Opoziţie la executare. Hotărâre din 12-02-2014, Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 10226/190/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA C I V I L Ă Nr. 19/2014
Ședința publică din 12 Februarie 2014
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: F. M.
JUDECĂTOR V. C.
GREFIER L. C. A.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelantul H. P. P. împotriva Sentinței civile nr. 1273/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ în contradictoriu cu intimata B. - G. SA, având ca obiect opoziție la executare.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 29 ianuarie 2014, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise la termenul din 05 februarie 2014 când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru data de azi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând, constată
Prin Sentința civilă nr. 1273/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ , s-a respins ca neîntemeiată opoziția la executare formulată de oponentul H. P. P., în contradictoriu cu intimata B. – GROUPE SOCIETE GENERALE SA, prin G. CLUJ, având ca obiect anularea titlurilor executorii – Bilete la Ordin și a formelor de executare silită din dos. execuțional nr.2066/ex/2012 al B. M. M.. Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că intimata a demarat executarea silită împotriva debitorilor H. P. P. și H. L. M., în temeiul biletelor la ordin emise de către . și avalizate de către aceștia. Aceasta a perfectat cu . contractul pentru acordarea unui descoperit autorizat de cont nr. 39/15.11.2007 și contractul de credit pe termen scurt nr. 40/15.11.2007. În vederea garantării restituirii împrumutului acordat societății, intimata a solicitat să se semneze în favoarea sa bilete la ordin în alb avalizate de către H. L. M. și oponentul H. P. P.. Față de . s-a deschis procedura insolvenței la data de 03.10.2008 iar la data de 24.05 2011 s-a dispus închiderea procedurii falimentului față de această societate, intimata fiind înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor împotriva debitoarei cu suma de 44.277 lei cu titlu garantat. Administratorul societății . a fost numită H. L. M. față de care a fost admisă cererea de atragere a răspunderii pentru întreg pasivul societății. Având în vedere că intimata nu și-a recuperat creanța pe care o deține față de societatea debitoare a demarat, executarea silită împotriva debitorilor avalizați.
În ceea ce privește solicitarea anulării actelor de executare îndeplinite în dosarul execuțional nr. 2066/ex/2012 datorită necomunicării somației de executare, instanța de fond constată ca fiind neîntemeiată această cerere pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Așa cum rezultă din actele de executare silită îndeplinite de B. M. M. în dosarul execuțional nr. 2066/2012, somația de care face vorbire oponentul a fost întocmită și comunicată acestuia (f.83). Somația întocmită de B. M. M. cuprinde transcrierea biletului la ordin așa cum prevede art. 61 din Legea 58/1934 (f.78), acest motiv de anulare a actelor de executare nu poate fi primit de către instanță. Referitor la nulitatea biletelor la ordin invocată de către oponent, instanța reține că potrivit disp. art. 63 din Legea 58/1934, „în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19. Excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluțiune și întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă. Excepțiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de înfățișare”. Acest articol de lege se aplică, conform art. 106 din Legea 50/1934 și biletului la ordin. De asemenea, articolul 2 are corespondent în art. 105 din lege și prevede că „titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiunile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează”.
Prima instanță a mai arătat că potrivit art. 104: „Biletul la ordin cuprinde: 1) denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu; 2) promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată; 3) arătarea scadenței; 4) arătarea locului unde plata trebuie făcută; 5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; 6) arătarea datei și a locului emiterii; 7) Semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente; 8) numele emitentului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele emitentului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin; 9) codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului”.
Instanța de fond a mai precizat că nulitatea unui bilet la ordin poate fi invocată doar dacă se constată lipsa unuia dintre elementele enumerate mai sus. Din analiza biletelor la ordin care fac obiectul prezentei opoziții nu rezultă lipsa nici unuia dintre aceste elemente. Oponentul poate invoca și excepții personale, dar acestea trebuie sa fie întemeiate pe o probă scrisă, însă, în susținerea excepțiilor invocate oponentul nu a depus nici o dovadă scrisă, prin urmare aceste susțineri nu vor fi reținute ca excepții ci ca motive de nulitate a biletelor la ordin. Referitor la afirmația oponentului, în sensul că nu a semnat nici un contract de garanție prin care să se oblige față de intimată și prin care să se garanteze împrumutul acordat către ., instanța reține că, prin Contractul pentru acordarea unui descoperit autorizat de cont nr. 39/15.11.2007, la pct. 8, administratorul societății, H. M. L., se obligă să garanteze restituirea împrumutului cu semnarea a 2 bilete la ordin de către aceasta și soțul H. P. P. (f.46). Aceeași garanție se obligă să o aducă în favoarea băncii și prin Contractul de credit pe termen scurt nr. 40/15.11.2007(f.59). Semnarea ulterior de către contestatorul oponent a biletelor la ordin este suficientă pentru a se naște obligația de garanție a avalistului față de împrumutatul ..
