz. art.312 Cod proced. civilă urmează să respingă ca nefondat recursul formulat și să mențină ca legală și temeinică hotărârea atacată.

Urmează să constate că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs din partea intimatei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul B. G., dom. în ., ., județul Bihor în contradictoriu cu intimata . GROUP SA cu sediul în București, sector 5, .. 1, ..3, birou A3, împotriva sentinței civile nr._ din data de 30.10.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care o menține în totul.

IREVOCABILĂ.

Fără cheltuieli de judecată.

Pronunțată în ședința publică din data de 07.10.2013.

Red.Jud. B.D.

Red.jud.fond. R.N.

Tehn.red. A.S./2 ex/