Pretenţii. Sentința nr. 2693/2014. Tribunalul ILFOV

Comentarii

0

Sentința nr. 2693/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 1760/93/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2693

Ședința publică de la 10 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. C. M.

Grefier O. S.

Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind pe reclamanta D. I. și pârâta . REASIGURARE SA, intervenient H. B. E., având ca obiect pretenții.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 26.08.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 02.09.2014, la 05.09.2014 și apoi astăzi 10.09.2014 când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată la data de 21.05.2014 pe rolul acestui Tribunal, reclamanta D. I., a chemat în judecată pârâta . REASIGURARE SA solicitând obligarea pârâtei la plata despagubiriloe cuvenite: In cuantum total de 232.193 lei, reprezentand daune materiale -12.193 lei si daune morale- 220.000 lei, pentru prejudiciul material si moral suferit, in urma accidentului produs din culpa lui H. B. E., polita RCA nr.DV_, ce conducea auto Dacia L. cu numar de inmatriculare_ dosar penal nr._/P/2013 (P. de pe langa Judecatoria Ploiesti), asigurat RCA la societatea parata, ca urmare a vatamari lor corporale ce au necesitat ingrijiri medicale de 40-50 zile, conform Certificatului medico-legal nr .36/16.01.2014, la plata penalitatilor de 0.2% pe zi de intarziere conform disp. art. 37 din ord. nr.14/2011 al CSA, calculate de la data introducerii prezentei cereri de chemare in judecata si pana la achitarea efectiva a debitului și la plata cheltuielilor judiciare constand in taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert si onorariu avocat, si alte cheltuieli procesuale, conform disp.art.453 c.proc.civ. si art.26 din ard. CSA nr.14/2011.

În motivarea acțiunii a arătat că, la data de 04.12.2013, in Ploiesti, pe . la intersectia cu ., pe trecerea de pietoni, neacordandu-mi prioritate, pe fondul neatentiei la volan a lui H. B. E., in timp ce conducea autoturismul Dacia L., cu numar de inmatriculare_, polita RCA nr._, intervenientul a accidentat-o, cauzandu-i leziuni, pentru a caror vindecare a avut nevoie de ingrijiri medicale, de 40-50 zile, asa cum rezulta din raportul de expertiza medico-Iegala.

Pe fondul cererii, in temeiul principiului repararii prejudiciului de catre persoana vinovata ca temei al raspunderii civile delictuale reglementate de Noul Cod Civil, coroborat cu disp. legii nr.136/1995 si Ord. CSA nr.14/201l, cel vinovat de producerea unui prejudiciu este dator a-l acoperi, intelegand prin aceasta atat daunele materiale cat si cele morale - pretium affectionis, avand in vedere consecintele negative suferite, in plan psihic si afectiv, la importanta valorilor leza te, masura in care acestea au fost leza te, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.

A menționat că, in conformitate cu dispozitiile Codului civil si ale Legii nr.136/1995, parata avea obligatia platii despagubirii in temeiul principiilor raspunderii civile delictuale si a contractului de asigurare de raspundere civila auto obligatorie RCA.

De asemenea, raportat la dispozitiile Ord. CSA nr.14/2011: Art.26 "Asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate in cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba. F. a se depasi limitele de despagubire prevazute in contractul de asigurare RCA, in conditiile in care evenimentul asigurat s-a produs in perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA, se acorda despagubiri, in forma baneasca, pentru: a) vatamari corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial; b) pagube materiale;" Art.35 "Persoana prejudiciata are dreptul sa inainteze cererea de despagubire catre asiguratorul RCA, in cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea obligatorie RCA, potrivit prezentelor norme, ... " Art. 37 "Daca asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatiile in termenele prevazute la ari. 36 sau si le indeplineste defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea, la suma de despagubire cuvenita, care se plateste de asigurator, se aplica o penalizare de 0,2%, calculata pentrufiecare zi de intarziere. "

A precizat ca daunele materiale, reprezinta: - 1.505 lei, - diferenta fata de veniturile pe care le puteam realiza daca nu eram victima conduitei culpabile a faptuitorului, respectiv: 25% diferenta de la venituri 100% si 75% aferente concediu lui medical-conform Adeverintei nr.579/05.03.2014 - art.49lit.a) - pot fi probate si cu martori - art.26 Ord.CSA nr.14/2011; - 3.000 lei, cheltuieli cu spitalizarea si cu medicamentele si retetele de medicamente, inclusiv pe perioada intern arii - art.49 lit.d) - si care pot fi probate cu martori - art.26 Ord.CSA nr.14/2011; - 63 lei - taxa certificat medico-legal; - 1.000 lei, reprezentand cheltuieli efectuate cu transportul la spital, cu deplasarile membrilor de familie care au venit la spital si m-au insotit - art.49 lit.d); Conventie civila din 07.12.2013, pot fi probate si cu martori - art.26 Ord.CSA nr.14/2011. - 225 lei (50 euro) - penalizare anulare excursie de Revelion 2014 Madeira-Lisabona, conform adresa Agentia Paralela 45; - 2.800 lei- reprezentand cheltuielile cu o persoana ce mi-a acordat ingrijire avand in vedere ca nu se poate deplasa si nu pot efectua chiar cele mai simple activitati, -art.49 lit.e) din Ord. CSA nr.14/2011 - Conventie civila din 07.12.2013; -1.600 lei- reprezentand cheltuielile cu o persoana ce mi-a prestat servicii in gospodarie avand in vedere ca nu pot efectua chiar cele mai simple activitati, -art.49 lit.e) din Ord. CSA nr.14/2011 - Conventie civila din 07.12.2013; - 2.000 lei reprezentand cheltuieli cu medicamente, analize, tratamente, consultatii medicale, transport, precum si cele ce urmeaza a se efectua pentru recuperare ¬kinetoterapie si consiliere psihologica - reprezentand un prejudiciu viitor, dar sigur că se va produce având în vedere starea fizică și psihică, astfel că este susceptibil de evaluare, "Acest prejudiciu viitor este cert in condițiile în care pentru ameliorarea stării de sănătate, urmează a se efectua în continuare un tratament complex. plecând de la investiga/ii materiale și până la ședințe de recuperare". (motivare Dec.pen. nr.58/17.01.2008 - Curtea de Apel Ploiesti).

