Alte cereri. Sentința nr. 522/2014. Tribunalul GALAŢI

Sentința nr. 522/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 4217/324/2011***

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

(*operator de date cu caracter personal nr. 2949)

SECȚIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 522/2014

Ședința publică din data de 30.10.2014

PREȘEDINTE: D.-M. O.

GREFIER: A. I.

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea acțiunii ce are ca obiect „alte cereri”, formulată de reclamantul C. L. AL COMUNEI MUNTENI PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna Munteni, .. 31, J. G., în contradictoriu cu pârâta . G., cu sediul în G., .. 1, subsol, birou, J. G..

Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 09.10.2014 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:

TRIBUNALUL

Deliberând, în condițiile art. 256 C.p.civ. asupra prezentei acțiuni, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 4217/324/28.08.2011 pe rolul Judecătoriei T., reclamantul C. L. al comunei Munteni, jud. G. a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună:

- obligarea pârâtei la plata sumei de 63.451 lei – reprezentând contravaloare lucrări achitate și neexecutate și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamantul a arătat că a încheiat cu pârâta un contract de executare lucrări nr.6011/17.11.2008, în urma licitației publice organizate la data de 03.11.2008. În urma procesului-verbal de finalizare a lucrărilor nr. 5032/28.08.2009 s-a constatat că un număr de 29 de bănci nu au fost montate, deși acestea au fost achitate. Băncile erau trecute în mai multe facturi fiscale introduse spre decontare de pârâtă, iar facturile au fost achitate din eroare. Pârâta nici nu a remediat lucrarea, în sensul de a monta cele 29 de bănci și nici nu a restituit suma de 63.451 lei achitată în plus, respectiv diferența între valoarea lucrării contractate 489.775.33 lei+ 131.107.85 lei TVA și valoarea lucrării finalizate 474.211,54 lei+90.100 leiTVA.

În drept, a invocat dispozițiile contractelor dintre părți, art. 969,970, 994, 1073, 1092C.civ. vechi și OG 92/2003.

În dovedirea pretențiilor, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri pe care le-a depus la f.5-38, 43-67.

Legal citată debitoarea nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare sau probe în apărare.

Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și timbru judiciar.

Prin sentința civilă nr.3052/23.11.2011 instanța și-a declinat competența în favoarea Tribunalului G..

Cauza a fost înregistrată la data de 06.01.2012 pe rolul Tribunalului G., sub același număr_ la Secția de Comercial și C. Administrativ și Fiscal. De aici a fost repartizată cauza la Secția Comercială în urma despărțiri Secției Comerciale de Secția de C. Administrativ și Fiscal.

La data de 27.09.2012 cauza a fost suspendată în baza art. 36 din legea 85/2006 ca urmare a intrării pârâtei în procedura insolvenței. În urma soluționării dosarului de insolvență nr._ * a Tribunalului G. privind pe pârâta . cauza a fost reluată la data de 08.05.2014. Totodată reclamanta a depus în copie și decizia nr.722/2013 pronunțată în dosarul nr._ a Curții de Apel G. prin care instanța a obligat pârâta la plata sumei de 68.863lei reprezentând diferența dintre suma achitată de reclamantă și valoarea lucrărilor executate efectiv de pârâtă în baza contractului de executare lucrări nr.6011/17.11.2008.

Instanța a solicitat lămuriri reclamantei privind înscrierea sa sau nu la masa credală a pârâtei, iar aceasta a susținut că cererea sa a fost depusă tardiv, motiv pentru care nu a fost înscrisă la masa credală a pârâtei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, între părți s-a încheiat contract de executare lucrări nr.6011/17.11.2008, în urma licitației publice organizate la data de 03.11.2008. Valoarea inițială a lucrării era de 667.171,48 lei (f.6 dosar inițial fond), iar prețul efectiv convenit de părți a fost de 582.775,33 lei (489.727,17 lei +93.048,16 lei TVA) așa cum rezultă din contractul de la fila 12 dosar fond inițial.

