Reziliere contract. Sentința nr. 1193/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1193/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 13-02-2013 în dosarul nr. 5813/111/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 1193/CA/2013
Ședința publică de la 13 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C. O.
Grefier E. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind pe reclamanții K. P. domiciliat în Săcuieni, ., județul Bihor și F. I. domiciliat în Săcuieni, ., jud. Bihor în contradictoriu cu pârât C. L. SACUIENI, având ca obiect reziliere contract.
Se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în data de 06.02.2013 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 13.02.2013, când s-a pronunțat hotărârea.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, la data de 29.04.2011, sub nr._, reclamanții K. P. și F. I. au chemat în judecată pe pârâtul C. L. Săcuieni, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună rezilierea contractului de concesiune nr. 653/25.02.2008, din culpa exclusivă a pârâtului, precum și repunerea părților în situația anterioară cu exonerarea reclamanților de la plata redevenței stabilite prin contractul de concesiune. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că între părți s-a încheiat contractul de concesiune nr. 653/25.02.2008, în temeiul căruia au concesionat suprafața de 2.000 mp teren situat în Săcuieni, .. 42, pentru funcționare producție d e materiale, contra unei redevențe de 3 lei/mp/an. Pârâtul nu i-a predat nici până în prezent terenul concesionat, deși reclamanții i-au solicitat în repetate rânduri predarea lui. Cu toate acestea, pârâtul le-a solicitat plata redevenței anuale, la care a adăugat și penalități și majorări de întârziere, deși cuantumul lor nu a fost specificat în contractul de concesiune.
În drept, reclamanții nu și-au întemeiat cererea.
În dovedirea cererii, reclamanții au depus la dosar următoarele înscrisuri în copie: contractul de concesiune directă nr. 653/25.02.2008, adresele nr. 245/14.04.2010 și nr. 548/19.05.2011 emise de Primăria Orașului Săcuieni.
Pârâtul nu a depus întâmpinare și nu și-a exprimat poziția față de acțiunea formulată, iar la solicitarea instanței, a depus la dosar HCL nr. 83/2009 și documentația care a stat la baza emiterii ei.
La solicitarea reclamanților, instanța a încuviințat proba cu interogatoriul pârâtului, răspunsurile fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanții, în calitate de concesionari, au încheiat cu pârâtul C. L. Săcuieni, în calitate de concedent, contractul de concesiune nr. 653/25.02.2008, având ca obiect exploatarea unui teren în suprafață de 2.000 mp, situat în Săcuieni, . înscris în CF nr. 4494 sub nr. topo 4124/81 Săcuieni. Concesionarea terenului s-a făcut pentru funcționarea activității de producție de materiale de construcție. Durata concesiunii a fost pentru 49 de ani, începând din 25.02.2008, în schimbul unei redevențe de 3 lei /mp/an, la care se adaugă rata anuală a inflației.
Reclamanții susțin că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, în sensul că nu le-a predat niciodată terenul concesionat, invocând în apărarea lor lipsa unui proces verbal de predare primire (ca dovadă a predării terenului).
Susținerile reclamanților sunt însă neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 alin. 2 din OUG nr. 54/2006, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică, denumit în continuare contract de concesiune, este acel contract încheiat în formă scrisă prin care o autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane, denumite concesionar, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevențe.
Obiectul contractului este clar individualizat, atât administrativ, cât și topografic, astfel că reclamanții cunoșteau locul situării imobilului și puteau folosi liber terenul conform prevederilor contractuale. În plus, terenul nu era împrejmuit, astfel că reclamanții aveau acces neîngrădit la acesta.
Potrivit contractului, precum și din dispozițiile OUG nr. 54/2006, rezultă că pentru punerea în executare a obligațiilor contractuale, pârâtul nu era obligat la încheierea unui proces verbal de predare primire. Din contră, potrivit art. 7 alin. 1 și 2 din contract, reclamanții aveau obligația de a asigura exploatarea eficace în regim de continuitate și de permanență a bunului concesionat, potrivit obiectivelor stabilite de concedent, încă din momentul încheierii contractului, în măsura în care în contract nu se prevede vreun termen suspensiv de executare sau vreo condiție suspensivă, precum ar fi cea de predare în scris a terenului. Pe de altă parte, încă din momentul încheierii contractului, concedentul era obligat a nu-l tulbura pe concesionar în exercițiul drepturilor rezultate din contract (art. 8).
Din probele de la dosar, cererile înregistrate la 15.10.2008 (filele 43 și 44) rezultă că reclamanții au putut folosi terenul concesionat, pârâtul nu le-a interzis sau îngreunat accesul la teren și nu a existat nici un impediment pentru exercitarea drepturilor contractuale de către reclamanți.
În consecință, simplul fapt al inexistenței unui proces verbal de predare primire a terenului, act ce nu este obligatoriu potrivit dispozițiilor legale / contractuale, nu poate conduce la concluzia neîndeplinirii obligațiilor asumate de pârât și a antrenării răspunderii contractuale a acestuia.
Pentru aceste motive, apreciind că pârâtul și-a executat obligațiile contractuale și a pus la dispoziția reclamanților terenul concesionat, reclamanții aflându-se pur și simplu în eroare asupra necesității existenței unui proces verbal de predare primire pentru a intra în posesia terenului, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu prevederile 57 din OUG nr. 54/2006, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții K. P. domiciliat în Săcuieni, ., județul Bihor și F. I. domiciliat în Săcuieni, ., jud. Bihor împotriva pârâtului C. L. SACUIENI, cu sediul în Oradea, ., județul Bihor.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Februarie 2013
Președinte, C. C. O. | ||
Grefier, E. S. |
Red. jud. O.C.C.
Ex.5/15.03.2013
Pt. conformitate se comunică azi .cu:
- reclamanții K. P. domiciliat în Săcuieni, ., județul Bihor
- și F. I. domiciliat în Săcuieni, ., jud. Bihor
- pârât C. L. SACUIENI
| ← Încuviinţarea executării silite. Decizia nr. 546/2013.... | Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Încheierea nr. 72/2013.... → |
|---|