Daunele morale au fost cuantificate raportat la prejudiciile materiale si morale suferite, la impactul emotional si traumele fizice si psihice ale caror consecinte se resimt si in prezent.

In cuantificarea daunelor morale s-a avut in vedere o evaluare obiectiva asa cum arata si Decizia nr. 2617 din 9 iulie 2009 pronunțată in recurs de Secția penală a Înaltei Curti de Casație și Justiție, " este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, asa cum rezultă din actele medicale ori de alte probe administrate".

De asemenea, temeiul acestora rezida si in faptul ca, "pe lângă daunele patrimoniale suferite de partea vătămată, au existat și prejudicii morale decurgând din internarea in spital, traumele fizice -șipsihice suferite, sechele posttraumatice care afectează negativ participarea părților vătămate la viața socială, profesională și de familie, comparativ cu situația lor anterioară vătămării produse prin fapta ilicită". Decizia Secției penale a [CCJ nr.1387 din 14 martie 2002.

A mai precizat ca efectele negative s-au repercutat in activitatea profesionala sunt de profesie inspector in cadrul ANAF Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Ploiesti, activitate ce implica mult dinamism, energie si mobilitate pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu.

De asemenea, efectele negative s-au repercutat si in activitatea sociala, fiind o persoana, activa, dinamica, iar in fapt fiind imobilizata pentru cel putin 90 de zile.

Referitor la prejudiciile ce mi-au fost aduse in urma accidentului rutier in care

am fost implicat in calitate de persoana vatamata, evidentiez: - Prejudiciul menajer;

- Ajutorul unie terte persoane; - Eforturile sporite; - Prejudiciul estetic; - Prejudiciul moral propriu-zis;, D. fizice si psihice; - Prejudiciul de agrement.

Si in plan familial efectele au fost majore tinand seama de faptul ca este singura, desfasoară activitati in gospodaria proprie, in urma accidentului suferind astfel un grav prejudiciu menajere Ori, din cauza acestui accident a fost nevoită sa beneficieze de ajutorul celorlalti, avand nevoie de ajutor chiar si la cele mai simple activitati si angajand doua persoana care sa se ocupe de mine si de treburile curente ale casei.

De altfel, toate activitatile derulate, foarte putine de altfel, au implicat un efort sporit, deosebit pentru a putea fi finalizate.

Prejudiciul moral propriu-zis a presupus consecintele accidentului asupra starii generale de sanatate, precum si ale planurilor familiale viitoare, cu efecte asupra activitatilor domestice, a sentimentului ca, datorita propriei neputinte, sunt o povara pentru cei din jur.

Durerile fizice si psihice la care a fost si mai este supusă reprezinta un alt tip de prejudiciu, deoarece in urma accidentului, a ramas cu dureri fizice si trauma psihice semnificative, ce necesita in continuare tratament de specialitate.

Prejudiciul de agrement rezultand din atingerea adusa satisfactiilor si placerilor vietii, constand in reducerea posibilitatilor de imbogatire spiritual, ocupatiile dezinteresate referitoare la familie si societate, divertisment si destindere, iesiri in natura, planuri ce au fost compromise si care reprezinta o alta forma a prejudiciului suferit ca urmare a accidentului, inclusiv anularea excursiei de Revelion in Portugalia.

Prejudiciul estetic se refera la consecintele interventiilor chirurgicale ce nu pot fi indeparate definitive, cu urmari negative mai ales in cazul persoanelor de sex feminin.

In scopul repararii prejudiciului suferit, s-a prezentat la sediul paratei unde, in conformitate cu prevederile legale in materie, am incercat solutionarea amiabila a litigiului si am formulat solicitarea de despagubire nr.LTCA- 1156/18.03.2014, insa parata a refuzat indeplinirea obligatiilor nascute din contractul de asigurare RCA.

Parata avea obligatia platii despagubirii in temeiul principiilor raspunderii civile delictuale si a contractului de asigurare de raspundere civila auto obligatorie RCA pentru prejudiciile materiale si morale aferente vatamarii-corporale (art.26, 49 din Ord. CSA nr.14/2011).

