Pretenţii. Decizia nr. 1454/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1454/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 16618/94/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1454/R
Ședința publică din 02.06.2014
Tribunalul constituit din:
P.: C. D.
JUDECĂTOR: N. P. G.
JUDECĂTOR: M. E.
Grefier: V. F. A.
Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurenta reclamantă . SA împotriva sentinței civile nr.2131/09.04.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . R. SA și intervenientul P. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod de procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 28.12.2012 sub nr._, reclamanta S.C. A. – R. Astra S.A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta S.C. E. România A. R. S.A. la plata sumei de 391,81 lei din care:
- suma de 386,40 lei reprezentând cuantumul despăgubirii achitate de S.C. Astra pentru avariile autovehiculului cu număr de înmatriculare_ ;
- suma de 5,41 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data introducerii prezentei acțiuni și penalități de întârziere de 0,1%, pentru fiecare zi de întârziere, în continuare, până la plata efectivă a sumelor datorate; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, a arătat că în data de 30.06.2012 intervenientul forțat P. C. conducând autovehiculul cu număr de înmatriculare_, a produs din culpa sa un accident de circulație, iar în urma accidentului de circulație a fost avariat auto marca Subaru Forester cu număr de înmatriculare_ asigurat CASCO, potrivit procesului verbal de contravenție . nr._.
A precizat faptul că autovehiculul cu număr de înmatriculare_ avea încheiată asigurarea obligatorie de răspundere civilă RCA la pârâtă, respectiv polița ./16/H16/DV nr._ valabilă la data accidentului.
Autovehiculul cu număr de înmatriculare_ era asigurat CASCO la S.C. Astra S.A. cu polița nr._ în vigoare la data accidentului. Pentru reparațiile avariilor reclamanta a achitat suma de 386,40 lei.
Prin plata despăgubirii în temeiul dispozițiilor art.22 din Legea nr.136/1995 S.C. Astra se subrogă în drepturile asiguratului săi CASCO, fiind îndreptățită să recupereze suma achitată de la asigurătorul de răspundere civilă al persoanei vinovate de producerea accidentului.
În vederea recuperării sumei reclamanta a convocat pârâta la conciliere conform art.720 alin.1 C., însă aceasta nu s-a prezentat.
Potrivit dispozițiilor art.7201 C. pârâta a fost convocată la conciliere pentru data de 14.12.2012, însă aceasta nu s-a prezentat.
Conform prevederilor art.64 alin.4 din Ordinul 14/2011 al CSA pârâta datorează și suma de 386,40 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate de la data scadentei, respectiv de la data de 05.12.2012 până la data de 19.12.2012.
În drept, a invocat art.22, art.49, art.54 din Legea nr.136/1995, art.64 din Ordinul nr.14/2011 al CSA.
În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar în copie un set de înscrisuri.(f.5-24). Totodată a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Cererea a fost legal timbrată. ( f.43).
Reclamanta la data de 02.04.2013 a formulat cerere precizatore, în temeiul art.132 C. prin care a arătat că pârâta a achitat suma de 386,4 lei potrivit extrasului de cont nr.252/31.12.2013.(f.44).
Pârâta legal citată a formulat precizare prin care a arătat că a procedat la achitarea dosarului de daună cu Ordinul de plată nr._ din data de 31.12.2013.(f.30).
Prin sentința civilă nr. 2131/09.04.2013, Judecătoria B. a admis în parte cererea precizată de reclamanta S.C. A. – R. ASTRA S.A., pârâta S.C. E. ROMÂNIA A. R. S.A. și intervenientul P. C.. A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 10,03 lei penalități de întârziere calculate la întregul debit de la data de 5.12.2012 până la data de 31.12.2012. A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 40,18 lei reprezentând taxă de timbru, 1,5 lei timbru judiciar și 100 lei onorariu de avocat redus.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
În temeiul dispozițiilor art.3-5 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a dispozițiilor noului cod civil prezenta cauză este guvernată de prevederile noului Cod civil, Legea nr.287/2009.
La data de 30.06.2012 a avut loc un accident de circulație în care au fost implicate autovehiculele cu nr. de înmatriculare_ și_, circumstanțele producerii acestuia fiind consemnate în procesul verbal . nr._ (fila 5).
