Contestaţie creanţe. Sentința nr. 842/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 842/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 10919/63/2010/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 842/2013
Ședința publică de la 03 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. M.
Grefier E. Ș.
********
Pe rol analiza situației actuale privind pe debitorul . SRL și soluționarea contestației formulată de administratorul special împotriva înscrierii în tabelul definitiv al creanțelor a creditoarei U. Ț. BANK SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă administratorul judiciar A. S. INSOLVENȚĂ SPRL, prin practician în insolvență Mitrăchioiu G., administratorul special L. G. C. prin avocat T. D., creditoarea U. Ț. Bank prin avocat N. Salplahta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente.
Avocat N. Salplahta pentru creditoarea U. Ț. Bank SA, solicită instanței admiterea excepției tardivității arătând că potrivit dispozițiilor art. 73. alin. 2 din Legea 85/2006 contestațiile cu privire la creanțele înscrise în tabelul definitiv al creanțelor trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență a tabelului definitiv.
Arată că tabelul definitiv al creanțelor a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență la data de 29.10.2012, termenul pentru contestarea acestuia împlinindu-se la data de 02.11.2012, ori contestația a fost înregistrată la data de 07.12.2012. Pe de altă parte, înscrisurile noi de care se prevalează contestatorul erau cunoscute la data întocmirii tabelului definitiv.
Avocat T. D. pentru administratorul special solicită instanței respingerea excepției tardivității, arătând că L. G. C. și-a întemeiat contestație pe dispozițiile art. 75 din Legea 85/2006.
Pe fondul cauzei a solicitat admiterea contestației și diminuarea creanței U. Țirica Bank SA cu suma de 150.000 lei și înscrierea sa în tabel cu suma de 273.129,89 lei așa cum rezultă și din raportul de expertiză.
Totodată arată că U. Ț. Bank SA a continuat să își calculeze dobânzi și penalități și după data deschiderii procedurii de insolvență, fără a ține seama de dispozițiile art. 41 alin. 1 din Legea 85/2006. Garanțiile imobiliare au fost înstrăinate pentru suma de 150.000 lei, cu acordul băncii . A depus concluzii scrise.
Avocat N. Salplahta pentru creditoare solicită respingerea contestației, arătând că dispozițiile art. 75 din Legea 85/2006 stabilesc expres condițiile în care se poate ataca tabelul definitiv al creanțelor, iar L. G. C. ca participant activ la procedură avea cunoștință de înscrisuri din martie 2012. Învederează totodată că acesta a contestat cuantumul creanței și nu calitatea de creditor garantat al băncii.
Mai arată că tabelul definitiv respectă tabelul preliminar, fiind respinsă contestația împotriva tabelului preliminar formulată de administratorul special. Depune concluzii scrise și practică judiciară.
Administratorul judiciar având cuvântul arată că se poate formula o contestație atâta timp cât există înscrisuri noi, iar la data întocmirii tabelului definitiv nu avea cunoștință de faptul că administratorul special a fost executat silit.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cereri,
Constată că la data de 04.12.2012 debitorul . SRL, prin administrator special L. C. a formulat contestația cu privire la înscrierea în tabelul definitiv al creanțelor a creditoarei U. Ț. Bank SA, cu suma de 423.129,89 lei.
A solicitat admiterea contestației și diminuarea creanței cu suma de 150.000 lei reprezentând prețul vânzării garanțiilor aduse contractelor de credit nr. 02/CRA2R/2007 și nr. 05/CRA2R/2008, vânzare ce a fost aprobată de creditoarea U. Ț. Bank SA și pe cale de consecință înscrierea acestei creditoare la masa credală cu suma de 273.129,89 lei.