In drept, a invocat disp. art. 2199 si urm., 1357,1381 Noul Cod Civil, ale art. 26, 36,37, 50 si urm. din ard. nr.14/2011 al Presedintelui CSA.,art.148, 194 c.proc.civ., art.54 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile.

La data de 24.06.2014 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat diminuarea pretentiilor pretinse de catre acesta, respectiv a daunelor materiale in limita cuantumului dovedit prin documentele justificative depuse, iar in ceea ce priveste daunele morale potrivit practicii, jurisprudentei si echitatii din R..

La stabilirea cuantumului despăgubiri lor materiale și morale, instanța sa tina cont de normele legale speciale aplicabile in materie, respectiv: Legea nr.136/1995 privind asigurările și reastgurările din România, art. 53 care stipuleaza: prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor conform legii se stabilesc: nivelul despăgubirilor, conditiile de plată, (00") si de asemenea art. 692 al aceleași legi care prevede "Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adoptă norme obligatorii în aplicarea prezentei legi".

Astfel, la data producerii evenimentului rutier, era in vigoare Ordinul nr. 14/2011 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.

Referitor la despagubirile materiale solicitate:

1. La stabilirea despagubirilor materiale la care partea vatamata/civila este indreptatita, consideram ca instanta va trebui sa tina cont conditiile impuse de art.49 din Ordinul CSA 14/2011, act normativ ce prevede in majoritatea cazurilor probarea cheltuielilor efectuate si solicitate de partea vatamata cu documente justificative:

In cazul vatamarii corporale: diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate, probate cu documente fiscale, si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea si/sau, dupa caz, din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat, pe perioada spitalizarii si a concediului medical; eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale, probate cu documente justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile in vigoare;

Asadar, asiguratorul poate suporta cheltuielile prilejuite de accident, conform art,49 lit.c) doar daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: cheltuielile sunt probate cu documente justificative ( chitante, facturi, alte mijloace de plata din care sa reiasa cuantumul exact al lor) 2 aceste cheltuieli nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile in vigoare (adeverinte, inscrisuri din care sa reiasa acest aspect).

Tratamentul, materialele sau hrana trebuie sa fie mentionate in prescriptiile medicale;

A solicitat ca partea civilă sa isi dovedeasca pretentiile materiale solicitate de 12.193,00 lei cu documente jusitificative. In ceea ce priveste solicitarea privind diferenta de venituri, aceasta trebuie dovedita cu documente fiscale, neputandu-se accepta dovada cu martori.

In ceea ce priveste daunele morale solicitate, a solicitat ca instanța să țină cont de normele eticii morale și echitatii în principiu acordarea de despagubiri materiale pentru morale, deoarece durerea sufleteasca este incompatibila cu un echivalent bănesc. Este însă justificată acordarea unor compensații materiale acelor persoane ale caror posibilități de viață familială și socială au fost alterate ca urmare a faptelor ilicite săvârșite de alte persoane.

Aceste compensarii sunt destinate să creeze condiții de viață care să aline într-o oarecare măsură suferințele pshice ale victimei, insa acestea trebuie sa aiba efecte compensatorii fara insa ca sumele acordate sa se transforme in amenzi excesive aplicate inculpatului ori in venituri nejustificate pentru partile civile, situatie in care ne-am afla in prezenta imbogatirii fara just temei.

Consideră ca, la stabilirea cuantumului daunelor morale instanta trebuie sa tina seama de realitatea economica din R. la acest moment, dar mai ales de persoana inculpatului si de consecintele pe care le-ar avea asupra sa obligarea la plata unor sume de bani reprezentand amenzi excesive si care in acelasi timp nu si-ar atinge scopul punitiv.

In acest sens trebuie avut in vedere faptul ca in primul rand raspunde inculpatul, pentru consecintele faptei sale, si este dator sa repare prejudiciul cauzat victimelor.

Caracterul juridic si principiile care stau la baza acordarii daunelor morale nu trebuie ignorate doar din motivul existentei unei polite de asigurare, intrucat instanta este datoare sa judece necesitatea acordarii daunelor morale doar in raport de principiile rezonabile enuntate de doctrina, iar majorarea cuantumului daunelor doar pentru ca in cauza exista un asigurator contrazice insasi ideea de justitie.

Legislație pentru determinarea cuantumului daunelor morale încă nu există în România, dar există jurisprudență. Potrivit Ghidului pentru soluționarea daunelor morala", elaborat de Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, în caz de vătămare corporală, în motivările hotărârilor judecătorești sunt retinute, în general, cu privire la leziunile victimei, doar concluziile raportului de expertiză medico-legaIă, prin care sunt indicate numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării și, după caz, existența unei infirmități, pierderea unui organ sau a unei funcții.

În aceste condiții, s-a procedat la determinarea mediei aritmetice a rezultatelor pentru leziuni ce au necesitat mai puțin sau mai mult de 60 de zile de îngrijiri medicale, ca urmare a unor fapte produse din culpă sau cu intenție. Pragul de 60 de zile este cel prevăzut de Codul Penal pentru diferențierea infracțiunilor de vătămare corporală, respectiv de vătămare corporală gravă. Datele obținute au fost următoarele: - Media generală a despăgubirilor acordate pentru daune morale pentru fiecare zi de îngrijire medicală necesară vindecării este de 344 de lei/zi; Pentru vătămări ce au necesitat mai puțin de 60 de zile de îngrijiri medicale, media rezultată este de 474 de lei/zi; Pentru vătămări ce au necesitat mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale. media rezultată este de 301 lei/zi.