La data producerii accidentului – autoturismul cu nr. de înmatriculare_ era asigurat de răspundere civilă obligatorie la societatea pârâtă, polița RCA_ (fila 13), iar autoturismul cu nr. de înmatriculare_ avea asigurare facultativă CASCO la societatea reclamantă.
Din procesul verbal . nr._ (fila 5) a rezultat culpa exclusivă a intervenientului forțat pentru producerea accidentului.
Reclamanta a achitat asiguratului său o indemnizație de asigurare de 386,40 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturism, astfel cum rezultă din deviz și factura fiscală (filele 16-19).
Reclamanta are, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea 136/1995, art. 2210 alin.1 și 2224 din Codul Civil, dreptul de a se regresa pentru despăgubirea plătită împotriva persoanei care se face vinovată de producerea accidentului, iar în cazul în care în vigoare era o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.
În baza dreptului de regres, la data de 20.11.2012 reclamanta a comunicat pârâtei cererea de despăgubire și convocarea la conciliere directă (filele 23-24), indicând cuantumul prejudiciului și actele dosarului de daună. Pârâta nu a achitat suma solicitată în termenul indicat.
Conform precizărilor depuse de ambele părți la dosar, ulterior înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv la data de 01.01.2013 pârâta a achitat debitul, motiv pentru care reclamanta, prin cererea precizatoare depusă la termenul din data de 02.04.2013 (fila 44) și-a redus cuantumul pretențiilor la penalitățile de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la data de 5.12.2012 până la data plății.
În aceste condiții, instanța, având în vedere faptul că în cauză sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale (faptă ilicită constând în încălcarea de către intervenientul forțat a regulilor de circulație prevăzute de OUG 195/2002, prejudiciul constând în avariile produse autoturismului aparținând asiguratului CASCO, culpa exclusivă a intervenientului forțat în producerea accidentului, precum și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu), în temeiul art. 1357 Cod civil a admis cererea reclamantei astfel cum a fost precizată.
Având în vedere că cererea de despăgubire a fost comunicată la data de 20.11.2012 și că pârâta nu a efectuat plata sumei în termen de 15 zile de la expirarea termenului de plată, în baza dispozițiilor art. 64 din Normele aprobate prin Ordinul 14/2011 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a obligat pârâta și la plata penalităților de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la data de 5.12.2012 până la data plății.
Față de cererea reclamantei, și întrucât pârâta a căzut în pretenții, în raport cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă instanța a dispus obligarea acesteia la plata către reclamantă, a sumei de 40,18 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, 1,5 lei timbru judiciar.
În ceea ce privește suma solicitată cu titlu de onorariu de avocat, în temeiul art. 274 alin.3 C.pr.civ. instanța a diminuat cuantumul acestuia, considerând că onorariul de 744 lei este excesiv față de cuantumul creanței urmărite (386,4 lei) și față de complexitatea dosarului. Astfel, instanța a obligat pârâta la plata către reclamantă a unui onorariu în cuantum de 100 lei. Instanța a reținut că nu este echitabilă obligarea părții adverse la suportarea unui onorariu ce depășește valoarea creanței care face obiectul cererii de chemare în judecată. O astfel de diminuare însă nu afectează forța obligatorie a contractului de asistență juridică încheiat între avocat și clientul său, clientul fiind liber să achite avocatului onorariul în cuantumul convenit cu acesta.
Împotriva sentinței civile nr. 2131/09.04.2013, a formulat recurs reclamanta S.C. A. – R. ASTRA S.A., cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 06.06.2013, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile recurate în sensul obligării pârâtei la plata integrală a onorariului de avocat.
În motivare, reclamanta a arătat că instanța de fond în mod eronat a dispus obligarea pârâtei doar la plata sumei de 100 lei în loc de 744 lei deși a făcut dovada achitării onorariului de avocat prin factura fiscală nr.1895/21.03.2013 și extrasul de cont aferent acesteia. De asemenea pârâta poartă culpa inițierii litigiului prin neplata la scadență a despăgubirilor.
A mai arătat că din totalul cheltuielilor de judecată acordate de instanță, onorariului avocatului este în cuantum de 744 lei și a fost achitat la data introducerii acțiunii, față de valoarea pretențiilor ce constituie obiectul acțiunii, dar și având în vedere valoarea onorariilor practicate în domeniul asigurărilor, nu se impunea reducerea onorariului de avocat. Totodată, din suma de 744 lei, 144 reprezintă TVA care a fost rambursat statului iar 21,5 % din suma rămasă reprezintă impozitele către stat, astfel încât onorariul efectiv încasat este în cuantum de 471 lei.
