Pretenţii. Sentința nr. 8812/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8812/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 9949/215/2011
Dosar nr._ ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.- SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 90/2013
Ședința publică de la 04 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător A. G. M.
Judecător R. E. D.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei recursului declarat de recurent pârât M. G. împotriva sentinței nr. 8812/08.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimat reclamant . SA BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurent pârât M. G. personal și asistat de avocat A. P. lipsind intimat reclamant
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocat A. P. pentru recurent pârât,depune la dosar împuternicirea de reprezentare juridică și arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părții prezente.
Avocat A. P. pentru recurent,solicită admiterea recursului,casarea modificarea în tot a sentinței și rejudecând cauza respingerea acțiunii ,iar în subsidiar admiterea recursului,casarea sentinței și trimiterea la rejudecare aceleiași instanței, în scopul refacerii expertizei de către alt expert, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 31.03.2011, reclamanta . SA a chemat în judecată pe pârâtul M. G., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul la plata sumei de 24.142,39 lei cu titlu de despăgubiri, precum și la plata dobânzii legale, calculată de la data de 26.09.2009 și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că, în fapt, la data de 28.06.2008, în ., a avut loc un eveniment rutier, în care au fost implicate combina marca C12H condusă de pârât și autoutilitara marca Ford cu nr. de înmatriculare_, proprietatea . SA.
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/28.06.2008 a fost reținută culpa pârâtului, care nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de depășire a autoutilitarei marca Ford, intrând în coliziune și producând avarierea acesteia.
Pârâtul nu a prezentat o poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto valabilă la data evenimentului rutier.
Avariile produse autoutilitarei marca Ford au fost constatate atât de organele de poliție, cât și de reprezentantul reclamantei prin procesul-verbal de constatare a daunelor întocmit la data de 30.06.2008.
Întrucât la data producerii evenimentului rutier, autoutilitara marca Ford era asigurată CASCO de către societatea reclamantă, aceasta a achitat contravaloarea reparațiilor cu OP nr. 3674/14.10.2008.
S-a procedat la conciliere directă, dar fără niciun rezultat.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 22 și art. 48-58 din Legea nr. 136/1995, art. 998-999 C.CIV.
În susținerea cererii, au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, următoarele acte: avizarea de daună/30.06.2008, notele de constatare, împuternicire, autorizație de reparații nr._/28.06.2008, poliția de asigurare nr._/12.05.2008, certificat de înmatriculare, permis de conducere, procesul-verbal de contravenție . nr._/28.06.2008, factură proformă, notă tehnică, comandă de lucru nr._/12.09.2008, cerere de despăgubire, factura fiscală nr._/15.09.2008, adresa nr. 4176/05.06.2009, extras de cont nr. 182/14.10.2008.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
Pentru termenul din 27.05.2011, prin compartimentul Registratură al instanței, reclamanta a depus la dosar o precizare la acțiunea inițială sub aspectul numelui corect al pârâtului.
La același termen, apărătorul pârâtului a depus împuternicire avocațială și a solicitat acordarea de termen pentru pregătirea apărării, învederând instanței că pârâtul se numește M. G.. A depus, în acest sens, o copie de pe actul de identitate al pârâtului și a solicitat conceptarea acestuia sub numele corect,astfel pârâtul a fost conceptat sub numele corect acela de M. G..
La termenul din 09.09.2011, instanța a încuviințat probatoriul solicitat de părți, după cum urmează: pentru reclamantă - proba cu înscrisuri, respingând proba cu interogatoriul pârâtului; pentru pârât - proba cu înscrisuri și expertiză tehnică auto, respingând proba testimonială. A stabilit drept onorariu provizoriu de expert suma de 700 lei, în sarcina pârâtului.
Pârâtul a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar cu privire la onorariul de expert, cerere care a fost respinsă de instanță, ca de altfel și cererea de reexaminare.
Prin încheierea de ședință din data de 25.11.2011, instanța a încuviințat obiectivele expertizei tehnice specialitatea auto formulate oral la acest termen de pârât, prin apărător, după cum urmează: 1. expertul să stabilească valoarea reparației autovehiculului pe fiecare element distrus în parte; 2. expertul să stabilească dacă unele părți componente ale autovehiculului trebuiau înlocuite sau puteau fi reparate; 3. expertul să stabilească valoarea corectă, efectivă a manoperei folosite ca reparație; 4. expertul să stabilească dacă elementele autovehiculului reținute în procesul-verbal al Poliției pentru care s-a solicitat reparația corespund cu cele menționate în devizul de lucrări de reparații, dar și valoarea pagubelor în raport de avariile ulterioare.
Raportul de expertiză tehnică întocmit de expert judiciar B. G. a fost depus la instanță la data de 13.01.2012, fiind contestat de pârât prin formularea de obiecțiuni, care au fost încuviințate de instanță.
La data de 29.02.2012, expertul judiciar a depus supliment la raportul de expertiză, precum și un referat pentru stabilirea onorarului (decontului) definitiv.