Cu aceste sume de bani acordate în medie cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial suferit, practica instantelor din România ne situează din acest punct de vedere printre primele tări din Europa, înaintea unora cum ar fi Germania, Austria, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Ungaria, Cehia, Slovacia, Danemarca, Norvegia, Suedia sau Luxemburg, fiind un dezechilibru intre realitatea economica si sumele acordate.

Trebuie reținute cele statuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție ", potrivit cărora: "Scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții morale pentru suferințe de același ordin, iar nu a unei satisfacții patrimoniale. Este motivul pentru care aprecierea unor asemenea daune se realizează În echitate și păstrând principiul proporționalității și justului echilibru Între natura valorilor lezate și sumele acordate. Fiind vorba de prejudicii morale, ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani, existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului și caracterul patrimonial al despăgubirii.

Faptul că reparația trebuie să fie una echitabilă presupune că nu se poate ignora natura valorilor nesocotite, dar și că ea nu se poate constitui în temei al îmbogătirii, întrucât, în caz contrar, s-ar deturna finalitatea acordării unor astfel de daune, care, așa cum s-a menționat, trebuie să se producă, în primul rând, pe plan afectiv și moral."

Asadar, referitor la prejudiciul moral cauzat reclamantei, respectiv dnei. D. I., consideră ca acordarea unor daune morale ar putea fi indreptatita, insa cuantumul acestora este problema.

A învederat că ca este in totala consonanta cu suferinta produsa acesteia prin nefericitul eveniment insa, de cele mai multe ori, in asemenea cazuri granita dintre patrimonial si nepatrimonial este greu de perceput conducand adesea la hotarari arbitrare cauzate de reprezentarea subiectiva si exagerata, pe care partea vatamata o are asupra pagubei, conducand astfel la impulsionarea acesteia in a-si exacerba suferinta reala ori imaginara in scopul sporirii sanselor de a fi despagubita.

A mai solicitat ca instanța să constate ca repararea integrala a prejudiciului nu poate avea decit un caracter aproximativ, insa sumele acordate cu acest titlu nu trebuie sa reprezinte nici masuri excesive pentru autorul pagubei (inculpatul) si nici venituri nejustificate pentru persoana lezata. Suferintele psihice determinate de accident, indreptateste partea civila la acordarea daunelor morale, nu insa si la cuantumul pretins. situatie in care instanta de judecata va avea in vedere la stabilirea acestui cuantum acordarea unei reparatii corespunzatoare ceea ce presupune masurarea amplorii reale a prejudiciului si o stricta echivalare in drepturi banesti.

In ceea ce priveste cuantumul daune/morale solicitat consideră ca, raportat la numarul de zile de îngrijiri medicale 40-45 zile de ingrijiri medicale acesta este unul excesiv.

A mai arătat că despăgubirile sunt exagerate, exced cu mult practica judiciara in materie iar admiterea lor într-un asemenea cuantum nejustificat ar crea un precedent periculos pentru justitie in sine cat si pentru echitate deoarece ar fi de natura sa provoace un dezechilibru sub forma unei imbogatiri fără justă cauză

A mai învederat că, ghidul pentru soluționarea daunelor morale indreptateste persoana la un cuantum al pagubei de 344 lei zi de ingrijire medicala, deci la o suma de 15.480,00 lei (45 zile de ingrijiri medicale 344 lei), suma solicitata cu titlu de daune morale de catre partea civila excedand cu mult ghidul si practica judecatoreasca.

În drept, a invocat dispozițiile art. 205 Cod Proc, Civil, Legii 136/1995 si pe cele ale Ordinului CSA 14/2011.

Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:

În fapt, reclamanta D. I., a chemat în judecată pârâta . REASIGURARE SA solicitând obligarea pârâtei la plata despagubiriloe cuvenite în cuantum total de 232.193 lei, reprezentand daune materiale -12.193 lei si daune morale- 220.000 lei, pentru prejudiciul material si moral suferit, in urma accidentului produs din culpa lui H. B. E., detentor polita RCA nr.DV_, ce conducea auto Dacia L. cu numar de inmatriculare_, faptă ce a făcut obiectul cercetărilor în dosarul penal nr._/P/2013 (P. de pe langa Judecatoria Ploiesti).

Ca urmare a vatamarilor corporale au fost necesare ingrijiri medicale de 40-50 zile, conform Certificatului medico-legal nr .36/16.01.2014.

Se mai solicită plata penalitatilor de 0.2% pe zi de intarziere conform disp. art. 37 din ord. nr.14/2011 al CSA, calculate de la data introducerii prezentei cereri de chemare in judecata si pana la achitarea efectiva a debitului și la plata cheltuielilor judiciare constand in taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert si onorariu avocat, si alte cheltuieli procesuale, conform disp.art.453 c.proc.civ. si art.26 din ard. CSA nr.14/2011.