A precizat totodată că cele două contracte de credit au fost încheiate de debitoare pentru acordarea de către U. Ț. Bank SA a sumelor de 250.000 lei, respectiv 216.000 lei, pentru garantarea cărora au fost încheiate două contracte de ipotecă autentificate la notar sub nr. 210/04.03.2008 și respectiv 212/04.03.2008 prin intermediul cărora au fost aduși ca și garanți ipotecari numiții L. A. și L. G. care au garantat creditele contractate de către debitoarea . SRL cu imobilele constând în teren suprafață de 10 mp situat în C., .. 11, jud. D.( imobil înscris în Cartea Funciară nr._ și având nr. cadastral_) și respectiv teren intravilan în suprafață de 97 mp împreună cu construcția C1, situat în C., .. 13, jud. D.( înscris în Cartea Funciară nr._ și având nr. cadastral_).
De asemenea contestatorul a mai arătat că potrivit contractelor de credit –Condiții Generale, respectiv la art. 9 alin. 3 lit. a se stipulează că "în cazul în care împrumutatul nu achită creditul, atunci garantul în solidar cu împrumutatul va efectua imediat toate plățile scadente și neefectuate", precum și la art. 9 lit. b se prevede că "garantul renunță în mod expres la beneficiul de discuțiune și diviziune", fiind evident astfel faptul că garanții ipotecari L. A. și L. G. au renunțat la beneficiul de discuțiune și la cel de diviziune.
Prin contestație s-a mai arătat că deși creditoarea U. Ț. Bank SA s-a înscris la masa credală a debitoarei cu contravaloarea contractelor de credit, a procedat și la punerea în executare a garanțiilor aduse de către L. A. și L. G., somându-i în acest sens să plătească debitul în valoare de 423.129,89 lei.
Pe de altă parte, contestatorul arată că la data de 15.03.2012 cu acordul U. Ț. Bank SA s-au înstrăinat imobilele aduse ca și garanții la cele două contracte de credit. Astfel în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 785/15.03.2012 de către BNP F. M. M. au fost înstrăinate imobilele aduse garanții pentru suma de 150.000 lei, sumă care a fost virată în contul deschis la U. Ț. Bank SA, în favoarea U..
A menționat că prin adresa nr._/13.03.2012 creditoarea U. Ț. Bank SA, a fost de acord cu înstrăinarea intervenită între garanții ipotecari L. G. și . SRL, urmând ca prețul vânzării, în cuantum de 150.000 lei, să fie folosit pentru acoperirea parțială a împrumuturilor în sumă de 250.000 lei și respectiv 216.000 lei acordate în baza contractelor de credit încheiate cu debitoarea . SRL.
Deși creditoarea U. Ț. Bank SA și-a recuperat o parte din creanța cu care s-a înscris la masa credală a debitoarei, nu a înțeles să formuleze cerere de reducere a creanței, rămânând cu rea credință în pasivitate, deși așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, acesteia i-a fost achitată suma de 150.000 lei sumă ce a stins parțial contravaloarea creditelor acordate către debitoarea . SRL și prin aceasta s-a diminuat creanța cu care creditoarea U. Ț. Bank SA figurează înscrisă la masa credală a debitoarei . SRL.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 75 din Legea 85/2006.
În scop probatoriu contestatorul a depus în copie contractul de credit nr. 05/CRA2R/2008 și actele adiționale la acest contract, contratul de garanție reală imobiliară autentificat de către BNP F. P. sub nr. 210/04.03.2008, contractul de credit nr. 02/CRA2R/2007 și actele adiționale la acest contract, contratul de garanție reală imobiliară autentificat de către BNP F. P. sub nr. 212/04.03.2008, adresa nr._/13.03.2012 prin care creditoarea U. Ț. Bank SA își dă acordul cu privire la vânzarea garanțiilor imobiliare și acoperirea parțială a împrumuturilor acordate debitoarei . SRL, contractul de vânzare cumpărare a imobilelor garanții autentificat sub nr. 785/15.03.2012 de către BNP F. M. M..
