Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Sentința nr. 223/2014. Tribunalul GALAŢI

Tribunalul GALAŢI - Sentințe și decizii comerciale / 2014

Sentința nr. 223/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 4095/121/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECTIA A II-A CIVILA

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 223/2014

Ședința publică de la 03 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE:P. P.

Grefier:G. G.

Pentru astăzi fiind amânată judecarea cauzei privind litigii cu profesioniștii formulată de către reclamanta C. Z. G.- PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ROTARIUM JUS IPURL cu sediul în G. ., . S. C.- PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ROTARIUM JUS IPURL cu sediul în G. ., . INDEPENDENȚA 1877 cu sediul în Independența .. 3, reclamant L. M.- la C. Av. R. A. domiciliată în G. . ., reclamant A. M.- la C. Av. R. A. domiciliată în G. . ., reclamant G. E. - La C. Av. R. A. domiciliat în G. . . cu pârâta U. JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM cu sediul în G. ., având ca obiect „acțiune în anulare a hotărârii A.”.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.03.2014 când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 03.04.2014.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta C. Z. G. prin lichidator judiciar Rotarium Jus IPURL, C. S. C. prin administrator special A. M. și G. E. au chemat în judecată pe pârâta U. Județeană a COOPERAȚIEI DE Consum (UJCC) G. solicitând constatarea nulității absolute a hotărârii nr. 4/23.04.2013 a Adunării Generale a Uniunii Județene a Cooperației de Consum G. ( UJCC) și a Hotărârii nr. 5/23.04.2013 a Comitetului Director a UJCC. Totodată a solicitat nulitatea absolută a hotărârii prin care membrii cooperatori C. A. și D. M. au dobândit această calitate atât în cadrul C. Suceveni cât și la C. Tg. B.. Totodată a solicitat a se constata și a se aplica principiile resoluto jure dantis resolvitur ius accipeintis și quod nullum est nullum producit effectum.

În motivarea cererii reclamanta arată că U. Județeană a Cooperativelor de Consum G. a luat ființă la data de 18.05.2005, când membrii asociați au hotărât transformarea Federalcoop în uniune județeană a cooperativelor de consum, în conformitate cu dispozițiile art. 120 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2005, fiind astfel semnat actul constitutiv al UJCC de către membrii asociați fondatori ai Federalcoop (14 cooperative).

Se arată că la această dată a fost adoptat Statutul și Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului Director al UJCC G..

Potrivit acestora, Comitetul Director este organul care asigură conducerea curentă a UJCC G., se compune din 17 membri și 3 supleanți și se convoacă de către Președinte, având ca atribuții, printre altele: - convocarea Adunării Generale a UJCC G. în condițiile statutare; - stabilirea normei de reprezentare în adunarea generală a membrilor asociați; - să ducă la îndeplinire hotărârile adunării generale; - să aleagă din rândul membrilor săi Președintele, care este Președintele UJCC G. (art. 3 din Regulament).

Se arată că prin Hotărârea nr. 3/08.04.2013, Comitetul Director al UJCC G. a aprobat convocarea adunării generale a UJCC G., stabilind totodată și ordinea de zi. Acest convocator nu indică data la care va avea loc adunarea generală.

De asemenea, prin art. 2 s-a aprobat norma de reprezentare de 2 membri din partea fiecărei cooperative pentru participarea la adunarea generală a UJCC G..

Potrivit art. 4 din Hotărârea 3/08.04.2013, s-a hotărât modalitatea în care se va exercita votul pentru Comitetul Director, în cadrul adunării generale.

Prin art. 6 din aceeași hotărâre, s-a împuternicit cu ducerea la îndeplinire a hotărârii secretarul Comitetului Director, dna T. L..

La data de 23.04.2013 a avut loc Adunarea Generală a UJCC G., finalizată cu adoptarea Hotărârii nr. 4 și a Hotărârii nr. 5 din aceeași dată, hotărâri care sunt contrare legii și pe care înțelegem să le contestăm în temeiul dispozițiilor art. 95 alin.8 din Legea nr. 1/2005 privind societățile cooperative.

Se susține că hotărârea nr. 4/23.04.2013 și Hotărârea nr. 5/23.04.2013 ale Adunării Generale a UJCC G. sunt lovite de nulitate absolută, în considerarea următoarelor considerente respectiv că au fost încălcate dispozițiile art. 4 din Hotărârea nr. 3/08.04.2013 a Comitetului Director privind modalitatea tehnică de exercitare a votului în cadrul adunării generale ce urma să fie întrunită la data de 23.04.2013.

Potrivit art. 4 al acestei hotărâri, s-a stabilit ca votul de alegere a membrilor Comitetului Director al UJCC G. să se facă prin tăierea cu o linie a numelui și prenumelui persoanei care nu se dorește a fi aleasă în Comitetul Director, astfel încat pe buletinul de vot ca rămână netăiate 20 de persoane.

Contrar acestei hotărâri a organului de conducere a UJCC G. (Comitetul Director), în ziua întrunirii Adunării Generale, în dimineața exercitării votului presedintele UJCC Galati a hotărât să schimbe această regulă, arătând că fiecare poate tăia de pe listă pe oricine și oricâte persoane dorește, fără ca vreun buletin de vot să fie anulat.

Această modificare adusă modului în care urma să aibă loc votarea membrilor în Comitetul Director s-a făcut fără a exista o hotărâre adoptată în prealabil de către membrii uniunii, în condițiile legii și a Statutului UJCC G..

Potrivit art.4 pct. 8 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului Director, hotărârile acestuia vor fi comunicate membrilor asociați în termen de 5 zile de la adoptare. Comunicată fiind, hotărârea Comitetului Director nu a fost revocată sau anulată de vreo instanță de judecată.

Ca atare, menționează reclamantele s-au încălcat dispozițiile art. 4 din Hotărârea nr. 3.08.04.2013 a Comitetului Director privind algoritmul de votare, dar si prevederile art. 4 din Regulamentul care reglementează organizarea Comitetului Director, în sensul că decizia de a se schimba modalitatea de votare nu a luat forma unei hotărâri a Comitetului Director, care să fie adusă la cunoștința membrilor în condițiile statutare.

Se susține prin cererea introductivă că deși, s-ar considera prin absurd că, în cadrul Adunării Generale a uniunii este posibilă punerea în discuție a modificării modului în care urmează a se vota fără a fi nevoie de o hotărâre anterioară adoptată de comitet, această chestiune ar fi trebuit fără doar și poate inserată pe ordinea de zi stabilită în convocator.

