Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 63/2014. Tribunalul ILFOV

Sentința nr. 63/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 2103/93/2012/a1

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Sentința civilă nr.63

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE Judecător sindic N. M. N.

Grefier O. S.

Pe rol judecarea cauzei F. privind reclamanta . prin lichidator judiciar DELTA IPURL și pârâta Ș. L. M., având ca obiect procedura insolvenței – societăți cu răspundere limitată - cerere de angajare răspundere

La apelul nominal făcut în ședința se prezintă reclamanta prin reprezentantul lichidatorului judiciar, lipsind pârâta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că pârâta a depus la dosar prin serviciul registratură la data de 14.11.2013 precizări și înscrisuri. prin care arată că a achitat debitele societății iar la data de 14.01.2014 reclamanta prin lichidator a depus precizări.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Tribunalul acordă cuvântul pe fond.

Reclamanta prin reprezentantul lichidatorului judiciar solicită respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 17.05.2013 sub nr._ reclamanta . prin lichidator judiciar DELTA IPURL a formulat cerere de atragere a răspunderii administratorului statuar Ș. L. M..

In motivarea în fapt a cererii a arătat în esență că persoana responsabilă pentru apariția stării de insolvență este Ș. M. L. M., solicitând atragerea răspunderii acesteia în temeiul art.138 alin.( 1) lit.d) din legea nr.85/2006 întrucât însuși faptul nedepunerii de către debitor a actelor contabile, conform art. 33 din lege, creează o prezumție relativă a neținerii contabilității În conformitate cu legea și a legăturii de cauzalitate dintre această faptă și ajungerea societății în încetare de plăți și obligarea acestuia la acoperirea pasivului.

Parata, desi a fost notificată nu a pus la dispozitia lichidatorului judiciar documentele prevazute la art. 28 din Legea nr. 85/2006, ceea ce demonstrează ca parata nu a respectat prevederile legii contabilitatii, care obliga societatile comerciale sa tina contabilitatea conform Legii nr. 82/1991, și conduce la concluzia ca nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea. In lipsa oricarei evidente contabile, precum si a actelor justificative care ar fi trebuit sa reprezinte temei pentru inregistrarea contabila este firesc ca administratorul sa raspunda, faptele sale ducand la prejudiciul creditorilor si prezumam ca au fost intentionate.

Fostului administrator al debitoarei ii sunt aplicabile dispozitiile art.138 alin.l lit. d) din Legea nr.85/2006, intrucat conform art. 10 alin. (1) din Legea contabilitatii, raspunderea pentru organizarea si conducerea activitatii revine organelor de conducere.

Avand in vedere ca potrivit art. 72 din Legea 31/1990R "obligatiile si raspunderea administratorului sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat", trebuie sa avem in vedere si dispozitiile art. 1540 Cod civil, potrivit carora mandatarul este raspunzator nu numai pentru doi si culpa comisa in executarea mandatului. Dispozitia art. 35 al. 3-4 din Legea 31/1954 prevede ca faptele ilicite savarsite de organele persoanei juridice obliga insasi persoana juridica, daca au fost indeplinite cu prilejul executarii functiei lor. Natura raspunderii va fi determinata de sursa obligatiei incalcate sau neindeplinite, fiind o raspundere civila delictuala. Faptele ilicite atrag si raspunderea personala a celui ce le-a savarsit si fata de persoana juridica-si terti.

Având în vedere cele de mai sus, neputând verifica documentele prevăzute la art.28 alin.( 1) li.a)-f) și h) din Legea nr.85/2006, considerăm că persoana responsabilă pentru apariția stării de insolvență este Ș. M. L. M. și solicităm atragerea răspunderii acestuia în temeiul art.138 alin.(I) lit.d) din Legea nr.85/2006 întrucât însuși faptul nedepunerii și neprezentării de către administratorul statutar al debitoarei a actelor contabile, conform art. 33 din lege, creează o prezumție relativă a neținerii contabilității în conformitate cu legea și a legăturii de cauzalitate dintre această faptă și ajungerea societății în încetare de plăți.

In drept au fost invocate dispozițiile art.138 alin.(I) lit. d) din legea nr.85/2006.

La data de 14.11.2014 pârâta a depus la dosar precizari prin care a învederat instanței a achitat în integralitate debitele societății debitoare atasând chitanțele prin care s-a făcut plata.