La data de 28.01.2013, creditoarea U. Ț. Bank SA, a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată. A invocat totodată excepția tardivității formulării contestației, arătând că potrivit dispozițiilor art. 72 alin. 3 din Legea 85/2006 contestațiile cu privire la creanțele înscrise în tabelul definitiv al creanțelor, trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență a tabelului preliminar.
Astfel, cum tabelul definitiv al creanțelor societății debitoare . SRL, a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență, la data de 29.10.2012, termenul pentru contestarea acestuia s-a împlinit la data de 02.11.2012, ori prezenta contestație a fost înregistrată pe data de 07.12.2012, astfel că se impune respingerea contestației ca tardiv formulată.
A susținut că deși contestația este întemeiată pe dispozițiile art. 75 alin. 1 din Legea 85/2006, totuși prevederile acestui articol nu sunt aplicabile participanților direcți la procedura insolvenței, cum este și administratorul special, cel care a formulat contestația în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației, arătând că L. G. C. are calitatea de garant ipotecar, ambele contracte de credit fiind parte a contractelor ce le-a semnat.
Totodată a precizat că potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 3 lit. a din contractele de credit- condiții generale, în cazul în care împrumutatul în speță debitoarea, nu achită creditul, atunci garantul, în solidar cu împrumutatul va efectua imediat toate plățile scadente și neefectuate.
La data de 15.03.2012 a fost încasată suma de 150.000 lei însă din această sumă s-au acoperit dobânzi și penalități, astfel încât, creanța sa la data de 15.01.2013 este în cuantum de 399.348,47 lei compusă din credit restant - 381.934,89 lei, dobândă restantă 14.031,31 lei și penalități în cuantum de 3.382,27 lei.
Pe de altă parte, mai arată creditoarea tabelul definitiv a fost întocmit cu respectarea normelor legale, creanța sa figurând în tabelul preliminar, iar contestația formulată de debitoare împotriva tabelului preliminar al creanțelor a fost respinsă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 C. pr. civilă.
La data de 28.01.2013 administratorul judiciar A. S. INSOLVENȚĂ SPRL a formulat un punct de vedere cu privire la contestația formulată în cauză.
A arătat că într-adevăr creanța deținută de U. Ț. Bank SA împotriva debitoarei . SRL, a fost diminuată cu suma de 150.000 lei, dar nu a avut cunoștință despre vânzarea cumpărarea intervenită, întrucât imobilele înstrăinate erau în proprietatea unor terți –garanți ipotecari și nu în proprietatea debitoarei . SRL.
În scop probatoriu la solicitarea debitorului prin administratorul special instanța a încuviințat proba cu expertiza contabilă, pentru a se stabili cuantumul creanței debitoarei față de creditoarea U. Ț. Bank SA, ca urmare a plăților făcute.
Raportul de expertiză a fost întocmit de expert M. A., fiind depus la dosar la data de 18.04.2013, fără ca părțile să formuleze obiecțiuni.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că prin sentința nr. 1173 din 20.09.2010 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului . SRL.
Ca urmare a formulării declarației de creanță, în tabelul creanțelor împotriva debitorului, creditorul U. Ț. Bank SA, a fost înscris cu suma de 423.129,89 lei reprezentând credite restante celor două contracte de credit, dobânzi și penalități pentru neplata în termen a ratelor scadente.
Conform celor două contracte de credit, pentru a garanta îndeplinirea integrală și la timp a tuturor obligațiilor asumate de către . SRL, garanții ipotecari L. G. și L. A. au constituit în favoarea băncii ipotecă asupra a două imobile proprietatea acestora.
Ulterior, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 785 din 15.03.2012, cele două imobile au fost vândute, pentru înstrăinarea acestora existând acordul creditorului U. Ț. Bank SA, conform adresei nr._ din 13.03.2012.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză, instanța reține că suma de 150.000 lei obținută din valorificarea imobilelor ipotecate, a fost folosită de bancă pentru stingerea unor accesorii ulterioare și parțial pentru stingerea accesoriilor deja înscrise la masa credală, iar potrivit concluziilor acestui raport, în urma încasării sumei de 150.000 lei, cuantumul creanței U. Ț. Bank SA este de 273.129,89 lei.
