Obligatia de a face. Sentința nr. 330/2016. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 330/2016 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 10-02-2016 în dosarul nr. 330/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECTIA A II-A CIVILĂ
SENTINTA CIVILĂ NR. 330
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 10.02.2016
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE – A. O.
GREFIER –V. G.
S-a luat în examinare acțiunea civilă având ca obiect obligația de a face formulată de reclamanta . SRL, cu sediul social în C., ., ., ., cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la CABINETUL DE AVOCAT M. A., din C., ., ., . – în contradictoriu cu pârâtul D. R.-GARIBALDI , domiciliat în C., ., ., etaj 3, . .
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 27.01.2016 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată - parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la 10.02.2016, când a pronunțat următoarea hotărâre .
INSTANȚA
Asupra cauzei de față – constată:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului C. sub numărul_ , . SRL a solicitat obligarea pârâtului D. R.-GARIBALDI, în calitate de asociat și fost director comercial, la predarea mai multor bunuri mobile deținute, în prezent, fără drept (autoturismul marca CHEVROLET ORLANDO, înmatriculat sub numărul_ , 4 anvelope de iarnă, laptop marca SONY VAIO și ștampila societății . SRL) ; totodată, societatea reclamantă a cerut obligarea pârâtului la plata sumei de 14.803 lei - despăgubiri pentru lipsa de folosință a autovehiculului calculate până la 28.11.2014, la plata unor daune interese zilnice de 20 de euro, de la 29.11.2014 și până la restituirea bunului, dar și a cheltuielilor de judecată efectuate în proces.
Se relevă, în susținere, că pârâtul – care are și calitatea de asociat, cu o participare de 25 % din capitalul social – a fost angajat în funcția de director comercial, în baza contractului de muncă nr. 4/15.08.2008, înregistrat la ITM C. ; raporturile de muncă au încetat la 30.03.2015 ; pârâtul a fost mandatat să folosească bunurile menționate în virtutea funcției executive deținute, iar nu în considerarea calității de asociat ; încetându-i funcția de conducere, pârâtul este dator să le restituie, urmând a fi folosite de către angajații societății, implicați în conducerea și gestionarea activității ; deși notificat, pârâtul nu s-a conformat cerinței de predare a activelor sociale, privând persoana juridică de una din prerogativele esențiale ale dreptului de proprietate – folosința bunurilor ; în acest fel s-a produs un prejudiciu averii societății, egal cu valoarea minimă a costului zilnic al închirierii unui vehicul de categorie similară – de 20 de euro ; până la 28.11.2014, prejudiciul astfel determinat se ridică la 14.803 lei ; în drept au fost invocate prevederile art. 555 alin. 1, art. 1516 cod civil și ale art. 80 din Legea societăților nr. 31/1990 .
Au fost depuse, în copie, Decizia nr. 9/28.11.2014 emisă de administratorul societății reclamante, notificarea 3470/31.03.2015, cartea de identitate și certificatul de înmatriculare a vehiculului, facturile_/8.02.2013 și_/6.12.2011 și chitanța_/8.02.2013 .
Pe calea întâmpinării pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ; a învederat că bunurile în litigiu au fost primite în folosință în considerarea calității sa de asociat, deținător a 7500 de părți sociale, reprezentând 25 % din capitalul social ; între pârât și celălalt asociat – V. D. – au apărut, în toamna anului 2014, neînțelegeri majore legate de modul de administrare a societății, fiind convenită evaluarea întregului patrimoniu ; nemulțumit de valorile determinate prin expertiza evaluatorie, V. D. a inițiat mai multe acțiuni șicanatorii, pentru a-l determina pe pârât să se retragă din cadrul societății reclamante, fără a mai pretinde drepturile bănești cuvenite pentru părțile sociale ; cum pârâtul exercită în continuare drepturile specifice calității de asociat, posesia bunurilor achiziționate, de comun acord, în anul 2011, continuă să fie legitimă ; au fost anexate copii ale actului constitutiv al societății și ale contractului individual de muncă nr. 4/15.08.2008 .
Pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului C., excepția fiind respinsă prin încheierea interlocutorie din 28.10.2015 ; considerentele acestei dispoziții sunt expuse în cuprinsul părții expozitive a încheierii de ședință .
Materialul probator a fost completat prin atașarea Deciziilor nr. 2/5.01.2015, 9/31.03.2015 și 10/28.11.2014, preavizelor 3381/3.11.2014, 3452/26.02.2015, a unor rapoarte întocmite de o societate de detectivi particulari, a unui raport de expertiză extrajudiciară, a facturilor fiscale_/13.06.2012 ,_/20.01.2009 ,_/5.08.2011,_/11.09.2009 și A23_, însoțite de ordine de plată .
În cauză s-a administrat proba cu interogatoriul părților, care au reiterat apărările din cererile scrise .
Din analiza ansamblului doveditor se constată că societatea L. S. & CHARTERING SRL s-a înființat în 2007, avându-i ca asociați pe V. D. și D. R. GARIBALDI ; cei doi asociați dețin 25 %, respectiv 75 % din capitalul social ; în calitate de administrator statutar a fost desemnat, cu puteri depline, asociatul majoritar, pe o perioadă nedeterminată, fiind abilitat a lua orice decizie cu privire la activitatea societății, angajând și concediind personalul .