Astfel, la data de 04.12.2013, in Ploiesti, pe . la intersectia cu ., pe trecerea de pietoni, neacordand prioritate reclamantei, pe fondul neatentiei la volan a intervenientului H. B. E., ce conducea autoturismul Dacia L., cu numar de inmatriculare_, polita RCA nr._, intervenientul a accidentat-o, cauzandu-i leziuni, pentru a caror vindecare a avut nevoie de ingrijiri medicale, de 40-50 zile, asa cum rezulta din raportul de expertiza medico-Iegala.

Pe fondul cererii, in temeiul principiului repararii prejudiciului de catre persoana vinovata ca temei al raspunderii civile delictuale reglementate de Noul Cod Civil, coroborat cu disp. legii nr.136/1995 si Ord. CSA nr.14/201l, cel vinovat de producerea unui prejudiciu este dator a-l acoperi, intelegand prin aceasta atat daunele materiale cat si cele morale - pretium affectionis, avand in vedere consecintele negative suferite, in plan psihic si afectiv, la importanta valorilor leza te, masura in care acestea au fost leza te, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.

Reclamanta a precizat ca daunele materiale, reprezinta: - 1.505 lei, - diferenta fata de veniturile pe care le puteam realiza daca nu eram victima conduitei culpabile a faptuitorului, respectiv: 25% diferenta de la venituri 100% si 75% aferente concediu lui medical-conform Adeverintei nr.579/05.03.2014 - art.49lit.a) - pot fi probate si cu martori - art.26 Ord.CSA nr.14/2011; - 3.000 lei, cheltuieli cu spitalizarea si cu medicamentele si retetele de medicamente, inclusiv pe perioada intern arii - art.49 lit.d) - si care pot fi probate cu martori - art.26 Ord.CSA nr.14/2011; - 63 lei - taxa certificat medico-legal; - 1.000 lei, reprezentand cheltuieli efectuate cu transportul la spital, cu deplasarile membrilor de familie care au venit la spital si m-au insotit - art.49 lit.d); Conventie civila din 07.12.2013, pot fi probate si cu martori - art.26 Ord.CSA nr.14/2011. - 225 lei (50 euro) - penalizare anulare excursie de Revelion 2014 Madeira-Lisabona, conform adresa Agentia Paralela 45; - 2.800 lei- reprezentand cheltuielile cu o persoana ce mi-a acordat ingrijire avand in vedere ca nu se poate deplasa si nu pot efectua chiar cele mai simple activitati, -art.49 lit.e) din Ord. CSA nr.14/2011 - Conventie civila din 07.12.2013; -1.600 lei- reprezentand cheltuielile cu o persoana ce mi-a prestat servicii in gospodarie avand in vedere ca nu pot efectua chiar cele mai simple activitati, -art.49 lit.e) din Ord. CSA nr.14/2011 - Conventie civila din 07.12.2013; - 2.000 lei reprezentand cheltuieli cu medicamente, analize, tratamente, consultatii medicale, transport, precum si cele ce urmeaza a se efectua pentru recuperare kinetoterapie si consiliere psihologica - reprezentand un prejudiciu viitor, dar sigur că se va produce având în vedere starea fizică și psihică, astfel că este susceptibil de evaluare, "Acest prejudiciu viitor este cert in condițiile în care pentru ameliorarea stării de sănătate, urmează a se efectua în continuare un tratament complex. plecând de la investiga/ii materiale și până la ședințe de recuperare". (motivare Dec.pen. nr.58/17.01.2008 - Curtea de Apel Ploiesti).

La data de 24.06.2014 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat diminuarea pretentiilor pretinse de catre acesta, respectiv a daunelor materiale in limita cuantumului dovedit prin documentele justificative depuse, iar in ceea ce priveste daunele morale potrivit practicii, jurisprudentei si echitatii din R..

Analizând probele administrate în cauză prezenta instanță va dispune următoarele:

Va admite în parte cererea formulată de reclamanta D. I. domiciliata in Ploiesti, . nr.11, jud. Prahova cu sediul ales în Ploiești, ., ., județ Prahova, în contradictoriu cu pârâta . - REASIGURARE SA cu sediul în Voluntari, .. 10, Global City Business Park, clădirea O23, ..

Va obligă pârâta E. R. ASIGURARE - REASIGURARE SA la plata de daune morale către reclamantă în cuantum de 50.000 de lei.

Va obligă pârâta la plata de daune materiale către reclamantă constând în cheltuielile efectuate de către reclamantă, așa cum rezultă din înscrisurile depuse în probațiune:

-suma de 412 lei potrivit documentului de la fila 23, reprezentând diferența dintre salariul acesteia din luna octombrie 2013 și salariul din luna decembrie 2013;

-suma de 473 lei potrivit documentului de la fila 23, reprezentând diferența dintre salariul acesteia din luna octombrie 2013 și salariul din luna februarie 2014;

-suma de 620 lei potrivit documentului de la fila 23, reprezentând diferența dintre salariul acesteia din luna octombrie 2013 și salariul din luna ianuarie 2014;

-suma de 50 de Euro lei potrivit documentului de la fila 24;.

-suma de 63 lei potrivit documentului de la fila 28;.