Adunarea Generală se desfășoară potrivit prevederilor legale și statutare, cu privire la obiectivele stabilite în convocator ca fiind pe ordinea de zi a adunării, aceasta fiind modalitatea în care membrii asociați care fac parte din UJCC iau la cunoștință despre chestiunile asupra cărora se va hotărî prin votul acestora.

În disprețul absolut al dispozițiilor Legii nr. 1/2005, precum și a celor ale Statutului Uniunii, președintele UJCC (președinte și al Comitetului Director) a modificat modalitatea de exercitare a votului în chiar ziua votării, fără a supune deciziei organului de conducere al uniunii (Comitetul Director) această propunere sau, cel puțin, fără a introduce acest punct pe ordinea de zi a adunării.

Procedând în această manieră, de fapt avem o hotărâre a comitetului director care nu a mai fost pusă în aplicare și o modalitate de exercitare a votului care nu este prevăzută în niciun act emanat de la UJCC. Se arată că inclusiv in Hotărârile nr. 4 si 5 ale Adunării Generale nu este prevăzut că s-ar fi decis cu privire la schimbarea modului de a se vota, aspect de natură a imprima un caracter întemeiat al cererii noastre.

Președintele UJCC G. a convocat și acceptat la vot aceleași persoane fizice din partea a două cooperative distincte (concurente), încălcând dispozițiile art. 28 lit. c, art. 32 lit. c, art. 37, art. 39 alin. 1 din Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea societăților cooperative.

Astfel, prin Hotărârea nr. 3/08.04.2013 a Comitetului Director, s-a stabilit ca norma de reprezentare în adunarea generală să fie de 2 delegați din fiecare societate cooperativă membră a uniunii.

La Adunarea Generală a participat ca delegați din partea C. Târgu B. domnul C. A. - președinte și doamna D. M. – contabil șef.

C. Suceveni a fost reprezentată în adunarea generală de aceleași persoane, C. A.- președinte și D. M. – contabil șef .

La C. Suceveni sunt aceeași membri cooperatori ca la C. Târgu B. – respectiv C. A. și D. M., acești îndeplinind în ambele societăți concurente funcții de conducere și fiind membri ai consiliului de administrație al celor două cooperative.

Astfel, opinează reclamanții, s-au eludat vădit dispozițiile art. 32 lit. c din Legea nr. 1/2005, potrivit cărora ”membrii cooperatori au următoarele obligații: (...)

c) să nu fie în același timp membri cooperatori în societăți cooperative concurente și să nu exercite același comerț.”

Se mai menționează că, față de aceste considerente aceste persoane, care nu pot avea deci calitatea de membri cooperatori în societății cooperative concurente, cu atât mai mult, în virtutea acestor prevederi legale, nu pot vota de două ori în cadrul Adunării Generale, atât ca delegat al C. Tg. B., cât și ca reprezentant al C. Suceveni.

Procedându-se în sens contrar, hotărârile luate în cadrul Adunării Generale din data de 23.04.2013 sunt lovite de nulitate absolută, impunându-se desființarea acestora.

În virtutea acelorași argumente, apreciază reclamanții prin cererea introductivă că se impune și admiterea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a hotărârii prin care membrii cooperatori C. A. și D. M. au dobandit această calitate atât în cadrul C. Suceveni, cât și la C. Tg. B..

Ca atare, nu aveam cunoștință despre hotărârile prin care C. Suceveni și C. Tg. B. au stabilit membrii care compuneau societatea cooperativă.

În atare condiții, este de domeniul evidenței că acțiunea în nulitate absolută a acestor acte poate fi intentată oricând indiferent de timpul scurs de la data încheierii actului; această regulă este expres prevăzută de art. 2 din Decretul nr. 167/1958 (text în vigoare la data dobândirii calității de membru cooperator de către persoanele enunțate): „Nulitatea unui act poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție".

În aceste condiții, acești doi membri cooperatori care se regăsesc în ambele societăți concurente trebuiau excluși din cadrul C. Suceveni, situație în care aceasta nu ar mai fi îndeplinit condiția de a fi cooperativă, neîntrunind numărul minim de 5 membri cooperatori, conform art.12 din Legea nr. 1/2005.

Pe de altă parte, C. Suceveni a fuzionat la data de 20.03.2013 cu C. Tg. B., așa cum rezulta din mențiunile de la Oficiul Registrului Comerțului.

Potrivit art. 76 alin. 1 din Legea nr. 1/2005 ”Fuziunea se realizează prin absorbirea unei societăți cooperative de altă societate cooperativă sau prin contopirea a două ori mai multe societăți cooperative pentru a alcătui o societate cooperativă nouă”.

Potrivit art. 77:

”(1) Fuziunea sau divizarea se decide de către adunarea generală a membrilor cooperatori.

(2) Fuziunea sau divizarea totală se face prin dizolvarea, fără lichidare, a societății cooperative care își încetează existența și transmiterea universală a patrimoniului său către societatea cooperativă ori societățile cooperative beneficiare, în starea în care se găsește la data fuziunii sau divizării, în schimbul atribuirii de părți sociale de către acestea către membrii cooperatori ai societății cooperative care își încetează existența.”

Potrivit dispozițiilor art. 80 alin (4) ”Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:

a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăți cooperative, la data înmatriculării în registrul comerțului;

b) în celelalte cazuri, la data înregistrării în registrul comerțului a mențiunii privind majorarea capitalului social al societății cooperative absorbante.”

Ca atare, se arată că la data întrunirii Adunării Generale, societatea cooperativă absorbită prin fuziune încă din martie 2013 nu mai poate fi considerată o cooperativă în funcțiune, astfel că hotărârile luate de Adunarea Generală ca urmare a votului acestei societăți cooperative sunt, de asemenea, lovite de nulitate absolută.

Hotărârile nr. 4 și 5/23.04.2013 ale Adunării Generale sunt nule absolut întrucât nu s-a admis mandatul de reprezentare pentru C. Foltești dat de D. G. domnului P. N., iar mandatul de reprezentare pentru C. Independeța 1877 al domnului G. O. nu a fost luat in considerare la votare, încălcându-se prevederile art. 39 alin. 1 din Legea 1/2005.

Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 1/2005, ”Un membru cooperator poate fi reprezentat în adunările generale numai prin alt membru cooperator, în conformitate cu prevederile actului constitutiv.”

Deși dl P. N. fusese mandatat să reprezinte în adunarea generală C. Foltești în locul dlui D. G., acest lucru nu a fost admis, invocându-se alineatul 3 al art. 39, care prevede ca mandatul de reprezentare nu este transmisibil.

Este evident că legiuitorul a avut în vedere, la momentul instituirii acestei reglementări, situațiile care presupun transmiterea mandatului de reprezentare de la o societate cooperativă la alta, nicidecum transmiterea mandatului în cadrul aceleiași societăți.

