Pretenţii. Decizia nr. 356/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 356/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 21918/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 356/2013
Ședința publică de la 27 Mai 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. P.
Judecător: A. G. M.
Judecător: R. E. D.
Grefier: A. F.
Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind recursul declarat de recurenta - reclamantă S. DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA împotriva Sentinței nr._/07.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul - pârât S. V., având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic C. L. pentru recurenta – reclamantă, lipsă fiind intimatul – pârât.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimatul – pârât a depus întâmpinare în data de 02.05.2013.
Consilier juridic C. L. solicită amânarea judecății pentru observarea întâmpinării.
Tribunalul apreciază cererea de amânare ca neîntemeiată și o respinge având în vedere că întâmpinarea a fost depusă cu 22 de zile anterior termenului stabilit pentru judecată, astfel că a existat timpul necesar pentru observare. Pentru a da posibilitatea analizării acesteia, cauza este lăsată la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei a răspuns consilier juridic C. L. pentru recurenta – reclamantă, lipsă fiind intimatul – pârât.
Consilier juridic C. L. arată că a observat întâmpinarea și nu are alte cereri.
La interpelarea instanței arată că temeiul juridic al cererii introductive îl constituie disp. art. 274 alin 2 C.proc.civ.
Nemaifiind formulate alte cereri Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic C. L. solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii și obligarea pârâtului la plata sumei de 7.132,63 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului declarat de recurenta – reclamantă SIF Oltenia SA constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 28.08.2012, reclamanta S. DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA a chemat în judecată pârâtul ȘTIUCA V., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâtul la plata sumei de 6.386,8 lei, reprezentând cheltuieli efectuate în dosarul nr._/63/2011, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, creditoarea a arătat că, în fapt, prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._/63/2011 pârâtul, în calitate de acționar, a solicitat anularea Hotărârii AGOA SIF Oltenia SA din 29.04.2011 și s-a respins cererea.
Reclamanta a efectuat cheltuieli pentru rapoartele curente anexe nr. 9439/19.10.2011, nr. 3482/10.05.2011, 4206/31.05.2011, nr. 9275/12.10.2011, nr. 8347/14.09.2011, nr. 657/25.01.2012, nr. 969/08.02.2012, nr. 5104/05.07.2012, nr. 4781/27.06.2012 și nr. 657/25.01.2012.
Cheltuielile ocazionate de cererea lui Știuca V., sunt în sumă totală de 6386,8 lei.
În conformitate cu dispozițiile art. 242 al. 2 C.P.CIV., a solicitat judecarea în lipsă.
În drept, cererea nu a fost motivată.
În susținerea cererii, au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, următoarele acte: sent. nr. 2758/2011 a Tribunalului D., rapoarte curente, ordine de plată, facturi fiscale, delegații, sent. nr. 8025/2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
Prin Sentința nr._/07.12.2012 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria C. a respins cererea formulată de reclamanta S. DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA împotriva pârâtului ȘTIUCA V..
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._/63/2011 pârâtul, în calitate de acționar, a solicitat in contradictoriu cu reclamanta S. de Investitii Financiare Oltenia SA anularea Hotărârii AGOA SIF Oltenia SA din 29.04.2011, cererea fiind respinsa ca neîntemeiată
Temeiul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este atitudinea procesuală culpabilă a părții care a căzut în pretenții. Fapta acesteia declanșează o răspundere civilă delictuală al cărei conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat, adică de restituire a sumelor pe care partea care a câștigat procesul a fost nevoită să le realizeze.
In speță, din verificarea materialului probator, instanța reține că sumele de bani pretinse de catre reclamanta reprezentand contravaloarea publicarii unor rapoarte curente in Buletinul Electronic al Comisiei Naționale precum și în ziarul B. nu a fost ocazionată de desfășurarea litigiului anterior menționat și deci nu poate fi reținută cu acest titlu.
Din aceasta perspectivă, se va reține că această măsură nu a fost stabilită de către instanță, astfel că efectuarea acestor cheltuieli de către reclamantă nu poate avea legătură cu judecarea cererii care face obiectul dosarului nr._/63/2011.
Împotriva Sentinței nr._/2012 a declarat recurs reclamanta S. DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA solicitând admiterea, modificarea sentinței și pe fond admiterea cererii și obligarea pârâtului la plata sumei de 7.132,65 lei din care 6386,80 lei reprezentând debit principal, 494,22 lei taxa judiciară de timbru, 3 lei timbru judiciar la instanța de fond și 247 lei taxa de timbru și 1,50 lei timbru judiciar la instanța de recurs.