În finalul hotărârii atacate se mai menționează că biletele la ordin au fost semnate în calitate de avalizat de către oponent, ori potrivit disp. art. 36 din Legea 58/1934, „avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat. Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă”. Așadar semnarea ca avalizat a biletului la ordin este suficientă pentru a atrage răspunderea patrimonială în calitate de garant pentru debitorul principal, nefiind necesară o altă formalitate în acest sens. Referitor la sumele pentru care s-a demarat executarea silită, acestea sunt cele cu care debitoarea figurează în evidențele contabile ale băncii, conform înscrisurilor din dos.execuțional, cuantumul creanței cuprinzând creditul restant și dobânzile aferente pentru fiecare zi de întârziere. Astfel, având în vedere temeiurile de drept și considerentele arătate, instanța va respinge ca neîntemeiată opoziția la executare având ca obiect anularea titlurilor executorii – Bilete la Ordin și a formelor de executare silită din dos. execuțional nr.2066/ex/2012 al B. M. M..
Împotriva Sentinței civile nr. 1273/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ a declarat recurs H. P. P., oponent-debitor, prin mandatar, în contradictoriu cu B.-G. SA, solicitând admiterea apelului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii opoziției la executare așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului se arată că somația de executare (somațiunea de executare cum îi spune legea) este obligatorie și nu este identică cu somația obișnuită întocmită de executor. După cei mai mulți specialiști în drept cambial, aceasta somațiune de executare trebuie făcută de creditor și comunicată prin intermediul executorului judecătoresc. Ea cuprinde transcrierea exactă a cambiei (BO) precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată iar neîndeplinirea comunicării somației conform normelor cambiale atrage nulitatea acesteia inclusiv nulitatea formelor de executare.
Apelantul a mai arătat că executarea este nelegală și datorită faptului că: s-a început executarea pentru sume care nu corespund realității și care nu sunt datorate contestator fiind încălcate prev.art.372/3C.pr.civ; contestatorul nu a semnat vreun contract de garanție față de creditoare și nici nu s-a angajat față de aceasta că va garanta sumele datorate ..
În cererea de apel se mai arată că în mod abuziv B.-G. SA a solicitat contestatorului sumele de pe Biletele la ordin cu toate că contestatorul nu datorează aceste sume. Aceasta excepție personală invocată de contestator se fundamentează pe inexistența unor raporturi între contestator și B.-GSC SA referitoare la emiterea Biletelor la ordin ținând cont de faptul că, biletele la ordin au fost semnate de contestator, în alb, și fără a-și da acordul cu privire la garantarea vreunui împrumut de la B.-G. SA. Ținând cont ca pârâta nu deține un titlu valabil pentru sumele solicitate prin care să se constate faptul că contestatorul trebuie obligat la plata sumelor solicitate care să fie certe, lichide și exigibile, contestatorul fiind prejudiciat, astfel că se impune admiterea apelului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii opoziției la executare așa cum a fost formulată.
Totodată apelantul menționează că în situația dată chiar dacă a considerat că exista un consimțământ, acesta este alterat de un viciu, respectiv de eroare. Consideră că în situația sa există: eroarea obstacol și eroarea viciu, deoarece apelantul nu a avut cunoștință de existența unei obligații de garanție, de întinderile acesteia etc., astfel ca falsa reprezentare a realității poarta atât asupra naturii actului, cât și asupra identității obiectului din cauza și este o falsă reprezentare a realității, astfel ca sancțiunea este nulitatea actului în ceea ce privește semnătura apelantului. În concluzie, instanța de fond a interpretat în mod eronat dovezile existente la dosar, iar faptul că nu i s-a admis administrarea probelor solicitate, reprezintă o încălcare a dreptului la apărare. Mai mult, instanța de fond nu a luat în considerare declarația dnei.H. L. M. care exista la dosar și poate confirma cele susținute de oponent.
Intimata B.-GROUPE SOCIETE GENERALE SA a formulat „întâmpinare” (f.18-20),a solicitat respingerea ca nefondat a prezentului apel cu motivarea că somația cuprinde transcrierea biletului la ordin așa cum prevede art.61 din Leg.58/1934, deci acest motiv de anulare a actelor de executare nu poate fi primit de către instanța e judecată. Deci nulitatea unui bilet la ordin poate fi invocat doar dacă se constată lipsa unuia dintre elementele enumerate mai sus. Din analiza biletelor la ordin care fac obiectul prezentei opoziții nu rezultă lipsa vreunuia dintre aceste elemente.
Intimata a mai arătat că așa cum se prevede de lege oponentul poate invoca și excepții personale, dar acestea trebuie să fie întemeiate pe o probă scrisă, cu mențiunea că în susținerea excepțiilor invocate reclamantul nu depune nici o dovadă scrisă, prin urmare aceste susțineri nu pot fi reținute ca excepții și ca motive de nulitate a biletelor la ordin. Așadar, semnarea ca avalizat biletele la ordin estre suficientă pentru a atrage răspunderea patrimonială în calitate de garant pentru debitorul principal, nefiind necesară o altă formalitate în acest sens. Ca atare, suma înscrisă în cuprinsul biletelor la ordin este cea reală, pe care debitorul principal o datorează creditoarei.