Potrivit sentinței arbitrale nr.170/12.07.2011 pronunțată în dosarul arbitral nr. 48/2011 (f.51 dosar comercial Tribunal) rezultă că între părți s-a încheiat pe lângă contractul inițial de executare lucrări nr. 6011/17.11.2008, și un act adițional nr.1/20.03.2009 prin care s-a adăugat la valoarea inițială a lucrărilor suma de 88.600,82 lei+16.834,16 lei TVA, rezultând o valoare totală a lucrărilor de 688.210,31 lei.

Tot din aceeași sentință rezultă faptul că potrivit procesului verbal de recepție nr. 2 din 28.08.2009, valoarea finală a lucrărilor executate era de 662.979,12 lei, iar că pârâtul a recunoscut faptul că plătise executantului lucrării (pârâtul din prezenta cauză) suma de 627.762,70 lei. În final prin decizia arbitrului, se stabilește faptul că C. L. al Comunei Munteni mai avea de dat lui . suma de 32.433,19 lei rest contravaloare lucrări.

Reclamantul din prezenta cauză introduce pe rolul Tribunalului G. acțiunea înregistrată sub nr._ în contradictoriu cu pârâta din prezenta cauză, acțiune prin care se solicită constatarea nulității absolute a actului adițional nr.1/20.03.2009 și obligarea pârâtei la restituirea sumei de 68.863lei. Prin decizia civilă nr. 25/2013 pronunțată în dosarul nr._ a Curții de Apel G. s-a dispus anularea actului adițional nr. 1/20.03.2009 și a fost suspendată cauza cu privire la capătul de cerere în pretenții, în baza art. 36 din legea 85/2006, deoarece pârâta era în insolvență. Toate acestea rezultă din decizia nr.722/2013 pronunțată în dosarul nr._ a Curții de Apel G. filele 41-43 dosar comercial Tribunal.

După reluarea judecării cauzei (capătului de cerere privind pretențiile) în urma soluționării dosarului de insolvență a pârâtei, instanța a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 68.863lei cu titlu de diferență între lucrări achitate de reclamantă și cele inițial contractate de părți (662.979,12lei și 582.775,33lei).

În decizia mai sus arătat s-a menționat faptul că în recurs reclamanta a solicitat pentru prima dată contravaloarea băncilor nemontate, dar instanța nu s-a pronunțat asupra acestui aspect.

Ca urmare, prin anularea actului adițional și restituirea sumei de 68.863 lei instanța a inclus în această din urmă sumă, valoarea de 32.433,19 lei rest contravaloare lucrări, deoarece a pornit în efectuarea calcului de la suma de 662.979,12 lei (valoarea totală ce trebuia achitată de reclamantă pentru lucrare) și nu de la suma de 627.762,70 lei achitată de reclamantă până la data pronunțării hotărârii arbitrale.

Din coroborarea celor două hotărâri mai sus analizate, rezultă cu putere de lucru judecat următoarele:

- valoarea contractului ce trebuia executat de pârâta era în sumă totală de 582.775,33 lei, iar pentru diferența până la suma ce a fost plătită sau trebuia plătită de reclamantă s-a pronunțat deja Curtea de Apel când a restitui suma de 68.863 lei;

- potrivit procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor valoarea acestora este indicată ca fiind 564.311,73 lei (f. 26 dosar fond inițial) și din acesta și facturile fiscale achitate nu rezultă vrei obiecțiune privind lipsa unor lucrări sau bunuri din cele menționate în contract.

Rezultă din cele mai sus arătate că instanța este investită doar cu analizarea gradului de execuție a lucrărilor de către pârât și restituirea sumelor încasate eventual în plus. Astfel, valoarea contractului ce trebuia executat era de 582.775,33lei, iar valoarea lucrărilor efectuate de pârât au fost în sumă de 564.311,73lei. Instanța reține că reclamanta a achitat în întregime suma de 582.775,33lei contravaloarea inițială a contractului. Ceea ce reclamanta a achitat în plus până la suma de 627.762,70lei, sau suma ce trebuia achitată 662.979,12lei a făcut obiectul analizei deciziei Curții de Apel mai sus indicate.

