Contract de comision. Caracterizare. Efecte
| Comentarii |
|
Reclamanta Grupul de Presă “O.”- S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei S.C. “A”- S.R.L. la plata preţului cărţilor livrate, penalităţi de întârziere şi daune-interese, arătând că, în baza înţelegerii intervenite între părţi, a livrat pârâtei cărţi din care a recuperat numai parţial suma datorată.
Pârâta, prin întâmpinare şi cerere reconvenţională, a solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii taxei de depozitare pentru cărţile livrate şi nevândute.
Tribunalul a respins acţiunea şi cererea reconvenţională, reţinând, în ce priveşte acţiunea reclamantei, că livrarea cărţilor s-a făcut în regim de comision, acestea rămânând în proprietatea ei până în momentul vânzării către public, pârâtei revenindu-i un comision, iar, în ce priveşte pe pârâtă, aceasta nu a făcut dovada unei convenţii privind oficiul de depozit sau custodie al cărţilor respective.
Curtea de apel a admis apelul reclamantei, schimbând sentinţa, în sensul că a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta la plata restului preţului neachitat şi a respins capetele de cerere privind plata penalităţilor de întârziere în decontare şi daune interese, respingând apelul pârâtei.
Instanţa a reţinut că livrarea cărţilor în litigiu s-a bazat pe un contract de vânzare-cumpărare, astfel că pârâta datorează preţul cărţilor primite spre vânzare.
Ambele părţi au declarat recurs, reclamanta solicitând obligarea pârâtei la plata penalităţilor, precum şi a dobânzilor legale, iar pârâta solicitând rejudecarea cauzei, arătând că părţile au convenit ca plata cărţilor livrate, în regim de comision, să se facă pe măsura vânzării, pârâta urmând să reţină un anumit comision din preţ.
în ceea ce priveşte recursul pârâtei, se constată că acesta este întemeiat în raport cu art. 304 pct. 11 C. pr. civ.
în speţă, se constată că părţile au convenit ca livrarea de marfă să se facă în regim de comision, reclamanta-fumizoare menţionând în actele de livrare pe care le-a întocmit, că pârâta era îndreptăţită să reţină, pe măsura vânzării, un comision din preţul cărţilor.
Or, potrivit art. 405 C. com., comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de către comisionar pe socoteala comitentului. între comitent şi comisionar există aceelaşi drepturi şi obligaţii ca între man-dant şi mandatar. Aşadar, rezultă din aceasta că actele juridice încheiate de comisionar cu terţii îşi produc efectele asupra comitentului, care suportă şi riscurile legate de executarea contractului.
Astfel că livrarea făcută în regim de comision, calificată chiar de reclamanta-furnizoare care a întocmit şi actele de livrare, precizând un comision în beneficiul pârâtei, cuvenit acesteia pe măsura vânzării cărţilor livrate, rezultă că este exclusă ipoteza unui contract de vânzare-cumpărare propriu-zis, aşa cum, eronat, a reţinut instanţa de apel.
în consecinţă, recursul va fi admis, se va casa hotărârea atacată şi, pe cale de consecinţă, va fi respins apelul reclamantei, menţinându-se hotărârea primei instanţe.
(CSJ, s. com., dec. nr. 1597/1997, Dr. nr. 2/1998, p. 127)
| ← Contract de navlosire. Contrastalii. Termenul de prescripţie... | Contract comercial. Convenţia părţilor. Producerea efectelor... → |
|---|
