Încuviinţarea executării silite. Decizia nr. 546/2013. Tribunalul BIHOR

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. B.

Judecător A. R. P.

Judecător T. A.

Grefier C. A. H.

Pe rol judecarea recursului litigii cu profesioniști formulat de recurenta recurenta .., cu sediul în Oradea, ., jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata S.C. I. T. S.A., cu sediul procesual ales în Cluj N., .. 16, ., împotriva Încheierii civile nr. 2588/E/29.06.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, în cauza având ca obiect încuviințare executare silită.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că la termenul de judecată din data de 02.12.2013 au avut loc dezbaterile asupra recursului, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care a fost amânată pronunțarea pentru azi, 09.12.2013.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea civilă nr. 2588/E/29.06.2012 Judecătoria Oradeaarespins cererea formulată de Societatea de executori judecătorești „B.” în dosarul execuțional nr. 304/E/2012 al Societății de executori judecătorești "B.”, având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditorul urmăritor . cu sediul în Oradea, . nr. 10, jud. Bihor împotriva debitoarei ., în temeiul contractului de garanție imobiliară autentificat sub nr. 1571/2010 și a actului adițional la contractul de garanție imobiliară 1571/2010 autentificat sub nr. 2085/19.11.2010.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit art. 372 Cod procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, iar art. 374 din C.pr.civ. prevede că hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă e învestit cu formulă executorie prevăzută de art. 269 alin.1, afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu și de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege, care se execută fără formulă executorie.

În conformitate cu dispozițiile art.373¹ din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării silite de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie, cererea de executare silită și titlul executoriu.

Examinând actele dosarului, instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 372 și art. 373¹ Cod procedură civilă pentru începerea executării silite, pentru următoarele considerente:

În temeiul art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, contractul este supus dispozițiilor în vigoare la data când a fost încheiat, în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.

Având în vedere cele de mai sus, prima instanță a reținut că contractul de garanție reală imobiliară autentificat sub nr. 1571/01.09.2010 și actul adițional la contractul de garanție imobiliară nr. 1571/2010, autentificat sub nr. 2085/19.11.2010 ale B.N.P. T. L., accesorii la contractul de execuție Lucrări de Construcție nr. 15/10.11.2007, deși sunt autentificate, nu constituie titluri executorii în baza art. 67 din Legea nr. 36/1995, deoarece această forță executorie este conferită doar actelor autentificate care constată o creanță certă și lichidă. Or, contractul de garanție reală imobiliară nu dă naștere unui drept de creanță, ci unui drept de ipotecă, respectiv unui drept real accesoriu unei creanțe. De aceea, judecătoria a apreciat că contractul de garanție reală imobiliară autentificat sub nr.1571/01.09.2010 și actul adițional la contractul de garanție imobiliară nr. 1571/2010, autentificat sub nr. 2085/19.11.2010 ale B.N.P. T. L. nu pot fi suficiente pentru a porni executarea silită, în condițiile în care nu există un titlu executoriu pentru obligația principală.

De altfel, judecătoria a mai reținut că, în temeiul acelorași titluri executorii, creditoarea a mai solicitat încuviințarea executării silite, în dosarele nr._ și_, ambele cererii fiind respinse pentru același motive prin încheierile nr. 2184/13.05.2011 și nr. 2382/14.06.2012.

Având în vedere cele de mai sus, prima instanță a respins cererea de încuviințare a executării silite formulată de Societatea de executori judecătorești „B.”.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat recurs creditoarea .., solicitând admiterea recursului, cu consecința modificării în totalitate a încheierii atacate, în sensul admiterii cererii de încuviințare a executării silite, fără cheltuieli de judecată.

Recurenta consideră hotărârea primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece actele care stau la baza executării silite nu sunt înscrisuri sub semnătură privată, ci acte autentice, care potrivit art. 66 din Legea nr. 36/1995 au putere de titlu executoriu la data exigibilității lor. Arată recurenta că acestea constată existența unei creanțe, stabilind rate și termene de plată.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9, art. 304¹ C.proc.civ.

Recurenta nu a formulat cereri de probațiune.

Intimata S.C. I. T. S.A., legal citată, a depus la dosarul cauzei întâmpinare (filele 9-10), prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Intimata a precizat în esență faptul că hotărârea primei instanțe este legală.

Ab initio, intimata precizează că cererea de recurs a fost formulată după data la care societatea I. T. S.A. a intrat în procedura insolvenței, la data de 27.06.2012.

Pe fond, intimata a precizat că așa-zisele titluri executorii a căror încuviințare s-a solicitat au fost irevocabil apreciate ca acte care nu pot sta la baza executării silite, fiind admise în mod irevocabil mai multe contestații la executare formulate de intimată, reținându-se lipsa titlurilor executorii și dispunându-se anularea tuturor actelor și formelor de executare.

Intimata apreciază că se impune amendarea recurentei, în baza art. 723 C.proc.civ. coroborat cu art. 108¹ alin. (1) lit. a.