Analizând probatoriul administrat în cauză tribunalul reține următoarele:

Instanța are în vedere dispozițiile art.138 alin.1 și 3 din Legea nr.85/2006, din a căror interpretare sistematică rezultă aspectele esențiale privind cererea în atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere/supraveghere ale debitorului în insolvență, și anume aspectele referitoare la noțiunea și natura juridică a acestei cereri, subiecții de drept ce dețin calitatea procesuală activă și cea pasivă, precum și cerințele legale pentru admiterea cererii.

Cererea privind atragerea răspunderii personale poate fi promovată de administratorul judiciar sau de lichidator ori, în baza hotărârii adunării creditorilor, de către președintele comitetului creditorilor, creditorul desemnat de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține mai mult de jumătate din valoarea creanțelor înscrise la masa credală. Întrucât, în toate cazurile, este promovată în interesul colectiv al creditorilor îndreptățiți să participe la procedură, cererea nu poate fi formulată de orice creditor în scopul satisfacerii propriei creanțe.

Calitatea procesuală pasivă (calitatea de pârâți) în cadrul acestei cererii aparține membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului (așa cum este situația administratorului de fapt).

Răspunderea patrimonială a pârâților este antrenată întrucât aceștia au cauzat starea de insolvență a debitorului prin săvârșirea uneia ori mai multora dintre faptele ilicite enumerate limitativ de la lit.a) la lit.g) ale art.138 alin.1 din lege, iar, consecutiv, prin cauzarea insolvenței, au determinat insuficiența ori lipsa lichidităților din patrimoniul debitorului necesare pentru plata integrală și la termen a datoriilor bănești certe și exigibile, prejudiciindu-i în acest fel pe creditori.

Prin dispozițiile art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 se instituie o răspundere civilă delictuală față de creditori a persoanelor care au determinat incapacitatea debitorului ajuns în insolvență de a-și plăti datoriile sale certe și exigibile. Prin urmare, între prejudiciul creat creditorilor, constând în imposibilitatea de a-și satisface integral creanțele, și faptele ilicite enumerate limitative de lege, săvârșite de organele de conducere/supraveghere ale debitorului (având calitatea de pârâți), există o legătură de cauzalitate mediată (indirectă), în sensul că pârâții i-au prejudiciat pe creditori în mod indirect, respectiv: i) prin săvârșirea faptelor ilicite precizate de lege, au cauzat starea de insolvență a debitorului, caracterizată prin lipsa ori insuficiența lichidităților; și ii) prin ajungerea debitorului în stare de insolvență au cauzat și incapacitatea acestuia de a-și plăti creditorii.

Condițiile cumulative ale angajării răspunderii persoanelor care au cauzat insolvența, sunt următoarele, potrivit dreptului comun (art.998-999 C.civ.) și dispozițiilor speciale din legea insolvenței, anterior menționate:

- existența unui prejudiciu constând în imposibilitatea creditorilor recuperării integrale a creanțelor, ca urmare a lipsei ori insuficienței din averea debitorului insolvent a disponibilităților bănești; acest prejudiciu este egal cu pasivul debitorului insolvent (valoarea totală a masei credale, așa cum rezultă din tabelul definitiv consolidat al creanțelor);

- săvârșirea de către persoanele arătate, a uneia sau mai multor fapte ilicite dintre cele enumerate limitativ de la lit.a) la lit.g) ale art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006;

- existența unei legături de cauzalitate între fapta/faptele ilicite săvârșite și starea de insolvență; dovada acestui element înseamnă implicit și dovada raportului cauzal între aceste fapte ilicite și prejudiciul creat creditorilor;

- fapta ilicită să fi fost săvârșită cu intenție, ca forma de vinovăție, toate faptele ilicite prevăzute de lege fiind calificate de scopul fraudulos al cauzării stării de insolvență.

In cauza nu este indeplinita conditia existentei unui prejudiciu, in conditiile in care suma de 4407 lei invocata cu acest titlu a fost achitata cu chitanta nr._/11.11.2013 depusa in copie la fila 10 dosar, motiv pentru care cererea formulata de reclamanta va fi apreciata ca ramasa fara obiect si respinsa ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca rămasă fără obiect cererea formulata de reclamanta DELTA IPURL, lichidator judiciar al ., cu sediul în București, ..22, sector 3 în contradictoriu cu pârâta Ș. L. M. cu sediul în Onești, ..3, ., județ Bacău.

Cu recurs în 7 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 14.01.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

M. N. N. O. S.

Red./tehn/MNN/OS

4ex/31.01.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 63/2014. Tribunalul ILFOV