Se susține că neacceptarea ca societatea cooperativă C. Foltești să fie reprezentată de P. N. (mandat de reprezentare primit de la D. G.) încalcă indubitabil și fără o minimă justificare legală dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 1/2005.

Cu privire la C. Independența arată reclamanții prin cererea introductivă, unul dintre delegați (G. O.) s-a prezentat la ședința Adunării Generale, a participat la prima parte a acesteia, însă ulterior a ieșit din ședință motivând ca va reveni în 15 minute, fără ca acest lucru să se mai întâmple.

Cu toate acestea, nu s-a dorit nici acceptarea de mandat din partea cooperativei pentru cealaltă persoană delegată din partea cooperativei, motivând-se în mod absolut nelegal că în ședința Comitetului Director s-a stabilit să nu se accepte mandate.

În dovedire reclamanta a depus la dosar înscrisuri ( fila 10-31).

În apărare pârâta a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii motivând că se pretinde drept cauza de nulitate absoluta a hotărârilor adunării generale 4 si 5/23.04.2013 faptul ca acestea ar fi incalcat hotararea 3/8.04.2013 a Comitetului Director privind modalitatea tehnica de exercitare a votului si care prevedea ca faptic votul sa se exprime prin taierea cu o linie a persoanelor ce nu se dorește a fi alese, astfel incat pe buletinul de vot sa ramana 20 persoane, iar in ziua ședinței adunării generale s-a hotărât ca pe buletinele de vot sa se taie persoanele ce nu se dorește a fi alese, fara condiția ca pe fiecare buletin de vot sa ramana 20 persoane.

Susține pârâta că sub acest prim aspect acțiunea este nefondata pentru cel puțin următoarele argumente: chiar daca situația invocata ar fi reala, consecința nu ar fi o nulitate absoluta. Criteriul esențial după care se apreciază felul nulității (absoluta sau relativa) il constituie caracterul interesului ocrotit prin norma ce edictează condiția de validitate nesocotita la încheierea actului juridic, respectiv daca interesul ocrotit este unul general sau se cantonează la o persoana sau categorie de persoane determinata .

In primul caz nulitatea este absoluta in cel de al doilea nulitatea este relativa.

Prin acțiune se invoca drept cauza de nulitate faptul ca s-a schimbat modalitatea faptica de vot in adunarea generala, contrar hotărârii 3/8.04.2013 a Comitetului director .

Menționează pârâta că în contextul de mai sus problema care se pune, in scopul calificării felului nulității, este daca hotărârea Comitetului director 3/2013, ocrotea un interes general sau unul particular .

Ori este evident ca respectiva hotărâre a Comitetului director, daca in mod real era de natura sa ocrotească vreun interes, un astfel de interes nu era decât unul particular, cantonat exclusiv la o categorie de persoane determinata, respectiv membrii asociați ai UJCC .

Prin urmare, nulitatea este una relativa.

Consideră pârâta că cererea de anulare a hotărârilor 4 si 5/23.04.2013 este inadmisibila .

Potrivit art. 23 (2) OG 26/2000, pot fi atacate “ hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozitiilor cuprinse în statut”

Ori este de observat ca motivul de nulitate al hotararilor adunarii generale 4 si 5/23.04.2013 este pretinsa incalcare a unei hotarari a Comitetului director, deci a unui organ executiv al UJCC, situatie ce nu intra sub incidenta art. 23 OG 26/2000.

Si daca s-ar considera ca dreptul de a ataca hotararile adunarii generale UJCC cade sub incidenta art. 44 alin. 3 L 1/2005, problema s-ar pune de aceeasi maniera, ba chiar mai restrictiv, caci si acel text se refera la posibilitatea atacacarii hotararilor AG pentru incalcarea legii 1/2005 sau actului constitutiv .

c) Comitetul director este un organ executiv al UJCC, care pune in aplicare hotărârile adunării generale (art. 95 L 1/2005).

Adunarea generala este organul de conducere, decizional, deliberativ al UJCC (art.94 L 1/2005), alcătuit din totalitatea asociaților.

Schimbarea modalității faptice de exercitare a votului a fost acceptata la propunerea președintelui UJCC de majoritatea asociaților întruniți in adunarea generala .

In consecința, arată pârâta, nu se pune in discuție o modalitate tehnica de exercitare a votului impusa unilateral de președintele UJCC ci una propusa de acesta si acceptata de adunarea generala.

Ori daca se are in vedere raportul dintre comitetul director si Adunarea generala, este evident ca prevalează hotărârea organului de conducere si nu cea a organului de execuție, așa încât nu poate fi pusa in discuție nulitatea unei hotărâri a adunării generale pe considerentul nerespectării hotărârii Comitetului director.

Punându-se in discuție o nulitate (indiferent ca ar fi calificata ca relativa sau absoluta) esențial in aprecierea temeiniciei unei astfel de cereri este sa se fi produs o vatamane membrilor asociati ai UJCC care formuleaza cererea.

Ori schimbarea modalitatii tehnice de exercitare a votului, respectiv inlaturarea condiției ca pe buletinul de vot sa ramana 20 persoane, nu a fost de natura sa vicieze in vreun mod rezultatul votului, pentru ca in cele din urma, functie de numarul total al voturilor pentru fiecare candidat, s-au stabilit candidatii cu numărul cel mai mare de voturi obținute si in cele din urma membrii comitetului director.

Sub acest aspect este evidenta reaua credința, abuzul in exercițiul dreptului de a ataca in justiție hotărârile adunării generale .

Susține pârâta că o cauza distincta de nulitate invocata prin acțiune este aceea ca s-au acceptat la vot aceleasi persoane (C. A. si D. M.) din partea a doua societati cooperative distincte, concurente ( C. Tg.B. si C. Suceveni, sustinandu-se incalcarea art. 28 lit. c, 32 lit.c, 37 si 39 alin. 1 L 1/2005.

Astfel pârâta consideră că și prin prisma acestui motiv de nulitate acțiunea este nefondata.

Se mai arată că Adunarea generala UJCC nu putea primi sau respinge de la vot persoane pe criteriul calitatii lor in societățile cooperative in care sunt membre.

Atâta timp cat calitatea de membri ai celor doua cooperative nu fusese desființata sau contestata, adunarea generala a UJCC nu putea ea insasi face discuții sub acest aspect.