Din coroborarea acestor sume rezultă o diferență de 18.463,60lei (582.775,33lei-564.311,73lei). Această sumă este diferită atât de cea solicitată de reclamantă în prezenta cauză - 63.451lei, cât și de cea menționată de proiectant prin adresa de la fila 39 dosar comercial Tribunal –respectiv suma de 23.880,92lei.

De asemenea, procesul-verbal nr.5032 din 28.08.2009 este semnat fără obiecțiuni privind nefinalizarea lucrării, respectiv nemontarea unui număr de 29 de bănci în parc. Pe de altă parte potrivit hotărârii arbitrale se menționează că „Prin procesul-verbal de recepție nr.2 din 28.08.2009 s-a stabilit că valoarea finală a lucrărilor executate și facturate este de 662.979,12lei..” (f.51 dosar comercial Tribunal). Această analiză făcută prin hotărârea arbitrală are puterea de lucru judecat, în sensul că valoarea totală a lucrărilor realizate de pârât a fost de 662.979,12lei, dar la dosar reclamanta nu a depus decât acele înscrisuri care îi erau favorabile, respectiv cu o valoarea mai mică.

Din cuprinsul hotărârii arbitrale rezultă că de fapt pârâtul a executat lucrări cu o valoarea mai mare (662.979,12lei ) decât cea la care se obligase prin contractul de prestări servici (582.775,33lei), având în vedere că actul adițional a fost desființat. În concluzie, reclamantul nu a făcut dovada unei creanțe certe ca întindere privind sumele pe care i le-ar datora pârâtul, cât timp din înscrisurile depuse la dosar rezultă că de fapt pârâtul a efectuat mai multe lucrări ca valoare față de cele la care s-a obligat

De asemenea, instanța mai reține că pârâtul a fost în insolvență, sens în care a existat pe rolul Tribunalului G. dosarul nr._ *. Reclamanta trebuia să se înscrie la masa credală pentru aș putea valorifica creanța sa. Încă de la momentul când părțile se judecau la Curtea de Arbitraj pârâta era în stare de insolvență.

Reclamanta a susținut că a formulat declarație de creanță în procedura de insolvență a pârâtei, dar că cererea sa nu a dus la înscrierea la masa credală, deoarece era o cerere tardivă.

Instanța reține că potrivit art. 76 din legea 85/2006 “(1) Cu excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 7, titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), va fi decăzut, cât privește creanțele respective, din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor și nu va dobândi calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură. El nu va avea dreptul de a-și realiza creanțele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaților cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase.”

Astfel, reclamanta nu a depus dovezi legate de lipsa notificării sale, de faptul că a depus diligențe pentru a fi repusă în termenul de formulare a declarației de creanță. Dimpotrivă reclamanta a susținut că deși a depus declarației de creanță aceasta a fost apreciată tardivă, având în vedere momentul depunerii sale, cu mult peste data până la care trebuia să formuleze o astfel de cerere.

Ca urmare, reclamanta nici nu mai putea solicita în continuare realizarea dreptului său de creanță, cât timp nu s-a înscris la masa credală cu creanța sa născută anterior deschiderii procedurii de insolvență.

Față de toate considerentele arătate, instanța va respinge cererea reclamantei ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea având ca obiect pretenții” formulată de reclamantul C. L. al comunei Munteni, jud. G., cu sediul în comuna Munteni, .. 31, J. G., în contradictoriu cu pârâta . G., cu sediul în G., .. 1, subsol, birou, J. G., ca nefondată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi 30.10.2014.

.

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. M. O. A. I.

Red. D.M.O.

Tehnored. AI

4 ex/30.10.2014

comunicat 2 ex/31.10.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Alte cereri. Sentința nr. 522/2014. Tribunalul GALAŢI