Societate în insolvenţă. Confirmare plan de reorganizare. Votul creditorului asociat unic şi administrator.
| Comentarii |
|
Tribunalul VÂLCEA Sentinţă civilă nr. 1236 din data de 25.02.2015
Societate în insolvență. Confirmare plan de reorganizare. Votul creditorului asociat unic și administrator. Potrivit art. 100 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislației pieței de capital, pot participa la ședință, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului (sentința nr. 1236 din 25 febr. 2015) .
Prin cererea formulată la data de 29 februarie 2012, înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr.1464/90/2012, debitoarea SC M. SRL, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, cu motivarea că se află în imposibilitatea achitării pasivului exigibil cu sumele de bani disponibile.
La dosar s-au depus înscrisurile prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința nr. 905 din data de 19.03.2012 Tribunalul Vâlcea a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare.
La data de 20 decembrie 2012 debitoarea a propus un plan de reorganizare a activității ( filele 909 - 945 vol. 3) plan care a fost supus votului creditorilor în ședința din 21 dec. 2012.
Prin raportul de activitate din 21 ian. 2013 administratorul judiciar a solicitat instanței confirmarea planului de reorganizare cu motivarea că planul a fost votat de 4 din cele 5 categorii de creditori înscriși la masa credală.
Prin planul de reorganizare se propune plata integrală, pe o perioadă de trei ani, a creanțelor garantate, a celor bugetare și a creditorilor chirografari prevăzuți de art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006; salariaților și celorlalți creditori chirografari nu li se acordă nici o sumă.
Potrivit art. 101 din Legea nr. 85/2006 planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
A. cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul;
B. în cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanțelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizată de creanțe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect și echitabil prin plan;
D. vor fi considerate creanțe nedefavorizate și vor fi considerate că au acceptat planul creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă;
E. planul respectă prevederile art. 95.
(2) Tratament corect și echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) nici una dintre categoriile care resping planul și nici o creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanță aparținând unei categorii nu primește mai mult decât valoarea totală a creanței sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3), nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
Examinând procesul verbal al ședinței adunării creditorilor din data de 21 dec. 2012, ședință în care a avut loc votul asupra planului, tribunalul constată că administratorul judiciar nu a precizat individual creditorii prezenți și nici pe cei care și-au exprimat votul asupra planului. Administratorul judiciar arată că au fost prezenți 5 salariați, 2 creditori garantați, un creditor bugetar și 3 creditori chirografari fără a preciza identitatea acestora.
De asemenea se arată că din cele 5 categorii de creanțe au votat pentru aprobarea planului de reorganizare 4 categorii respectiv creditorii salariați în procent de 100% din voturile exprimate, creditorii garantați în procent de 73,75% din voturile exprimate, creditorii chirografari în procent de 100% din voturile exprimate, și creditorii chirografari conform art. 96 din Legea nr. 85/2006 în procent de 100% din voturile exprimate.
Acest calcul în procente din voturile exprimate nu are legătură cu condițiile de confirmare prevăzute de lege întrucât, conform art. 100 alin. 4 din legea nr. 85/2006, majoritatea absolută necesară pentru acceptarea planului într-o categorie de creanțe se determină din valoarea totală a creanțelor din categoria respectivă și nu din voturile exprimate; administratorul judiciar nu a determinat majoritățile absolute în conformitate cu textul de lege susmenționat.
La termenul din 18 febr. 2013 instanța a solicitat administratorului judiciar să expliciteze votul iar acesta a arătat că de fapt nici un creditor nu a fost prezent în ședință și toate voturile au fost exprimate în scris, fiind atașate la procesul verbal de ședință ( filele 953-963 dosar).
Din examinarea voturilor exprimate în scris tribunalul constată că au votat pentru acceptarea planului creditorii R SA (fila 953) , SC M R SRL (fila 955) , M.V. (fila 956) și creditorii salariați.
Împotriva planului au votat creditorii C. SA (fila 962) și Direcția Generală a Finanțelor Publice Vâlcea (fila 963).
Examinând structura votului în funcție de creanțele înscrise în tabelul definitiv (filele 859- 860) tribunalul constată următoarele:
-în categoria creanțelor garantate creditoarea R. SA deține majoritatea absolută și a votat pentru ; în consecință planul se consideră acceptat în această categorie.
-în categoria creanțelor salariale toți salariații au votat planul, astfel încât această categorie a acceptat planul de reorganizare.
-în categoria creanțelor bugetare planul a fost respins prin votul singurului creditor din această categorie, Direcția Generală a Finanțelor Publice Vâlcea.
-în categoria creditorilor chirografari prevăzuți de art. 96 alin. 1 din legea nr. 85/2006 debitoarea a inclus creditorii SC M R SRL cu o creanță în sumă de 5.611 lei și SC I L GS SRL cu o creanță în sumă de 22.006 lei. Planul a fost votat numai de către creditoarea SC M R SRL deși majoritatea absolută în această categorie o deține celălalt creditor; așa fiind această categorie nu a acceptat planul.