În motivare recurenta a arătat că instanța de fond a reținut în mod greșit că acțiunea SIF Oltenia SA nu este întemeiată în drept deoarece în preambulul acesteia s-a specificat că este formulată în temeiul disp. art. 274 alin 2 C.p.c. în care se enumeră cheltuielile ocazionate de un proces printre care și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut, în legătură cu litigiul.
De asemenea a arătat că instanța a aplicat greșit prevederile art. 274 alin 2 C.p.c. atunci când a concluzionat că suma pretinsă nu a fost ocazionată de desfășurarea procesului și nu poate fi reținută cu acest titlu. În apărările formulate la instanța de fond a arătat că suma pretinsă este întemeiată pe prev.art. 274 al. 2 din Codul de procedură civilă, încadrându-se la orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut, în legătură cu litigiul. SIF Oltenia SA funcționează cu obligația respectării prevederilor pieței de capital, printre care și informarea acționarilor și investitorilor prin rapoarte curente cu privire la evenimentele importante, litigii în curs, a căror soluționare ar putea avea influență asupra prețului de piață al acțiunilor emise de recurentă. Aceste raportări au fost indisolubil legate de procesul generat de acțiunea introdusă de pârât, care a solicitat anularea hotărârii AGOA SIF Oltenia SA din data de 29.04.2011, iar aceste cheltuieli nu ar fi existat în lipsa cererii de chemare în judecată promovate de intimatul – pârât. A arătat că, un grup de acționari, printre care și pârâtul, au atacat hotărârea AGOA din data de 29.04.2011,solicitând anularea acesteia. Cererile de chemare în judecată au fost conexate, potrivit prevederilor legale și procedurale, soluția instanței fiind respingerea acestora prin Sentința nr. 2557/14.06.2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2011, definitivă și irevocabilă, sentință care a constituit temeiul pentru pretențiile SIF Oltenia SA. A arătat că toate persoanele implicate într-un proces au aceleași drepturi și obligații, astfel că a promovat cereri în vederea recuperării cheltuielilor efectuate pentru îndeplinirea obligației de raportare, față de toate persoanele care au promovat acțiunile având ca obiect anularea Hotărârii A. printre care și pârâtul, cererile fiind supuse judecății mai multor instanțe iar practica judiciară a Tribunalului D. fiind în sensul arătat. Cererile au fost soluționate favorabil recurentei, instanțele obligând pârâții la plata sumelor cheltuite de recurentă pentru informarea pieței de capital, prin publicarea de rapoarte curente, obligație prevăzută de lege.
În drept au fost invocate disp. art. 274, art.299 și urm., art.304 Cod procedură civilă și s-a solicitat și judecata în lipsă.
Cererea a fost timbrată cu suma de 247 lei și timbru judiciar de 3 lei.
S-a atașat în fotocopie Sent. nr. 4391/22.03.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ ; Sent. nr. 2673/17.11.2010 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La data de 02 mai 2013 intimatul pârât Ș. V. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
În motivare arată că instanța de fond în mod corect a apreciat că aceste cheltuieli nu au fost ocazionate de desfășurarea litigiului și că efectuarea acestor cheltuieli nu poate avea legătură cu judecarea cererii care face obiectul dosarului nr._/63/2011. Așa cum a demonstrat la instanța de fond, dispozițiile legale invocate de recurenta-reclamantă pentru justificarea publicării rapoartelor în ziar – Legea nr. 297/2004 și Regulamentul nr. 1/2006, art. 113 lit A alin 1 lit j, nu fac nici o vorbire despre obligația publicării în ziar a litigiilor. Nu există nici o dispoziție legală obligatorie în sensul publicării în ziar a rapoartelor respective, nefiind vorba de o cheltuială necesară soluționării litigiului. A demonstrat faptul că nu există o legătură de cauzalitate între prejudiciul invocat de recurentă prin plata publicațiilor respective și dosarul nr._/63/2011 întrucât au fost raportate și alte evenimente care nu au legătură cu acest dosar.
În drept au fost invocate disp. art. 115 C.proc.civ. și s-a solicitat și judecata în lipsă.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate Tribunalul constată că criticile formulate de recurentă sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Prima instanță a interpretat corect dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
Este adevărat că reclamanta SIF Oltenia SA a avut câștig de cauză în dosarul nr._/63/2011 în care s-a pronunțat Sent. nr. 2758/18.10.2011, astfel că reclamantul din respectivul litigiu – adică intimatul pârât Ș. V. din prezenta cauză - a căzut în pretenții în sensul art. 274 alin. (1) Cod procedură civilă.