Astfel cum am aratat, UJCC este o forma asociativa a societatilor cooperative dintr-o zona teritoriala determinata (judet), in scopul reprezentarii acestora in relatiile cu administratia publica, autoritatea de stat, persoane fizice si juridice ( art. 89 L 1/2005)

In acest context, aceasta forma asociativa nu are drept si competente sa se amestece, sa cenzureze sau sa decida asupra calitatii de membri cooperatori in societatile cooperative asociate a unor persoane, asupra calitatii uneia si aceleiasi persoane in doua societai cooperative distincte, sau in orice alta problema legata de existenta, calitatea membrilor cooperatori, activitatea societatilor cooperative asociate in UJCC etc.

Susține pârâta că astfel de chestiuni tin exclusiv de vointa societatilor cooperative respective, terte societati cooperative sau membrii coperatori ai acestora, neputand interveni in niciun fel in astfel de chestiuni si neputand nici macar ataca pe calea justitiei aspectele interne ale respectivelor societati cooperative.

Prin urmare, in adunarea generala au calitate de reprezentanti ai cooperativelor asociate persoanele mandatate de respectivele societati cooperative, membri cooperatori in cadrul acestora, adunarea generala neavand niciun drept sa inlature sau sa cenzureze calitatea acestora.

b) Daca avem in vedere dispozitiile legale ce se pretinde a fi fost incalcate este lesne de observat abuzul de drept al reclamantelor in formularea actiunii.

Art. 28(1) lit.c L 1/2005, pretins prin actiune incalcat de adunarea generala UJCC, prevede ca “Membrii cooperatori pot fi exclusi din societatea cooperativa în unul dintre urmatoarele cazuri:

c) devin membri cooperatori în societati cooperative concurente sau desfasoara activitati concurentiale pe cont propriu ori în contul altei persoane.

(2) Hotarârea de excludere se ia de catre adunarea generala si se comunica în termen de 15 zile membrului cooperator, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Situatia vizata de textul de lege de mai sus este aceea a unei cauze de excludere a unui membru al unei societati cooperative, excludere ce se decide de adunarea generala a acelei cooperative si nu de adunarea generala a UJCC.

Prin urmare, se arată că adunarea generala a UJCC nu putea exclude de la vot persoane ce erau membri cooperatori in societatile cooperative Suceveni si Tg. B., cat timp aceste societati cooperative nu hotarasera prin adunarea generala excluderea membrilor respectivi (C. A. si D. M.) din societatile cooperative respective.

Art. 32, de asemenea pretins prin actiune ca incalcat, prevede ca “Membrii cooperatori au următoarele obligatii:

c) sa nu fie în acelasi timp membri cooperatori în societati cooperative concurente si sa nu exercite acelasi comert sau altul concurent pe cont propriu ori în contul altei persoane; “

Textul nu impune expres sau implicit si nici din intregul continut al L 1/2005 nu rezulta ca daca interdictia este incalcata adunarea generala UJCC are drept de a nu accepta participarea la vot si prezenta in sedinta a persoanelor ce ar fi incalcat interdictia .

Sub acest aspect argumentele aduse mai sus prin prisma pretinsei incalcari a art. 28 din lege sunt valabile si in cazul pretinsei incalcari a art. 32

Art. 37, pretins incalcat prin actiune prevede ca “- În societatea cooperativa de gradul 1 fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot, oricare ar fi numarul partilor sociale pe care le detine. “

Textul se refera explicit la votul in adunarea generala a societatii cooperative si nu la votul in adunarea generala a UJCC, astfel ca orice alte comentarii sunt de prisos.

Aceeași este situația si in cazul art. 39 L 1/2005 care se refera tot la adunările generale ale societatii cooperative si nu a uniunilor județene, care nici macar nu au membri cooperatori ci societati cooperative asociate – “(1) Un membru cooperator poate fi reprezentat în adunările generale numai prin alt membru cooperator, în conformitate cu prevederile actului constitutiv. “

De altfel, prin motivul de nulitate tratat la acest punct al intampinarii, reclamantele nici măcar nu au pus in discuție o ipoteza similara cu cea de la art. 37, respectivul faptul ca la votul din adunarea generala UJCC in care s-au luat hotararile atacate, vreo cooperativa asociata in cadrul UJCC ar fi fost reprezentata de o societate cooperativa care nu este asociata in carul UJCC. Pretinsa concurenta intre societățile cooperative Tg B. si Suceveni nu poate fi pusa in discutie de reclamanta, caci cele doua cooperative activeaza in zone diferite ale judetului Galati .

Se menționează că daca o concurenta intre societatile cooperative asociate la o uniune judeteana ar putea fi pusa in disctie, atunci insasi uniunea judeteana ca atare nu s-ar putea constitui, caci este greu de acceptat ca asociatii acesteia ar avea interese contrare, caci atunci ar fi imposibila reprezenmtarea acestora de catre UJCC in raport cu administratia publica, instantele judecatoresti etc….

Fuziunea intre societatea cooperativa Tg. B. si Suceveni, de care se face vorbire la pag. 6-7 din actiune, nu s-a finalizat pana la acest moment.

Arată pârâta că al treilea motiv de nulitate a hotararilor adunarii generale 4 si 5/23.04.2013 susținut prin acțiune este acela ca: - nu s-a admis mandat de reprezentare in adunarea generala UJCC dat d-lui P. N. de D. G. pentru societatea cooperativa C. Foltesti.

Nu s-a luat in considerare mandatul de reprezentare pentru C. Independenta d-lui G. O..

Ambele motive sunt nefondate .

Din nou se invoca dispozitii din legea 1/2005 aplicabile Adunarii generale a societatii cooperative si nu uniunii judetene.

Art. 39 alin. 1 L 1/2005 (invocat de reclamante) se refera strict la adunarea generala a societatii cooperative, in cazul careia “un membru cooperator poate fi reprezentat in adunarile generale (ale societatii cooperative) numai prin alt membru cooperator”

In ce priveste adunarea generala a uniunilor judetene, aceasta nu este formata din mebri cooperatori ci din societati cooperative asociate, astfel incat art. 39 alin. 1 L 1/2005 este inaplicabil.

Pentru adunarea generala a uniunii judetene, art. 94 alin. 4 L 1/2005 prevede ca regulile de organizare si functionare a adunarii generale a uniunii judetene se stabilesc prin statut, fara a face insa trimitere nici macar implicit la art.39 alin. 1 din lege.

Art. 13 din statutul UJCC nu contine nicio referire cu privire la transmiterea mandatului de la o societate la alta, sau cu privire la posibilitatea membrului cooperator al unei societati cooperative, de a transmite mandatul dat

lui de societatea cooperativa pentru a reprezenta societatea cooperativa in adunarea generala a uniunii judetene, catre alt membru cooperator.

In contextul de mai sus, consideră pârâta că aplicare si-ar gasi reglementarea generala in materie de asociatii si fundatii, respectiv Ordonanta OG 26/2000, dar aceasta la art. 21 alin. 5 prevede ca regulile de organizare si functionare a adunarii generale se stabilesc prin statut.