-în categoria creanțelor chirografare singurul vot pentru plan aparține creditorului M V care deține majoritatea absolută a valorii creanțelor în această categorie. Acest creditor este însă asociatul unic și administratorul societății debitoare ( fila 142 vol. I). Potrivit art. 100 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislației pieței de capital, pot participa la ședință, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului. Potrivit art. 2 pct. 16 din Legea nr. 297/2004 prin control se înțelege relația dintre societatea-mamă și o filială sau o relație similară între orice persoană fizică sau juridică și o societate comercială. Debitoarea și administratorul judiciar au susținut că dispozițiile Legii nr. 297/2004 sunt aplicabile numai societăților ale căror acțiuni se tranzacționează în piața de capital însă tribunalul constată că trimiterea pe care Legea nr. 85/2006 o face către legislația pieței de capital este numai în legătură cu definiția controlului; cum art. 100 alin. 5 nu distinge după natura debitorului, orice creditor care are controlul asupra debitorului se supune dispozițiilor acestui text de lege. Cum creditorul M V este asociat unic și administrator el deține controlul total asupra debitoarei astfel încât el putea vota numai dacă prin plan ar fi primit mai puțin decât în caz de faliment. Însă prin plan creditorilor chirografari nu li se plătește nimic iar debitoarea susține că și în caz de faliment creditorii chirografari nu ar primi nici o cotă din creanțe; așa fiind acest creditor, care are o creanță subordonată, conform art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006 și care în consecință nu putea primi în faliment mai mult decât prin plan, nu putea participa la vot; votul său fiind ineficient, rezultă că în categoria creditorilor chirografari planul nu a fost acceptat întrucât nici un creditor chirografar nu a votat în favoarea planului.
Rezultă deci că din cele cinci categorii de creanțe numai două au votat planul și anume salariații și creditorii garantați.
Potrivit art. 101 lit. A din Legea nr. 85/2006 planul va fi confirmat dacă cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul; în speță această condiție nu a fost îndeplinită, așa încât planul nu poate fi confirmat.
O altă condiție pentru confirmarea planului este cea prevăzută de art. 101 alin. 2 lit. c din Legea nr. 85/2006 , care se referă la tratamentul corect și echitabil prin plan al tuturor creanțelor și anume ca în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptante, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3), nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
În speță categoria creanțelor bugetare a respins planul iar prin plan debitoarea a propus plata integrală a creanțelor din categoria prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. d din Legea nr. 85/2006 și anume cea a creditorilor chirografari furnizori ce nu pot fi înlocuiți. Debitoarea a susținut că în caz de faliment creditorii chirografari nu ar primi nimic deoarece toate activele sunt grevate de garanții. Categoria creanțelor bugetare este defavorizată, în sensul art. 3 pct. 21 lit. b din Legea nr. 85/2006, prin eșalonarea plăților pe trei ani ,aspect recunoscut de altfel și de către debitoare, care arată în cuprinsul planului că toate creanțele sunt defavorizate; în consecință cum această categorie a respins planul, categoria inferioară, în ierarhia prevăzută de art. 100 alin. 3, a creditorilor chirografari de neînlocuit, stabilită de art. 100 alin. 3 lit. d nu trebuia să primească mai mult decât în caz de faliment, adică, în concret să nu li se aloce nici o sumă.
Dacă, totuși, debitoarea ar reveni asupra susținerilor sale și ar pretinde că în caz de faliment ar exista posibilitatea unor repartiții către creanțele chirografare, se încalcă o altă condiție pentru confirmarea planului, prevăzută de art. 101 alin. 2 lit. a din legea nr. 85/2006 și anume ca nici una dintre categoriile care resping planul și nici o creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului.
În speță categoriei creditorilor chirografari prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. e din Legea nr. 85/2006 , care a respins planul, nu li s-a alocat nici o sumă prin planul de reorganizare, debitoarea arătând că nu are posibilități pentru plata acestor creanțe însă continuarea activității presupune și continuarea colaborării cu acești creditori care astfel ar putea obține profituri din colaborare.
Condițiile prevăzute de art. 101 din Legea nr. 85/2006 pentru confirmarea planului trebuie îndeplinite cumulativ, în sensul că dacă o singură condiție nu este îndeplinită, planul nu poate fi confirmat.
Așa fiind , tribunalul urmează să respingă planul de reorganizare, constatând că acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 101 alin. 1 lit. A și alin. 2 lit. c din Legea nr. 85/2006. În temeiul art. 107 lit. B din Legea nr. 85/2006 se va dispune trecerea la procedura falimentului și dizolvarea societății debitoare. În calitate de lichidator va fi desemnat în mod provizoriu administratorul judiciar Casa de Insolvență S IPURL București.
| ← Confirmare plan de reorganizare. Votul cesionarului creanţei... | Regresul garantului plătitor contra celorlalţi garanţi.... → |
|---|