Va obligă pârâta în calitate de asigurător de răspundere civilă auto la plata de penalități de întârziere, calculate în cuantum de 0.2%/zi întârziere la sumele acordate, începând cu a 11-a zi de la data la data la care asigurătorul va primi o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească, și până la plata efectivă a sumelor.

Pentru a pronunța această soluție, prezenta instanță are în vedere următoarele motive:

Referitor la prejudiciile materiale: Instanța va admite în parte pretențiile reclamantei, după cum urmează:

Va obligă pârâta la plata de daune materiale către reclamantă constând în cheltuielile efectuate de către reclamantă, așa cum rezultă din înscrisurile depuse în probațiune:

-suma de 412 lei potrivit documentului de la fila 23, reprezentând diferența dintre salariul acesteia din luna octombrie 2013 și salariul din luna decembrie 2013;

-suma de 473 lei potrivit documentului de la fila 23, reprezentând diferența dintre salariul acesteia din luna octombrie 2013 și salariul din luna februarie 2014;

-suma de 620 lei potrivit documentului de la fila 23, reprezentând diferența dintre salariul acesteia din luna octombrie 2013 și salariul din luna ianuarie 2014;

-suma de 50 de Euro lei potrivit documentului de la fila 24;.

-suma de 63 lei potrivit documentului de la fila 28.

În rest, instanța constată că pretențiile reclamantei sunt nedovedite.

Astfel referitor la împrejurarea că nu a dat curs plecării într-o vacanță deja rezervată și plătită, prezenta instanță apreciază că reclamanta nu a făcut dovada unor relaționări eficiente cu societatea care a încasat contravaloarea acestei vacanțe preplătite în sensul că potrivit art 1557 Cod Civil, imposibilitatea de executare” – reclamanta avea posibilitatea să solicite constatarea desființării contractului de plin drept ca urmare a intervenirii cazului fortuit, al accidentului rutier, care este în definitiv un eveniment imprevizibil și imposibil de înlăturat pentru victimă reclamantă. Pe cale de consecință se impune respingerea pretențiilor ce derivă din acest raport juridic.

Referitor la - contractele de muncă de la filele 25-27, prezenta instanță constată că acestea nu au fost însoțite de dovada înregistrării lor la ANAF și nici în REVISAL. Nu se face dovada reținerii la sursă a contribuțiilor și nici a plăților acestora, motiv pentru care, prezenta instanță va înlătura aceste probe ca fiind întocmite pro –causa.

Pentru motive legate de nonfundamentarea cu probe concludente a celorlalte despăgubiri solicitate, prezenta instanța va respinge, în rest, pretențiile decurgând din prejudicii materiale pretins încercate de reclamantă.

Referitor la despăgubirile solicitate de către reclamantă cu titlu de daune morale, prezenta instanță va admite în parte pretențiile reclamantei, în limita sumei de_ de lei, această sumă, în opinia instanței, fiind rezonabil estimată în raport cu prejudiciile morale aduse reclamantei.

Astfel tocmai pentru că reclamanta are o profesie dinamică ce presupune o rezistență adecvată la factori de stres și presiune, recomandă reclamanta ca fiind o persoană cerebrală care, în mod normal, ar trebui să combată și depășească suferințele încercate.

Referitor la daunele morale cuantumul acestora este apreciat raportat la durerea pe care părțile au simțit-o și pe care o simt și în prezent precum și la consecințele pe care le-a avut în viața reclamantei.

Referitor la daunele morale, prezenta instanță reține că la aprecierea cuantumului acestora trebuie avut în vedere caracterul nu atât reparatoriu, cât în special compensatoriu al despăgubirilor pentru daune morale, care sunt destinate ca, prin crearea unor condiții de viață mai favorabile, să facă posibilă o estompare a pierderii afective suferite și să permită celor afectați să își găsească alinare și echilibru în alte activități sau chiar în alte condiții de trai.

Evaluarea daunelor morale este contrară chiar valorilor ce se acordă în alte state ale Uniunii Europene. Prin lecturarea studiului comparativ al daunelor morale acordate la nivelul Uniunii Europene, existent în Anexa nr. 1 a Ghidului pentru soluționarea daunelor morale, se poate observa cu ușurință faptul că, Într-o majoritate covârșitoare a statelor membre, se acordă daune morale într-un cuantum cu mult mai scăzut decât cel solicitat de către reclamanți.

Paragraful 20 din preambulul Directivei nr._ 03/CE8 prevede că: "Victimelor accidentelor de circulație cauzate de autovehicule ar trebui să li se garanteze un tratament comparabil, indiferent de locul în care are loc accidentul pe teritoriul Comunității" .

Fiindcă România este stat membru al Uniunii Europene, iar legislația privind asigurările reprezintă o transpunere în dreptul intern a mai multor directive, apreciem că, la evaluarea pe cale judecătorească a prejudiciului moral, trebuie avut în vedere inclusiv cuantumul daunelor morale acordate în alte state membre. Din Ghidul pentru soluționarea daune lor morale, se poate observa cu ușurință faptul că, într-o majoritate covârșitoare a statelor membre, se acordă daune morale într-un cuantum cu mult mai scăzut decât cel solicitat de reclamanți.