Arată pârâta că astfel cum a menționat în anterior, ca statutul UJCC Galati, nu contine nicio dispozitie in ce priveste posibilitatea transmiterii mandatului .

In aceste conditii, cat timp hotararile adunarii generale ale uniunii judetene pot fi atacate doar cand sunt contrare statului sau legii si cum nici statutul UJCC nici L 1/2005 nici OG 26/2000 nu contin dispozitii reletive la transmiterea mandatului, actiunea este nefondata.

In ce priveste cele doua persoane carora se pretinde ca nu li s-a recunoscut mandatul, reclamantii cu buna stiinta ocolesc ceea ce este esential, indiferent de orice interpretare data legii.

a) Corect s-a apreciat in cazul lui P. N. ca mandatul nu este transmisibil .

Societatea cooperativa Foltesti daduse mandat pentru reprezentare in adunarea generala UJCC la doua persoane – P. N. si D. G., fara a mentiona posibilitatea ca oricare dintre cei doi sa transmita respectivul mandat altei persoane.

D. G. a mandatat pe P. N. pentru a o reprezenta in adunarea generala UJCC.

Susține astfel pârâta că dat fiind caracterul intuitu personae al mandatului el nu poate fi transmis decat daca mandantul a permis acest lucru, situatie inexistenta in cazul celor doi.

Se mai arată că prin faptul ca D. G. a dat mandat lui P. N., acestia au eludat, au vatamat insasi interesul societatii cooperative Foltesti, ce avea drept la doi delegati in adunarea generala UJCC si nu la un delegat care sa faca cat doi .

Situatia ca nici statutul UJCC, nici L 1/2005 si nici OG 26/2000 nu contin dispozitii cu privire la transmiterea mandatului in ce priveste participarea la adunarile generale ale uniunilor judetene sau dupa caz asociatiilor /fundatiilor, justifica cu atat mai mult pozitia de mai sus.

Referirea facuta prin actiune la art. 39 alin. 1 L 1/2005 este fara relevanta in speta, caci astfel cum am aratat art 39 se refera la adunarile generale ale societatilor cooperative.

În dovedire pârâta a depus la dosar ( fila 51-63) și act constitutiv autentificat sub nr. 1252/18.05.2005, Statutul Uniunii Județene a Cooperației de Consum autentificat sub nr. 1253/18.05.2005, Încheierea Judecătoriei G. dată în Cameră de Consiliu din data de 12.08.2005, certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 33/09.09.2005, certificat de înregistrare fiscală din 26.09.2005, proces verbal al ședinței Adunării Generale UJCC din 23.04.2013, tabel nominal cu delegații la Adunarea Generală a UJCC, proces verbal de validare din 23.04.2013, proces verbal de numărare a voturilor, buletine de vot(28), proces verbal al ședinței Comitetului Director al UJCC din 23.04.2013.

Prin Încheierea din 28 februarie 2014 Tribunalul a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului G. - Secția a II a Civilă ca nefondată. A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a UJCC ca fiind rămasă fără obiect. A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei L. M., A. M. și G. E. ca nefondată. A fost respinsă excepția tardivității formulării acțiunii ca nefondată.

Și totodată a fost respinsă excepția lipsei dreptului legitimării procesuale și capacității lichidatorului judiciar Rotarium Jus IPURL, a administratorului special ca nefondată.

Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține.

O primă cauză de nulitate a Hotărârii Adunării Generale a UJCC 4/23.04.2013 si a Comitetului director 5/23.04.2013, faptul ca acestea ar fi incalcat hotararea 3/8.04.2013 a Comitetului Director privind modalitatea tehnica de exercitare a votului si care prevedea ca votul sa se exprime prin taierea cu o linie a persoanelor ce nu se doreste a fi alese, astfel incat pe buletinul de vot sa ramana 20 persoane, iar in ziua sedintei adunarii generale s-a hotarat ca pe buletinele de vot sa se taie persoanele ce nu se doreste a fi alese, fara conditia ca pe fiecare buletin de vot sa ramana 20 persoane (pag. 3 actiune).

Art. 95 alin. 2 L 1/2005 nu prevede in atributiunile Comitetului director stabilirea modului de exercitare a votului in Adunarile generale ale UJCC.

Statutul UJCC, la art. 14 alin. 4 (pag. 6 statut) de asemenea nu prevede in atributiunile Comitetului Director stabilirea modului de exercitare a votului in Adunarile generale ale UJCC .

Singurul drept al Comitetului director este de a stabili norma de reprezentare a membrilor asociati in Adunarea generala (art. 14 alin. 4 lit.a Statut), care nu se confunda insa cu modalitatea de exercitare a votului.

Prin urmare, sub un prim aspect, o hotarare a Comitetului director cu privire la un aspect ce nu intra in sfera atributiunilor acestuia prevazute de lege sau statut, nu poate avea forta obligatorie pentru Adunarea generala

Sub un alt aspect, Comitetul director este un organ executiv al UJCC, care pune in aplicare hotararile adunarii generale (art. 95(1) L 1/2005 si art. 14 (4) lit. “c” Statut ).

Adunarea generala este organul de conducere, decizional, deliberativ al UJCC (art.94 L 1/2005), alcatuit din totalitatea asociatilor.

Nicio dispozitie a legii sau Statutului UJCC nu prevede ca Adunarea generala este obligata sa respecte hotararile Comitetului director, sau ca acesta din urma da dispozitii obligatorii pentru Adunarea generala.

Prin urmare motivul invocat de reclamanti pentru nulitatea hotararii Adunarii generale UJCC 4/23.04.2013 si hotararii subsecvente a Comitetului director 5/23.04.2013, respectiv faptul ca Adunarea generala a UJCC in sedinta din 23.04.2013 nu a urmat Hotararea 3/8.04.2013, nu poate fi retinut .

Mai mult decat atat, schimbarea modalitatii faptice de exercitare a votului a fost hotarata DE ADUNAREA GENERALA, cu majoritatea simpla a voturilor asociatilor intruniti in adunarea generala .

Ori daca se are in vedere raportul dintre Comitetul director si Adunarea generala, este evident ca prevaleaza hotararea organului de conducere decizional (Adunarea generala) si nu cea a organului de executie (Comitetul director), asa incat nu poate fi pusa in discutie nulitatea unei hotarari a adunarii generale pe considerentul nerespectarii hotararii Comitetului director.