În drept au fost invocate prevederile art. 115 C.proc.civ. coroborat cu art. 373³, art. 373 C.proc.civ., ale Legii nr. 85/2006.

Analizând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 304 indice 1 și 306 alin. (2) C.proc.civ., Tribunalul apreciază că recursul este nefondat, și îl va respinge ca atare, pentru următoarele considerente:

În mod legal și temeinic a apreciat instanța de fond că contractele de garanție imobiliară depuse în probațiune și actele adiționale la acestea, autentificate de către B.N.P. T. L., accesorii la contractul de execuție Lucrări de Construcție nr. 15/10.11.2007, deși sunt autentificate, nu constituie titluri executorii în baza art. 66 din Legea nr. 36/1995.

Astfel, aceste contracte, autentificate de către notarul public, nu dau naștere unui drept de creanță, care să poată fi valorificat în cadrul executării silite. Contractele menționate dau naștere doar unui drept real accesoriu unei creanțe, respectiv dreptului de ipotecă de rang IV, instituit asupra unor imobile proprietatea intimatei. De aceea, reține Tribunalul, un astfel de contract nu poate fi suficient pentru a porni executarea silită, în condițiile în care nu există un titlu executoriu pentru obligația principală. Or, în privința contractului de execuție lucrări de construcție nr. 15/10.11.2007, contract care constată obligațiile principale ale părților, textele legale în vigoare nu conțin nicio dispoziție expresă cu privire la caracterul de titlu executoriu al acestui tip de contract.

Tribunalul apreciază că nu poate fi reținută susținerea recurentei în sensul că contractele de garanție imobiliară constată existența unei creanțe, în condițiile în care valoarea creanței decurge din contractul de execuție lucrări menționat anterior, art. III, respectiv IV din acest contract stabilind atât valoarea contractului, cât și modalitatea de plată.

Totodată, Tribunalul reține că părțile nu pot, în absența unor dispoziții legale exprese, să confere caracter de titlu executoriu unor înscrisuri.

Prin urmare, reținând că motivele de recurs sunt neîntemeiate, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ. instanța de control judiciar va respinge ca nefondat recursul.

În ceea ce privește solicitarea intimatei S.C. I. T. S.A. privind amendarea recurentei .., Tribunalul urmează a respinge ca nefondată această cerere, reținând că exercitarea unei căi de atac prevăzute de lege, împotriva unei hotărâri judecătorești susceptibile de un astfel de demers, nu poate fi considerată ca abuz de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul introdus de recurenta .., cu sediul în Oradea, ., jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata S.C. I. T. S.A., cu sediul procesual ales în Cluj N., .. 16, ., împotriva Încheierii civile nr. 2588/E/29.06.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o menține în totalitate.

Respinge cererea intimatei privind amendarea recurentei, ca nefondată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 09 Decembrie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

B. D. P. A. R. T. A.

Cu opinie separată

Grefier,

C. A. H.

Tehnoredactat: C.H.

Red. jud. P.A.R./07.01.2014

2 ex.

Jud. fond. U.O.M.

Opinie separată

Apreciez că soluția instanței de recurs trebuia să fie de admitere a recursului formulat cu consecința modificării în totalitate a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de încuviințare a executării silite.

În opinia mea, instanța de fond, în pronunțarea sentinței atacate, s-a axat exclusiv pe titulatura înscrisului față de care s-a solicitat încuviințarea executării silite, respectiv „contract de garanție imobiliara”. Este adevărat că un contract de garanție imobiliară nu constituie titlu executoriu în conformitate cu disp. art. 66 din Legea 36/1995, nefiind apt de încuviințare a executării silite întrucât aceste înscrisuri dau naștere unor drepturi reale accesorii de garantare a unei creanțe născute în baza unui titlu executoriu, însă, în speța de față, înscrisul față de care s-a solicitat încuviințare executării silite, are o natură juridică complexă, atât de garantare a realizării unei creanțe, cât și de naștere a unui drept de creanță. Astfel, din examinarea înscrisului aflat la fila 6-7 dosar fond, se poate constata că în cuprinsul acestuia, părțile au stabilit în mod expres, pe lângă garantarea creanței și nașterea dreptului de creanță, a cărui realizare a fost garantată, stipulând în mod expres, atât cuantumul sumei de 116.000 Euro reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în baza contractului de execuție nr. 15/10.11.2007, cât și termenele de plată a sumei de 116.000 Euro, respectiv data de 01 iunie 2011 pentru prima tranșă de 31.000 Euro și 01 septembrie 2011 pentru cea de-a doua tranșă de 85.000 Euro.

Întrucât înscrisul în discuție este semnat și ștampilat atât de creditori cât și de debitori și este autentificat prin încheierea de autentificare nr. 2086/19.11.2010 de către Biroul Notarului Public T. L. S., prin prisma disp. art. 66 din Legea 36/1995, apreciez că acesta se circumscrie noțiunii de titlu executoriu raportat la dubla natură juridică, atât de contract de garanție cât și de izvor al nașterii unui drept de creanță.

JUDECĂTOR

B. D.