Astfel, în Austria, cuantumul cel mai ridicat al daunelor morale ce se acordă pentru pierderea unui soț / copil, și anume 15.000 de euro.

În Belgia, pentru pierderea unui soț / copil, daunele morale sunt situate în jurul sumei de 10.000 de euro.

Instanțele din Republica Cehă au stabilit despăgubiri morale de maximum 9.200 de euro, iar cele din Franța de cel mult 22.500 de euro.

În Germania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Norvegia și Olanda, nu se acordă în principiu niciun fel de daune morale.

În Irlanda și Marea Britanie, pentru pierderea unui soț / copil, se acordă o plată unică paușală de 25.395 de euro/familie, respectiv de 10.000 de lire/familie.

D. moștenitorii legali sunt îndreptățiți (soț și copii) la a primi suma de 20.000 de euro în Luxemburg.

În Spania, daunele morale sunt stabilite în funcție de un sistem tabular, dar în limite rezonabile.

În Ungaria, rudele victimei decedate în accident primesc 7.000 de euro/persoană.

Întrucât voința legiuitorului Uniunii Europene a fost comună tuturor statelor membre (legislația în materie de asigurări fiind rezultatul transpunerii în dreptul intern a mai multor directive), ar trebui ca întinderea daunelor morale să fie determinată astfel încât să se realizeze o armonizare a daunelor morale acordate cu acelea determinate în alte state membre. Reclamanții nu trebuie să fie discriminati pozitiv întrucât cetățenii altor state membre nu primesc astfel de sume de bani, deși, valoarea lezată este aceeași.

De aceea, prezenta instanță apreciază că sumele ce vor fi acordate de instanță, sunt în măsură să îndeplinească funcția compensatorie la care s-a făcut referire sub acest aspect

Prin urmare, instanța va admite, în parte, cererea de chemare în judecată și va obliga pârâta E. R. ASIGURARE - REASIGURARE SA la plata de daune morale de_ de lei .

Va respinge în rest pretențiile solicitate ca neîntemeiate.

Față de cele anterior arătate vor fi înlăturate apărările formulate de pârâta . - REASIGURARE SA, care a solicitat instanței respingerea acțiunii.

Conform disp. art. 26 din Ordinul nr. 14 din 29 noiembrie 2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, inclusiv pentru prejudiciul produs de dispozitivele sau instalațiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii ori a atașului tractat de vehicul.

În drept:

I. Obligația de reparare a prejudiciilor suferite revine societății de asigurare emitentă a poliței RCA (asigurare obligatorie).

Calitatea procesuală pasivă a asigurătorului este statuată de prevederile art. 54 din Legea 136/1995: "... În cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule.: se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă ... ".

Potrivit art. 49 teza întâi din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule. Conform art. 54, în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită în prezentul capitol.

Conform disp. art. 26 din Ordinul nr. 14 din 29 noiembrie 2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.

(1) Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă. Fără a se depăși limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a poliței de asigurare RCA, se acordă despăgubiri în formă bănească pentru:

a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial;

b) pagube materiale;

c) pagube reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat;

d) cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată.

(2) Indiferent de locul în care s-a produs accidentul de vehicul - pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice, în incinte și în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri până la limita de despăgubire prevăzută în polița de asigurare RCA pentru:

1. prejudiciul produs de dispozitivele sau instalațiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii ori a atașului tractat de vehicul;

2. prejudiciul produs din culpa conducătorului vehiculului asigurat, inclusiv în cazurile în care la data accidentului conducătorul vehiculului:

- a condus vehiculul fără consimțământul explicit sau implicit al asiguratului;

- nu este titularul unui permis care să îi dea dreptul să conducă vehiculul respectiv;

- nu a respectat obligațiile legale de ordin tehnic cu privire la starea și siguranța vehiculului respectiv;

3. prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substanțelor, materialelor sau a obiectelor transportate;

4. prejudiciile produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului membrilor familiei asiguratului sau membrilor familiei conducătorului auto,cu excepția despăgubirilor solicitate de către conducătorul auto vinovat de producerea accidentului;

5. prejudiciile provocate terților, drept consecință a deschiderii ușilor vehiculului, în timpul mersului sau atunci când vehiculul este oprit ori staționează, de către pasagerii acestuia, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic.

Potrivit art 49 al aceluiași Ordin CSA, ART. 49

La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:

1. în caz de vătămare corporală:

a) diferența dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, și indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitatea și/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării și a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activități desfășurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, și care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;

e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacității de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;

f) daunele morale: în conformitate cu legislația și jurisprudența din România;

2. în caz de deces:

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum și cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea;

c) veniturile nete nerealizate și alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului și până la data decesului, prevăzute la pct. 1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului;

d) daunele morale: în conformitate cu legislația și jurisprudența din România.

Conform art. 50 Legii 136/1995 ": Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin: vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

A.

În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepția conducătorului vehiculului respectiv.

Se acordă despăgubiriși în cazul în care persoanele care formulează pretenții de despăgubiri, sunt: soțul (soția) sau persoane care se află în întreținerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului.

Instanța va respinge ca neîntemeiate restul pretențiilor, în ceea ce privește sumele solicitate de reclamantă pentru daunele morale ce exced cuantumului stabilit prin prezenta hotărâre.