Rezulta din pag. 10 a Procesului verbal al sedintei Adunarii generale din 23.04.2013, ca s-a hotarat cu 15 voturi pentru si 13 voturi contra ca prima modalitate de votare propusa sa fie folosita (taierea cu o linie a persoanelor ce nu se doreste a face parte din Comitetul Director, fara conditia ca pe fiecare buletin de vot sa ramana 20 persoane netaiate).

Subliniem ca insasi unul dintre reclamanti, respectiv G. E., a fost de acord cu aceasta modalitate de exercitare a votului, fapt mentionat expres la pag. 10 alin. 2 din procesul verbal al sedintei AG.

Potrivit art. 13 alin. 5-6 din Statutul UJCC (pag. 5 a acestuia) hotararile se iau cu majoritate simpla, situatie in care reclamantii, de vreme ce aceasta majoritate a fost indeplinita cu privire la modul de exercitare a votului, nu pot cere anularea hotararii AG .

F. de cele de mai sus, contrar afirmatiei reclamantilor, nu se pune in discutie o modalitate tehnica de exercitare a votului impusa unilateral de presedintele UJCC ci una DECISA de Adunarea generala, in conditii statutare.

Nu era necesar, astfel cum pretind reclamantii, ca schimbarea modalitatii de vot sa fie mentionata in Hotararile 4 si 5 /23.04.2013 .

Schimbarea modalitatii de vot si votul membrilor asociati ai UJCC in acest sens, este consemnata in Procesul verbal al sedintei Adunarii generale din 23.04.2013 (pag. 10 alin. 4 proces verbal), fiind o chestiune prealabila votului asupra problemelor inscrise in ordinea de zi .

Pe de alta parte aceasta modalitate de vot a fost hotarata doar in ce priveste votul in sedinta din 23.04.2013 si nu ca o modalitate general valabila pentru toate sedintele viitoare ale Adunarii generale, astfel incat nu era necesar sa fie introdusa in continutul formei scrise a hotararii 4/23.04.2013, caci in forma scrisa au fost inscrise doar ceea ce a hotarat Adunarea generala cu forta obligatorie pentru viitor .

Prin urmare, nefiind indeplinita conditia prevazuta de art. 95(8) L 1/2005 pentru atacarea cu actiune in nulitate a hotaririlor Adunarii generale sau a Comitetutului director si anularea acestor hotarari, respectiv incalcarea legii, actului constitutiv si statutului, actiunea este nefondata.

Punandu-se in discutie o nulitate (indiferent ca ar fi calificata ca relativa sau absoluta) esential in aprecierea temeiniciei unei astfel de cereri este sa se fi produs o vatamare membrilor asociati ai UJCC care formuleaza cererea.

Ori schimbarea modalitatii tehnice de exercitare a votului, respectiv inlaturarea conditiei ca pe buletinul de vot sa ramana 20 persoane, nu a fost de natura sa vicieze in vreun mod rezultatul votului, pentru ca in cele din urma, functie de numarul total al voturilor pentru fiecare candidat, s-au stabilit candidatii cu numarul cel mai mare de voturi obtinute si in cele din urma membrii comitetului director.

In cadrul primului motiv de nulitate invocat s-a afirmat ca hotararea Adunarii generale a UJCC 4/23.04.2013 este nula, intrucat convocatorul nu a mentionat data la care Adunarea generala urma a avea loc.

O a doua cauza de nulitate invocata prin actiune este aceea ca s-au acceptat la vot aceleasi persoane (C. A. si D. M.) din partea a doua societati cooperative distincte, concurente ( C. Tg.B. si C. Suceveni), sustinandu-se incalcarea art. 28 lit. c, 32 lit.c, 37 si 39 alin. 1 L 1/2005 (pag.5 actiune) .

Esential in solutionarea acestui motiv al actiunii este faptul ca reclamantii au renuntat la capatul de cerere privind nulitatea absoluta a hotararii prin care membrii cooperatori C. A. si D. M. au dobandit aceasta calitate atat in cadrul C. Suceveni cat si C. Tg. B..

Acest capat de cerere, conditiona solutionarea cauzei de nulitate tratata la acest punct al concluziilor .

Ori de vreme ce s-a renuntat la capatul de cerere respectiv, nu se mai poate sustine nelegalitatea sau contrarietatea cu statutul a hotararilor 4 si 5/23.04.2013, caci calitatea lui C. A. si D. M. de membri cooperatori la C. Tg.B. si C. Suceveni nu mai este contestata de chiar reclamanti.

Pe de alta parte cauza de nulitate invocata oricum este nefondata, pentru argumentele ce urmeaza ;

In justificarea cauzei de nulitate a hotararilor 4 si 5/23.04.2013, reclamantii invoca dispozitiile art. 39, 37, 32 si 28(1) lit.c L 1/2005.

Dispozitiile legale de mai sus sunt insa cuprinse in titlul II al L 1/2005, care SE REFERA LA SOCIETATI COOPERATIVE, la drepturile si obligatiile membrilor cooperatori in cadrul acestora si la votul membrilor cooperatori in Adunarea generala a societatilor cooperative.

Ceea ce se pune in discutie in speta sunt hotarari ale Adunarii generale si Comitetului director al UNIUNII JUDETENE A COOPERATIVELOR DE CONSUM GALATI, organizarea si functionarea acestora, inclusiv a organelor lor de conducere, fiind reglementate in titlul III al L 1/2005, art. 89 – 104 din lege.

Nu se poate ataca hotararea Adunarii generale a UJCC decat pentru incalcarea dispozitiilor legale ce reglementeaza functionarea acestui organ de conducere al UJCC, sau pentru incalcarea actului constitutiv sau statutului UJCC.

Nicio dispozitie a titlului III al L 1/2005 nu trimite la articolele cuprinse in titlul II, respectiv L 1/2005 nu prevede aplicarea dispozitiilor legale ce reglementeaza societatile cooperative, la organizarea si functionarea Uniunilor Judetene

De asemenea nicio dispozitie din Statutul UJCC nu trimite in ce priveste Adunarea generala si Comitetul director al UJCC, la regulile de organizare si functionare proprii societatilor cooperative .

Nu se justifica prin urmare o incalcare a legii 1/2005 sau Statutului UJCC in ce priveste functionarea si organizarea UJCC si a organelor de conducere ale acesteia, care sa permita cererea de anulare si anularea hotararilor 4 si 5/23.04.2013 ale UJCC si Comitetului director al acestuia

Nu puteau fi respinse de la votul in Adunarea generala a UJCC, astfel cum pretinde reclamanta, persoanele delegate ca reprezentanti de societatile cooperative asociate, pe considerentul ca respectivele persoane nu ar trebui sa fie membri cooperatori ai societatilor cooperative respective.