La termenul din data de 09.03.2012 instanța a încuviințat cererea expertului judiciar de majorare a onorariului provizoriu cu suma de 500 lei, punând în vedere pârâtului, prin avocat, să facă dovada achitării diferenței de onorariu, pentru următorul termen.
La termenul din data de 13.04.2012, apărătorul pârâtului a învederat instanței că clientul său nu are posibilitatea să achite diferența de onorariu de expert, iar apărătorul reclamantei, la interpelarea instanței, a arătat că societatea nu înțelege să achite diferența de onorariu.
La același termen, pârâtul prin apărător a solicitat încuviințarea în cauză a unei contraexpertize tehnice, cu argumentul că expertul nu a răspuns la obiecțiuni, solicitare care a fost respinsă de către instanță, invocând totodată și excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Instanța a reținut cauza în pronunțare asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât și, având nevoie de timp pentru a delibera asupra acesteia, a amânat pronunțarea la data de 20.04.2012 și, ulterior, la 27.04.2012.
Prin încheierea de ședință din data de 27.04.2012, instanța a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât, cu argumentul că acțiunea a fost introdusă în termenul legal de trei ani.
În speță, dreptul reclamantei în calitate de asigurator s-a născut la data de 14.10.2008 (data efectivă a plății), iar acțiunea a fost introdusă la data de 31.03.2011, astfel că dreptul la acțiune nu este prescris.
A fixat termen de judecată la data de 01.06.2012, cu citarea părților, în vederea punerii în discuția contradictorie a părților a efectuării în cauză a contraexpertizei tehnice solicitate de pârât, contraexpertiză pe care instanța a respins-o, la termenul din 01.06.2012.
Prin sentința nr. 8812/08.06.2012 pronunțată în dosar nr._ Judecătoria C. a admis în parte cererea formulată de reclamanta . SA, împotriva pârâtului M. G., a obligat pe pârât să plătească reclamantei suma de 23.787,01 lei cu TVA inclus, reprezentând contravaloare despăgubiri, precum și la plata dobânzii legale, calculată de la data de 26.09.2009 și până la data plății effectiv, la plata sumei de 1.543,22 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și dă în debit pârâtul cu suma de 500 lei, reprezentând diferență neachitată onorariu de expert.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că la data de 28.06.2008, în ., a avut loc un eveniment rutier, în care au fost implicate combina marca C12H condusă de pârât și autoutilitara marca Ford cu nr. de înmatriculare_, proprietatea . SA.
Prin procesul-verbal de contravenție a fost reținută culpa pârâtului, care nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de depășire a autoutilitarei marca Ford, intrând în coliziune și producând avarierea acesteia.
Pârâtul nu a prezentat o poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto valabilă la data evenimentului rutier.
Avariile produse autoutilitarei marca Ford au fost constatate atât de Poliție, cât și de reprezentantul reclamantei prin procesul-verbal de constatare a daunelor întocmit la data de 30.06.2008.
Întrucât la data producerii accidentului, autoutilitara marca Ford era asigurată CASCO de către societatea reclamantă, aceasta a achitat contravaloarea reparațiilor cu OP nr. 3674/14.10.2008.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 136/1995, „în limitele indemnizației plătite (…) asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului, contra celor răspunzători de producerea pagubei.”
Prin plata despăgubirilor, reclamanta se subrogă în toate drepturile asiguratului, fiind îndreptățită să recupereze suma achitată de la persoana vinovată de producerea evenimentului .
S-a procedat la conciliere directă, dar fără niciun rezultat.
În considerarea celor de mai sus, instanța constată că în cauza sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale a pârâtului, așa cum sunt reglementate de art. 998-999 C.civ.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză valoarea pagubelor, respectiv valoarea despăgubirilor raportată la avariile produse au fost stabilite la suma de 23.787,01 lei cu TVA inclus.
Față de aceste considerente, instanța constată că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte și urmează să o admită ca atare, în sensul că va obliga pe pârât să plătească reclamantei suma de 23.787,01 lei cu TVA inclus, reprezentând contravaloare despăgubiri, precum și la plata dobânzii legale, calculată de la data de 26.09.2009 și până la data plății efective.
Împotriva sentinței nr. 8812/2012 a declarat recurs pârât M. G. criticând soluția pentru nelegalitate.
În motivare recurentul arată că instanța de fond nu a soluțiooant în mod legal excepțiile invocate respectiv excepția lispei calității procesuale pasive,excepția prematurității acțiuni,excepția prescripției dreptului material la acțiune.
În cauză reclamanta nu a efectuat concilierea directă anterior adresării instanței potrivit art. 720/1 Cod procedură cvilă, deoarece toată corespondența inițială precum și cererea introductivă sunt în corespondența inițială precum și cererea introductivă sunt în contradictoriu cu o altă persoană.
Termenul înlăuntrul căruia societatea de asigurări trebuia să se adreseze instanței este de 2 ani, însă acesta a fost depășit cu 1 an de intimat reclamant.