În conformitate cu prevederile art. 451-453 Cod procedura civila, instanța poate obliga la cerere partea care a căzut în pretenții să-i plătească celeilalte părți cheltuielile de judecată ocazionate de desfășurarea procesului. Cheltuielile de judecată sunt reprezentate de acele sume de bani pe care părțile trebuie să le efectueze pentru desfășurarea regulată a procesului civil și sunt compuse în principiu din: taxa de timbru și timbru judiciar, onorariu avocat, cheltuieli cu deplasarea martorilor, cheltuieli privind efectuarea expertizei și onorariul de expert, etc.

Efectuarea tuturor cheltuielilor amintite mai sus trebuie dovedită prin înscrisuri depuse în acest sens la dosarul cauzei de partea care a solicitat prin cererea de chemare în judecată sau cerere reconvențională ori întâmpinare obligarea la plată a părții ce a cazut în pretenții.

Cercetând din acest punct de vedere actele depuse la dosar de către partea în favoarea căreia a fost tranșat litigiul, instanța constată că există la dosar înscrisuri din care rezultă efectuarea unor cheltuieli în vederea desfășurării în bune condiții a procesului de față, respectiv chitanța de plată a onorariului de avocat, motiv pentru care, va obliga partea care a căzut în pretenții să plătească în favoarea parții în favoarea căreia a fost tranșat litigiul suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța va face aplicarea art. 451 alin 2 C., conform căruia judecătorii au dreptul sa mărească sau să micșoreze onorariile avocaților ori de cote ori vor constată motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mări, fătă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Curtea Constituționala o respins neconstituționalitatea art. 274 alin 3 C. prin decizia nr. 401/14.07.2005 si a decis ca "instanța are dreptul de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea si complexitatea activității depuse".

De asemenea, în practica judecătoreasca s-a decis că, "instanța poate majora sau micșora nu onorariul avocatului, ci suma pe care o va include in cheltuielile de judecata cu titlu de onorariu de avocat" (decizia comerciala nr. 4930/25.09.2001 pronunțata de Curtea Suprema de Justiție).

Totodată, practica CEDO a statuat ca "cheltuielile de judecata urmează a fi recuperate numai in măsura in care constituie cheltuieli necesare care au fost in mod real făcute in limita unui cuantum rezonabil" (hotărârea nr. 20/2007 in cauza I. si alții împotriva României, art. IV lit. B punctul 102, publicata in Monitorul Oficial nr.561/24.07.2008).

Va obligă astfel pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2000 de lei cu titlu de onorariu avocat, așa cum a fost redus de instanță de la 3000 de lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanta D. I. domiciliata in Ploiesti, . nr.11, jud. Prahova cu sediul ales în Ploiești, ., ., județ Prahova, în contradictoriu cu pârâta . - REASIGURARE SA cu sediul în Voluntari, .. 10, Global City Business Park, clădirea O23, ..

Obligă pârâta E. R. ASIGURARE - REASIGURARE SA la plata de daune morale către reclamantă în cuantum de 50.000 de lei.

Obligă pârâta la plata de daune materiale către reclamantă constând în cheltuielile efectuate de către reclamantă, așa cum rezultă din înscrisurile depuse în probațiune:

-suma de 412 lei potrivit documentului de la fila 23, reprezentând diferența dintre salariul acesteia din luna octombrie 2013 și salariul din luna decembrie 2013;

-suma de 473 lei potrivit documentului de la fila 23, reprezentând diferența dintre salariul acesteia din luna octombrie 2013 și salariul din luna februarie 2014;

-suma de 620 lei potrivit documentului de la fila 23, reprezentând diferența dintre salariul acesteia din luna octombrie 2013 și salariul din luna ianuarie 2014;

-suma de 50 de Euro lei potrivit documentului de la fila 24;.

-suma de 63 lei potrivit documentului de la fila 28;.

Obligă pârâta în calitate de asigurător de răspundere civilă auto la plata de penalități de întârziere, calculate în cuantum de 0.2%/zi întârziere la sumele acordate, începând cu a 11-a zi de la data la data la care asigurătorul va primi o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească, și până la plata efectivă a sumelor.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2000 de lei cu titlu de onorariu avocat, așa cum a fost redus de instanță de la 3000 de lei.

Respinge în rest pretențiile solicitate ca neîntemeiate.

Cu apel în 30 de zile care se depune la Tribunalul Ilfov și a cărei soluționare este de competența Curții de Apel București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2014.

	Președinte, C. C. M.
	Grefier, O. S.

Red.jud.CCM/18.12.2014

← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.....		Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Pretenţii. Sentința nr. 3754/2014. Tribunalul ILFOV Pretenţii. Decizia nr. 1453/2014. Tribunalul ILFOV Pretenţii. Decizia nr. 1454/2014. Tribunalul ILFOV Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 2437/2014. Tribunalul ILFOV Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr. 1492/2014. Tribunalul ILFOV Contestaţie la executare. Hotărâre din 08-07-2014, Tribunalul ILFOV Contestaţie la executare. Decizia nr. 1127/2014. Tribunalul ILFOV Pretenţii. Decizia nr. 2028/2014. Tribunalul ILFOV