Persoana juridică deține în proprietate autoturismul marca CHEVROLET ORLANDO (înmatriculat la 17.08.2011 sub numărul_ ), 4 anvelope de iarnă tip 195/65R15 91T G FORCE WINTER (achiziționate în baza facturii_/8.02.2013), și un laptop marca SONY VAIO (cumpărat prin factura . nr._/6.12.2011) .
Ulterior dobândirii lor, bunurile au fost încredințate, asociatului D. R. GARIBALDI - angajat în raporturi de muncă cu societatea reclamantă, ca director comercial, în intervalul 15.08.2008 –31.03.2015 ; cu ocazia desemnării în funcția de conducere, pârâtul a primit ștampila societății .
În lipsa unor înscrisuri care să constate, formal, încheierea operațiunilor juridice, pe baza dovezilor administrate, se va reține că bunurile au fost deținute de pârât, fără plată, în baza unor contracte de comodat, guvernate de dispozițiile art. 1560-1575 din Codul civil 1864 (în ce privește autoturismul), respectiv art. 2146-2156 din Codul civil aprobat prin Legea nr. 287/2009 (în privința celorlalte bunuri) ; practic, părțile au încheiat operațiuni juridice cu titlu gratuit, prin care societatea a remis bunuri mobile comodatarului pârât, pentru a se folosi de ele, dar cu obligația de a le restitui, după un anumit timp (nedeterminat) .
Obligația esențială a comodatarului pârât – instituită prin art. 1572 din Codul civil 1864 și prin art. 2155 din Codul civil aprobat prin Legea nr. 287/2009 - este aceea de a restitui proprietarului comodant bunurile, după ce s-a folosit de ele .
Trebuie remarcat faptul că bunurile încredințate pârâtului se află în posesia acestuia de o perioadă relativ îndelungată (peste 4 ani – autoturismul și laptop-ul, respectiv 2 ani – anvelopele), fiind supuse uzurii fizice și morale ; în aceste condiții, cererea comodantului de restituire a activelor este rezonabilă, neputându-se aprecia că a fost promovată cu rea credință, cu scop șicanatoriu .
Este lipsită de relevanță împrejurarea că celălalt asociat ar deține bunuri similare, atât timp cât bunurile aparțin persoanei juridice, care a solicitat - prin organele de conducere statutare – restituirea unor bunuri care îi aparțin de drept ; aceleași rațiuni sunt valabile și în privința apărării nefondate a pârâtului, că bunurile primite sunt indispensabil legate de calitatea sa de asociat .
Valorificând dispozițiile citate - care guvernează răspunderea contractuală a pârâtului – se va dispune îndatorarea pârâtului, cu titlu de măsură definitivă, la predarea tuturor bunurilor litigioase .
Reclamanta nu a administrat, însă, nici o dovadă cu privire la întinderea prejudiciului creat prin lipsirea sa de folosința vehiculului, ulterior emiterii deciziei de restituire ; lipsește, astfel, o condiție esențială pentru antrenarea răspunderii civile contractuale a comodatarului pentru încălcarea atributelor dreptului de proprietate al persoanei juridice, acțiunea urmând a fi admisă în parte .
În baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâtul va fi îndatorat la plata cheltuielilor de judecată dovedite a fi fost efectuate de către reclamantă în proces, constând în taxă judiciară de timbru (proporțională cu valoarea pretențiilor consfințite judiciar) și onorariul apărătorului ales .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, acțiunea promovată de reclamanta . SRL, cu sediul social în C., ., ., ., cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la CABINETUL DE AVOCAT M. A., din C., ., ., . – în contradictoriu cu pârâtul D. R.-GARIBALDI, domiciliat în C., ., ., etaj 3, . .
Obligă pârâtul să predea societății reclamante următoarele bunuri mobile:
autoturismul marca CHEVROLET ORLANDO, înmatriculat sub numărul_ , număr de identificare KL1YF75Y9BK172509 ;
4 anvelope tip 195/65R15 91T G FORCE WINTER ;
laptop marca SONY VAIO tip VFC-EJ 2M1EB668, achiziționat în baza facturii nr._/6.12.2011 ;
ștampila societății . SRL .
Respinge – ca nefondată – cererea privind obligarea pârâtului la despăgubiri, cu titlu de lipsă a folosinței autoturismului .
Obligă pârâtul la plata sumei de 3.095,85 de lei – cheltuieli de judecată (din care 1595,85 de lei – taxă judiciară de timbru și 1500 de lei – onorariul apărătorului ales) în favoarea reclamantei .
Cu apel, la Curtea de Apel C., în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Tribunalul C. .
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. A. V. G.
motivat și tehnoredactat - jud. O.A. - 18.02.2016 - 4 ex
| ← Pretenţii. Decizia nr. 35/2016. Tribunalul CONSTANŢA | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 236/2016.... → |
|---|