Dreptul de decizie asupra calitatii de membru al unei societati cooperative, apartine EXCLUSIV respectivei societati cooperative si organelor sale de conducere, iar nu Uniunii Judetene si Adunarii generale a acestora.

Nicio dispozitie legala sau statutara nu da drept Uniunilor judetene de a se amesteca si decide in ce priveste persoanele ce au calitatea de membri cooperatori in societatile cooperative asociate .

Atata timp cat calitatea de membri ai celor doua cooperative a numitilor D. M. si C. A. nu fusese desfiintata sau contestata, adunarea generala a UJCC nu putea ea insasi face discutii sub acest aspect.

Cat timp Adunarile generale ale societatilor cooperative Tg B. si Suceveni nu au decis excluderea persoanelor de mai sus din societatile cooperative respective, iar hotararile Adunarilor generale ale cooperativelor respective prin care se acordase calitatea de membri cooperatori numitilor D. M si C. A nu fusesera desfiintate pe cale judecatoreasca, aceste persoane, delegate de cooperativele ai caror membri cooperatori erau, in mod legal si statutar puteau vota in Adunarea generala a UJCC, fara ca aceasta din urma sa poata face vreo obiectie sau sa le excluda de la vot.

Prin urmare, in adunarea generala UJCC au calitate de reprezentanti ai cooperativelor asociate persoanele mandatate de respectivele societati cooperative, membri cooperatori in cadrul acestora, adunarea generala UJCC neavand niciun drept sa inlature sau sa cenzureze calitatea acestora.

Art. 28(1) lit.c L 1/2005, pretins prin actiune incalcat de adunarea generala UJCC, prevede ca “Membrii cooperatori pot fi exclusi din societatea cooperativa în unul dintre urmatoarele cazuri:

...... c) devin membri cooperatori în societati cooperative concurente sau desfasoara activitati concurentiale pe cont propriu ori în contul altei persoane.

(2) Hotarârea de excludere se ia de catre adunarea generala (a societatii cooperative) si se comunica în termen de 15 zile membrului cooperator, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Prin urmare, adunarea generala a UJCC nu putea exclude de la vot persoane ce erau membri cooperatori in societatile cooperative Suceveni si Tg. B., cat timp aceste societati cooperative nu hotarasera prin adunarea generala excluderea membrilor respectivi (C. A. si D. M.) din societatile cooperative respective

Art. 32, de asemenea pretins prin actiune ca incalcat, prevede ca “Membrii cooperatori au urmatoarele obligatii: sa nu fie în acelasi timp membri cooperatori în societati cooperative concurente si sa nu exercite acelasi comert sau altul concurent pe cont propriu ori în contul altei persoane; “

Textul nu impune expres sau implicit si nici din intregul continut al L 1/2005 nu rezulta ca daca interdictia este incalcata, adunarea generala UJCC are drept de a nu accepta participarea la vot a persoanelor mandatate de societatile cooperative si care ar fi incalcat interdictia .

Sub acest aspect argumentele aduse mai sus prin prisma pretinsei incalcari a art. 28 din lege sunt valabile si in cazul pretinsei incalcari a art. 32.

Textul se refera explicit la votul in adunarea generala a societatii cooperative de grad 1 si nu la votul in adunarea generala a UJCC, astfel ca orice alte comentarii sunt de prisos.

UJCC nu este societate cooperativa si nu are membri cooperatori, ci societati cooperative ASOCIATE, UJCC nu se confunda cu societatea cooperativa de grad 1 sau 2, statutul UJCC este altceva decat statutul societatilor cooperative asociate, statutul UJCC nu cuprinde dispozitii similare cu statutul societatilor cooperative, L 1/2005 reglementeaza distinct adunarea generala a UJCC si continutul statutului UJCC fara de adunarile generale si statutele societatilor cooperative.

Aceeasi este situatia si in cazul art. 39 L 1/2005 care se refera tot la adunarile generale ale societatii cooperative si nu a uniunilor judetene, care nici macar nu au membri cooperatori ci societati cooperative asociate – “(1) Un membru cooperator poate fi reprezentat în adunarile generale numai prin alt membru cooperator, în conformitate cu prevederile actului constitutiv. “

Este prin urmare reglementata interdictia ca un membru cooperator al unei societati cooperative, sa dea mandat pentru a fi reprezentat in Adunarea generala a acelei cooperative, altei persoane decat unui alt membru cooperator.

In speta nu s-a solicitat anularea unei hotarari a Adunarii generale a unei societati cooperative, ci anularea unei hotarari a Adunarii generale a UJCC, astfel incat dispozitiile legale ce reglementeaza adunarea generala a societatii cooperative nu pot fi luate in seama in aprecierea validitatii unei hotarari a Adunarii generale a UJCC (Uniunii Judetene)

De altfel, prin motivul de nulitate tratat la acest punct, reclamantele nici macar nu au pus in discutie o ipoteza similara cu cea de la art. 37, respectivul faptul ca la votul din adunarea generala UJCC in care s-au luat hotararile atacate, vreo cooperativa asociata in cadrul UJCC ar fi fost reprezentata de altcineva decat o alta societate cooperativa membra a UJCC .

Fuziunea intre societatea cooperativa Tg. B. si Suceveni, de care se face vorbire la pag. 6-7 din actiune, nu s-a realizat si nu s-a facut nicio proba ca s-ar fi realizat.

Al treilea motiv de nulitate a hotararilor adunarii generale 4 si 5/23.04.2013 sustinut prin actiune (pag. 7 a actiunii) este acela ca:

- nu s-a admis mandat de reprezentare in adunarea generala UJCC dat d-lui P. N. de D. G. pentru societatea cooperativa C. Foltesti

- Nu s-a luat in considerare mandatul de reprezentare pentru C. Independenta d-lui G. O..

Se invoca dispozitii din legea 1/2005 aplicabile Adunarii generale a societatii cooperative si nu Uniunii judetene.

In ce priveste adunarea generala a uniunilor judetene, dispozitiile titlului III al L 1/2005, care reglementeaza organizarea si functionarea Uniunilor judetene, nu trimit la dispozitii cuprinse in titlul II al legii, in care este cuprins si textul art. 39 invocat de reclamante.

De altfel, Uniunile judetene NU sunt formate din membrii cooperatori la care se refera art. 39 din L 1/2005, ci se refera la societati cooperative asociate.

Art. 13 din statutul UJCC nu contine nicio referire cu privire la:

- transmiterea mandatului de la o societate cooperativa la alta, sau

- posibilitatea membrului cooperator al unei societati cooperative, mandatat de societatea cooperativa sa o reprezinte in Adunarea Generala a UNIUNII JUDETENE, de a transmite mandatul dat lui catre un alt membru cooperator.