A învederat că onorariul de avocat în cuantum de 744 lei constituie o cheltuială necesară și rezonabilă prin raportare la volumul de muncă și timpul alocat pentru soluționarea prezentei cauze. Prin reducerea onorariului de avocat s-ar cauza un prejudiciu în patrimoniul subscrisei întrucât diferența de onorariu de avocat neacordată de către instanță reprezintă o cheltuială efectuată de subscrisa în promovarea acțiunii din culpa pârâtei.
În drept au fost invocate disp. art.3041, art.304 pct.9 și art.274 Cod de procedură civilă.
În temeiul art.242 alin.2 Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Intimata pârâtă, legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind legală și temeinică.
În motivare, pârâta a arătat că în prezenta cauză complexitatea și dificultatea cauzei au fost reduse având în vedere atât valoarea redusă a debitului cât și durata necesară soluționării cauzei, respectiv un singur termen de judecată.
A mai arătat că nu este just ca subscrisa să suporte un cuantum excesiv al cheltuielilor de judecată cauzat de un onorariu stabilit pe baze contractuale, consecința firească a unei asemenea constatări fiind aceea a suportării de către partea care a acceptat stabilirea unui asemenea onorariu, dacă acesta a fost stabilit și achitat inițial.
A menționat că partea va putea obține rambursarea cheltuielilor de judecată doar în măsura în care se stabilește realitatea lor, necesitatea și caracterul rezonabil al cuantumului.
În drept au fost invocate disp. art.115, art.274 Cod de procedură civilă.
Analizând recursul civil de față, Tribunalul constată următoarele:
Tribunalul reține că instanța de fond a obligat intimata la plata către recurenta a cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar, precum și onorariu avocat redus, în temeiul art. 274 alineat 3 Cod procedură civilă, de la suma de 744 lei, la suma de 100 lei.
Tribunalul apreciază că instanța de fond nu a stabilit în mod corect cuantumul cheltuielilor referitoare la onorariul de avocat, față de prevederile art. 274 alineat 3 C. proc. civ.
Astfel, potrivit art. 274 alin. 3 C. proc. civ., judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Sub acest aspect, tribunalul constată că, în ceea ce privește primul criteriu legal, relevant pentru aplicarea art. 274 alineat 3 C.proc.civ., respectiv proporționalitatea cu valoarea obiectului pricinii, reducerea onorariului nu se justifică; desi onorariul (744 lei) depaseste valoarea pretențiilor cu care instanța a fost sesizată (386,40 lei, reprezentând despăgubiri și 10,03 lei, reprezentând penalități de întârziere), nu se justifica reducerea acestuia, avand in vedere culpa intimatei-parate in declansarea litigiului.
În ceea ce privește al doilea criteriu legal, și anume munca îndeplinită de avocat, trebuie să se aibă în vedere faptul că aceasta presupune și activități premergătoare procedurii judiciare.
În acest context, instanța apreciază că suma reprezentând onorariul de avocat nu este nepotrivit de mare, în sensul art. 274 alineat 3 Cod procedură civilă, reprezentând o cheltuială necesară, făcută în mod real de către parte, (conform facturii fiscale și extraselor de cont depuse la dosar) și având un cuantum rezonabil.
În consecință, în temeiul art. 3041, art. 312 C. proc. civ., tribunalul va admite recursul formulat de recurenta – reclamantă în contradictoriu cu intimata – pârâtă în sensul obligării pârâtei la plata integrală a cheltuielilor de judecată pentru stadiul procesual fond. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta reclamantă . SA împotriva sentinței civile nr.2131/09.04.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . R. SA și intervenientul P. C..
Modifica in parte sentinta civila recurata, in sensul ca:
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 744 lei, cu titlu de onorariu integral de avocat.
Mentine in rest dispozitiile sentintei recurate.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi 02.06.2014.
P. Judecător Judecător
C. D. N. P. G. M. E.
aflat în C.O., semnează
P. Sectie Civila
Grefier
V. F. A.
pentru grefier aflat in C.O.,
semneaza Grefier Sef
Concept red. gref. A.V.F. – 23.06.2014
Red. Jud: N.P.G./2 exemplar/31.07.2014
Jud. fond: Tășcan A. - Jud. B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1453/2014. Tribunalul ILFOV | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