Instanța de fond a reținut eronat împrejurările concrete ale pricinii,în sensul că nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de depășire a autoutilarei Ford, intrând în coliziune și producând avarierea acesteia, pe când accidentul a avut altă dinamică, autoutilara intrând în depășirea altui vehicul, astfel că nu a mai putut evita coliziunea, deoarece aceasta intrase pe contrasens,adică pe banda recurentului de mers.
În mod greșit instanța de fond a omologat un raport de expertiză incorect, cu concluzii vădit subiective, neargumentat din punct de vedere tehnic și care a avut la origine doar constatările asiguratorului și nu o analiză obiectivă a expertului desemnat. Instanța de fond a respins contraexpertiza fără a-și argumenta soluția,deși a dovedit prin apărător necesitatea unei noi expertize prin proba cu îscrisuri.
În drept au fost invocate dispoz.art. 304,304/1 și 312 Cod procedură civilă.
La data de 03 decembrie 2012 intimat reclamant . formulat întâmpinare solicitînd respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instaței de fond.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de motivele invocate, Tribunalul constată că recursul este nefondat.
Astfel in ceea ce priveste primul motiv de recurs, tribunalul constata ca nu poate fi admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului pentru faptul ca numele acestuia a fost trecut gresit, respectiv Mucica in loc de Micica, atata timp cat celelalte date de identificare ale persoanei corespund.
In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv, privind retinerea gresita de catre prima instanta a starii de fapt, Tribunalul constata ca starea de fapt retinuta de instanta corespunde cu cea retinuta de organele de politie in procesul-verbal de contraventie si se coreleaza cu avariile suferite de autovehiculele implicate in accident, astfel ca nici acest motiv nu poate fi retinut.
In ce priveste solutionarea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, instanta constata ca aceasta nici sustinere nu este fondata.
Sfera de aplicare a dispozițiilor art.3 alin(2) din Decretul nr.167/1958 este clar delimitată și se referă exclusiv la raporturile juridice ce izvorăsc din asigurare, respectiv raporturile contractuale dintre asigurător și asigurat, asiguratorului cu contractantul asigurării (pentru situațiile în care contractantul și asiguratul sunt persoane diferite), asiguratului cu persoana cuprinsă în asigurare, asigurătorului cu beneficiarul asigurării.
Prin urmare, termenul special de prescripție de 2 ani prevăzut de dispozițiile legale este aplicabil numai situațiilor arătate, decurgând din raportul generic asigurător – asigurat.
În speță, paratul este tert față de raportul de asigurare existent și drept urmare, termenul special de prescripție nu este aplicabil, ci devine aplicabil termenul general de prescripție, ce funcționează în privința terțelor persoane care au anumite drepturi și obligații în afara raporturilor de asigurare.
În cauza de față dreptul asigurătorului la acțiunea în regres împotriva terțului responsabil derivă din subrogarea în drepturile asiguratului în limita indemnizației plătite și este valorificabil pe calea dreptului comun, nefiind vorba despre un raport juridic contractual, direct, între asigurător și asigurat.
Așa fiind, subrogarea asigurătorului în drepturile asiguratului său pentru despăgubiri, ca urmare a producerii unui prejudiciu în afara raporturilor de asigurare, are la bază un raport juridic delictual și nu unul contractual și, ca atare, nu trebuie confundată cu acțiunea pe care o are asigurătorul împotriva propriului asigurat.
Așadar, în speță, este aplicabil, termenul general de prescripție de 3 ani, asa cum in mod corect a retinut si instanta de fond.
Nici in ce priveste exceptia solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului sustinerea recurentului nu este intemeiata, prin procesul-verbal aflat la fila 7 din dosarul de fond, necontestat, stabilindu-se vionovatia paratului in producerea accidentului.
Referitor la exceptia prematuritatii, din dovada aflata la filele 25-27 din dosarul de fond, rezulta ca paratul a fost convocat la conciliere, asa cum de altfel a retinut si prima instanta.
Al treilea motiv invocat de recurent vizeaza omologarea gresita de catre prima instanta a raportului de expertiza si respingerea contraexpertizei solicitate de parat.
Instanta retine ca potrivit disp. art 212 Cod de pr civila, contraexpertiza poate fi admisa numai in cazul in care nu este lamurita prin prima expertiza, ori in speta expertiza intocmita fiind suficient de clara, in mod corect a fost respinsa cererea privind efectuarea unei noi expertize.
In raport de considerentele expuse, in baza art 312 Cod de pr. Civila, Tribunalul va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul- pârât M. G. cu domiciliul în ., ., împotriva sentinței nr. 8812/08.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata- reclamanta . SA BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 80-84, sector 1 și cu sediul procedural ales în C., ., județul D..
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2013.
Președinte, C. P. | Judecător, A. G. M. | Judecător, R. E. D. |
Grefier, A. F. |
Red.jud.R.E.D.
Tehn.red./A.F. 06 Martie 2013
Red.jud.fond.R.G.Ș.
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... → |
|---|