In conditiile de mai sus nu exista o incalcare a L 1/2005 in ce priveste Adunarea generala a UNIUNII JUDETENE, sau o incalcare a Statutului UNIUNII JUDETENE, care sa permita formularea cererii in nulitatea hotararilor 4 si 5 din 23.04.2013.

In ce priveste nulitatea pretinsa de reclamanti rezultand din faptul ca nu s-a admis mandat de reprezentare dat de D. G. lui P. N., cererea reclamantilor este nefondata.

Cei doi fusesera mandatati de societatea cooperativa Foltesti, CARE NU ESTE RECLAMANTA IN PREZENTA CAUZA.

Sub acest prim aspect motivul de nulitate este nefondat, caci singurele persoane ce puteau pretinde nulitate erau fie cooperativa Foltesti fie D. G. sau P. N., D. ACESTIA PUTAND PRETINDE O VATAMARE care sa justifice anularea actului vatamator pentru ei (art. 1248 c.civ.).

Reclamantii nu se pot substitui in drepturile persoanelor de mai sus si nici nu se pot erija in reprezentanti ai intereselor lor.

Nulitatea ce ar putea rezulta din imprejurarea ca nu s-a admis in Adunarea generala UJCC mandatul dat de D. G. lui P. N., nu poate fi decat una relativa, caci ar ocroti interesul particular al societatii cooperative Foltesti in Adunarea generala a UJCC sau a celui ce a dat mandatul sau celui ce a fost mandatat.

Nulitatea este relativa si pentru ca Noul Cod Civil, prin art.1252, reglementeaza prezumtia legala de nulitate relativa, cand natura nulitatii nu este determinata explicit de lege, sau nu reiese neindoielnic din lege (situatie existenta in speta)

Nulitatea relativa se acopera prin confirmare, chiar tacita (art. 1261-1262 c.civ.nou) din partea celui indreptatit la actiune in anulare.

Daca motivul invocat de reclamanti ar fi . a atrage nulitatea hotararii Adunarii generale a UJCC, situatia ca cei exclusiv indreptatiti la o eventuala actiune in anulare, respectiv societatea cooperativa Foltesti, D. G. sau P. N., nu au atacat hotararile 4 si 5/23.04.2013, pe considerentul ca nu s-a recunoscut efecte transmiterii mandatului intre ei, are relevanta UNEI CONFIRMARI in sensul art 1261-1262 c.civ., ce are ca efect VALIDAREA celor doua hotarari, daca acestea ar fi totusi susceptibile de anulare.

In contextul de mai sus, o cerere in anulare din partea unor terte persoane este nefondata, caci tertii nu pot cere anularea unui act confirmat de cel indreptatit la actiune in anulare.

Pe de alta parte, intrucat L 1/2005 nu are ca obiect de reglementare conditiile de fond ale mandatului, sub acest aspect se aplica dreptul comun.

Art.2023 c.civ., prevede expres ca mandatarul este tinut sa indeplineasca personal mandatul, cu exceptia cazului cand A FOST AUTORIZAT EXPRES DE MANDANT sa isi substituie o alta persoana .

O astfel de autorizare nu a fost dovedita de reclamanti.

Nu a fost dovedita de catre reclamanti niciuna dintre imprejurarile fortuite de la art. 2023 (2) c.civ. care sa permita substituirea fara autorizarea expresa prealabila a mandantului si oricum, si . caz este necesara o autorizare ulterioara din partea mandantului (art. 2023 alin. 3 si 4 c.civ.), care nu este dovedit ca a fost data.

Referirea facuta prin actiune la art. 39 alin. 1 L 1/2005 este fara relevanta in speta, caci astfel cum am aratat art 39 se refera la adunarile generale ale societatilor cooperative.

In celalalt caz, unul din cei doi delegati C. Independenta (G. O.), a participat la prima parte a sedintei dupa care a plecat, motivand ca va reveni in 15 minute fara insa a mai reveni (fapt recunoscut prin chiar cererea de chemare in judecata – pag. 8 alin. 1 si mentionat la pag.9 alin. 4 din procesul verbal al sedintei AG din 23.04.2013 depus la dosar)

Ceea ce pretind reclamantii este ca celalat delegat prezent pentru C. Independenta, ar fi trebuit sa exercite si votul pentru delegatul plecat si care nu a mai revenit, fapt inadmisibil asa cum am aratat la lit. a .

Dar esential este faptul ca, si daca s-ar accepta ca delegatii isi pot transmite intre ei mandatul, NU A EXISTAT UN MANDAT dat de G. O. celuilalt delegat al societatii cooperative in Adunarea generala a UJCC.

Nu s-a facut dovada faptului ca G. O. a transmis mandatul sau catre celelalt delegat al C. Independenta

Evident o transmitere de catre G. O. a mandatului sau nici nu a existat, de vreme ce acesta, preconizand ca va reveni dupa 15 min. pentru a vota el insusi, nu avea de ce transmite mandatul sau

In ce priveste hotararea Comitetului Director nr. 5/23.04.2013, prin actiune reclamantii nu au invocat cauze de anulare proprii acesteia ci au sustinut ca anularea hotararii Adunarii generale a UJCC 4/23.04.2013 are ca efect anularea actului subsecvent, respectiv hotararea 5/23.04.2013 a Comitetului director.

Funcție de aceste considerente urmează a respinge acțiunea ca nefondată, va obliga reclamantele să plătească pârâtei suma de 2000 de lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea privind litigii cu profesioniștii formulată de către reclamanta C. Z. G.- PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ROTARIUM JUS IPURL cu sediul în G. ., . S. C.- PRIN LICHIDATOR JUDICIAR ROTARIUM JUS IPURL cu sediul în G. ., . INDEPENDENȚA 1877 cu sediul în Independența .. 3, reclamant L. M.- la C. Av. R. A. domiciliată în G. . ., reclamant A. M.- la C. Av. R. A. domiciliată în G. . ., reclamant G. E. - La C. Av. R. A. domiciliat în G. . . în contradictoriu cu pârâta U. JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM cu sediul în G. ., având ca obiect „acțiune în anulare a hotărârii A.”, ca nefondată.

Obligă reclamantele să plătească pârâtei suma de 2000 de lei cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Aprilie 2014.

Președinte,

P. P.

Grefier,

G. G.

Red. PP/07.05.2014

Dact. GG/09 ex/15.05.2014

← Radieri ca urmare a dizolvării. Sentința nr. 533/2014....		Somaţie de plată. Sentința nr. 378/2014. Tribunalul GALAŢI →

Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Sentința nr. 223/2014. Tribunalul GALAŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Sentința nr. 223/2014. Tribunalul GALAŢI