Textul de lege menționat coroborat cu art. 274 alin 2 C.proc.civ. dă dreptul părții care a câștigat procesul să solicite plata cheltuielilor de judecată de la partea adversă, care se află în culpă procesuală.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, acestea cuprind taxele judiciare de timbru și de procedură, plata expertizelor și despăgubirea martorilor precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariilor de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc. dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a judecății ( Trib. Suprem, secția civilă, Decizia nr. 735/1983, în C.D. 1983, p.161).
Jurisprudența susmenționată a instanței supreme, este în acord cu jurisprudența CEDO
relevantă sub aspectul principiului pe care îl degajă și anume, acela că cheltuielile de judecată efectuate în proces urmează să fie recuperate de partea care are câștig de cauză numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare, reale și rezonabile ( A se vedea cauzele: C. c. România; S. c. România; S. și alții c. România; R. c. România etc.).
În cauză este fără dubiu că cheltuielile aferente celor 10 rapoarte curente indicate în cererea introductivă respectiv nr. 9439/19.10.2011, nr. 3482/10.05.2011, 4206/31.05.2011, nr. 9275/12.10.2011, nr. 8347/14.09.2011, nr. 657/25.01.2012, nr. 969/08.02.2012, nr. 5104/05.07.2012, nr. 4781/27.06.2012 și nr. 657/25.01.2012 nu reprezintă cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a judecății, adică judecata cauzei se putea desfășura și în lipsa efectuării acestora. Este real că, în îndeplinirea unei obligații prevăzute de lege, recurenta reclamantă a dovedit că a efectuat raportări care au determinat suportarea respectivelor cheltuieli, dar eventualul prejudiciu suferit nu poate avea ca temei juridic disp. art. 274 alin 2 C.proc.civ., indicat prin cererea introductivă, a cărui interpretare în ceea ce privește cheltuielile de judecată este redată mai sus. Temeiul juridic invocat de reclamantă a fost luat în considerare de prima instanță care a respectat astfel principiul disponibilității ce guvernează procesul civil.
Se reține de asemenea că prin cererea introductivă reclamanta a solicitat și suma de 401 lei reprezentând cval cheltuieli de deplasare la Curtea de Apel Tg M., ocazionate de soluționarea recursurilor declarate de C. G. și Ș. V. împotriva Sent. nr. 2758/18.10.2011 pronunțate de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2011. Tribunalul reține că deplasarea s-a făcut ca urmare a admiterii de către Î.C.C.J. a cererii de strămutare a judecății formulată de recurentul C. G., strămutare constatată de Curtea de Apel C. prin Încheierea nr.5/28.03.2012 prin care a scos cauza de pe rol și a înaintat-o Curții de Apel Tg-M.. Această cheltuială, deși este o cheltuială de judecată, nu poate fi imputată intimatului pârât – care nu a formulat cerere de strămutare a judecății dosarului nr._/63/2011- deoarece în caz de coparticipare procesuală – cum este situația din dosarul nr._/63/2011 - raporturile dintre coparticipanți sunt guvernate de principiul independenței procesuale statuat de art. 48 alin 1 C.proc.civ. conform căruia actele de procedură, apărările și concluziile unuia din participanți nu pot folosi nici păgubi celorlalți.
Practica judiciară favorabilă invocată de recurentă nu poate conduce la o altă soluție, instanța nefiind ținută de aceasta ci doar de dispozițiile legale în vigoare, raportate la starea de fapt.
În raport de considerentele de fapt și de drept de mai sus, Tribunalul apreciază că Sentința nr._/07.12.2012 a Judecătoriei C. este temeinică și legală, astfel că în temeiul disp. art. 312 C.proc.civ. recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă S. DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA cu sediul în C., ., județul D., împotriva Sentinței nr._/07.12.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât S. V., domiciliat în comuna Gângiova, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2013.
Președinte, C. P. | Judecător, A. G. M. | Judecător, R. E. D. |
Grefier, A. F. |
Red.jud.C.P.
Tehn.red./A.F. 28 Mai 2013
Red.jud.fond.R.G.Ș.
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Hotărâre din 02-12-2013, Tribunalul... → |
|---|