Conform dispozițiilor art. 75 din Legea 85/2006 și creanțele înregistrate în tabelul definitiv pot fi contestate, dar numai pentru cauză de eroare esențială, dol, fals sau în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare, care nu erau cunoscute. Contestația pentru motivele mai sus menționate, putând fi formulată până la pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii insolvenței.
Având în vedere motivele de fapt și de drept invocate de către contestator, cât și dispozițiile legale mai sus citate, instanța apreciază ca neîntemeiată excepția tardivității invocată de către creditor prin întâmpinare și urmează a o respinge.
Nu poate fi reținută susținerea creditorului, conform căreia dispozițiile art. 75 din lege nu sunt aplicabile participanților direcți la procedură, întrucât în legea insolvenței nu există o asemenea distincție.
Nici apărarea creditorului, conform căreia contestația administratorului special a fost supusă verificării cu ocazia soluționării contestației la tabelul preliminar, fiind respinsă, nu poate fi reținută, întrucât prin încheierea pronunțată la data de 19.03.2012 în dosarul nr._ 10 a fost anulată ca netimbrată contestația formulată împotriva înscrierii U. Ț. Bank SA în tabelul preliminar.
Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 9 din lege creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, iar potrivit dispozițiilor
art. 41 alin. 1 din lege nicio dobândă, majorare ori penalitate de orice fel, ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior deschiderii procedurii. Nu intră în categoria accesoriilor dobânzile din contractul de credit, deoarece aceste dobânzi nu au caracter de accesoriu, ci fructe civile, prețul folosinței capitalului împrumutat.
Suspendarea curgerii accesoriilor operează, astfel numai pentru creanțele negarantate cu bunuri din averea debitorului.
Pe de altă parte, conform art. 41 alin. 3 în situația în care niciun plan de reorganizare nu este confirmat, la creanțele născute ulterior deschiderii procedurii, adică în perioada de observație, nu se adaugă nicio majorare, dobândă sau penalitate - cum textul nu face nicio distincție, este vorba atât de creanțe garantate, cât și de cele negarantate.
Având în vedere că suma obținută din valorificarea imobilelor ipotecate a fost folosită conform raportului de expertiză și notelor scrise depuse în dosarul cauzei de către creditor, pentru stingerea unor accesorii ulterioare și doar parțial pentru stingerea accesoriilor deja înscrise la masa credală, instanța văzând și dispozițiilor art. 41 și art. 121 din Legea 85/2006, apreciază ca fiind întemeiată contestația.
Înstrăinarea bunurilor ipotecate, cu câteva luni înainte de întocmirea tabelului definitiv al creanțelor, fără a fi aduse la cunoștința administratorului judiciar și încasarea sumei obținute de către creditor, îndeplinește condițiile prevăzute de art. 75 din lege, respectiv existența unor titluri hotărâtoare, până atunci necunoscute.
Față de considerentele mai sus expuse instanța va admite contestația și va dispune rectificarea tabelului definitiv în sensul înscrierii creditorului U. Ț. Bank SA cu suma de 273.129,89 lei în loc de 423.129, 89 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității invocate de creditorul U. Ț. Bank SA prin întâmpinare.
Admite contestația formulată de L. G. C., administrator special al debitoarei . SRL.
Dispune rectificarea tabelului definitiv al creanțelor debitorului . SRL, în sensul înscrierii creditorului U. Ț. Bank SA cu suma de 273.129,89 lei în loc de 423.129,89 lei.
Cu recurs în termen de 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2012.
Președinte, A. G. M. | ||
Grefier, E. Ș. |
Red.jud. A.G.M./3ex/12.06.2013
Teh.E.Ș
| ← Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... | Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea... → |
|---|