În ce privește invocarea viciului de consimțământ al erorii de către recurent, intimata solicită instanței să respingă acest motiv deoarece este invocat pentru prima dată în calea de atac. Conform art.292 C.pr.civ., în fața instanței de apel nu se vor putea folosi alte motive, mijloace de apărare sau dovezi decât cele invocate în prima instanță, în caz contrar s-ar proceda la încălcarea Principiului dublului grad de jurisdicție căreia este supusă prezenta cauză. Astfel, apelantul este decăzut din dreptul de a invoca alte motive decât cele deja arătat în cuprinsul opoziției la executare. Este firesc să fie așa deoarece în caz contrar în calea de atac s-ar proceda la verificarea unor motive care nu au putut fi verificate de către prima instanță deoarece nu au fost invocate.
Tribunalul, examinând hotărârea atacată, conform dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă atât prin prisma motivelor de apel invocate de apelant, cât și din oficiu, potrivit art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, constată că soluția adoptată de instanța de fond este temeinică și legală, fiind pliată perfect pe dispozițiile legale incidente și susținută de o argumentație solidă și suficientă, în cauză nefiind astfel prezent nici un motiv de schimbare în tot sau în parte a hotărârii atacate.
În ceea ce privește critica formulată de apelant în sensul că nulitatea formelor de executare silită este atrasă automat de neemiterea unei somații corespunzătoare de către creditor și care să fie comunicată prin intermediul executorului judecătoresc, instanța de apel o găsește neîntemeiată în condițiile în care somația întocmită de către executorul judecătoresc și comunicată apelantului oponent cuprinde transcrierea biletelor la ordin, așa cum precis pretinde art. 61 din Legea 58/1934, incident în speța de față.
În același sens, nici susținerea nulității titlului executoriu invocată de către apelant nu este fondată și prin urmare nu va fi reținută, biletele la ordin supuse examinării având un conținut complet, conform art. 104 din Legea 58/1934 – dispoziție legală ce statuează că un bilet la ordin este nul numai dacă rezultă absența unuia sau unora dintre elementele esențiale expres și limitativ enumerate. Pe de altă parte, invocarea unor excepții de natură personală este fără îndoială permisă dar este absolut necesară întemeierea lor pe probe scrise, potrivit art. 63 din Legea 58/1934.
Nici afirmarea direct în apel a unei pretinse erori obstacol, datorată necunoașterii existenței și întinderii obligației de garantare precum și a unei presupuse erori viciu, pliată pe falsa reprezentare, nu sunt de natură să conducă la nulitatea titlului executoriu ce face obiectul analizei atâta timp cât apelantul nu le-a invocat și nu le-a probat în fața primei instanțe, încălcând astfel dispozițiile art. 292 cod procedură civilă.
Totodată, instanța de apel consideră corespunzătoare din punct de vedere legal susținerile primei instanțe în sensul că semnarea ulterioară de către apelantul oponent a biletelor la ordin aduse drept garanție cu prilejul încheierii contractului pentru acordarea unui descoperit autorizat de cont și respectiv de credit pe termen scurt este suficientă pentru a se naște obligația de garanție a avalistului față de împrumutatul ..
În același sens, apreciem că în mod corect instanța de fond a reținut că, potrivit disp. art. 36 din Legea 58/1934, („avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat. Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă”) semnarea ca avalizat a biletului la ordin de către apelant atrage răspunderea patrimonială a acestuia în calitate de garant pentru debitorul principal, nefiind necesară o altă formalitate în acest sens.
De asemenea, apreciem ca reale și susținerile primei instanțe cu privire la cuantumul sumelor de bani pentru care s-a demarat executarea silită, acestea fiind cele cu care debitorul principal figurează în evidențele contabile ale băncii, conform înscrisurilor depuse la dosarul execuțional, cuantumul creanței cuprinzând creditul restant și dobânzile aferente pentru fiecare zi de întârziere.
Prin prisma celor mai sus prezentate, apreciind că prima instanță, a reținut o corectă stare de fapt pe care a circumscris-o adecvat dispozițiilor legale aplicabile prezentei cauze dispunând astfel respingerea opoziției la executare vizând anularea titlurilor executorii - bilete la ordin și implicit a formelor de executare silită, Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod proc. civilă, va respinge recursul ca nefiind fondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul H. P. P. domiciliat în mun.Bistrița, ..24, jud.Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu intimata B. – GROUPE SOCIETE GENERALE SA, prin G. Cluj, cu sediul în mun.Cluj-N., ., nr.81-83, jud.Cluj și îndreptat împotriva sentinței civile nr.1273/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr.10._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2014.
P., JUDECATOR, GREFIER,
F. M. V. C. L. C. A.
Red/Fl.M./VF.2 ex./13.03.2014.Jud.fd.B. V.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 240/2014. Tribunalul... | Plângere împotriva rezoluţiei directorului ORC. Sentința nr.... → |
|---|
