Faliment. Condiţiile deschiderii procedurii insolvenţei

Comentarii

0

Legea nr. 64/1995, art. 38 alin. (6)

Valoarea supraunitară de 1,026, reflectată de indicatorul lichidităţii curente, nu demonstrează cu certitudine că societatea debitoare are capacitatea de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt. Nu este suficient ca rata lichidităţii să fie supraunitară, ci trebuie ca tendinţa acesteia să fie în creştere. Dar o atare tendinţă nu a fost confirmată de expertiza contabilă efectuată în cauză.

în consecinţă, se va analiza capacitatea debitoarei de a face faţă datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile, prin prisma plăţilor efectuate de aceasta, în perioada următoare depunerii cererii introductive.

Cu toate acestea, faptul că debitoarea îşi menţine regularitatea plăţii datoriilor, nu demonstrează solvenţa acesteia, în condiţiile în care aceste sume nu sunt semnificative şi nu au diminuat considerabil datoria bugetară.

Decizia nr. 390/R din 2 august 2006 - B.C.

Tribunalul Vrancea a admis contestaţia debitoarei şi în baza art. 38 alin. (6) din Legea nr. 64/1995 a respins cererea creditoarei, arătând că expertiza contabilă efectuată în cauză a demonstrat că debitoarea nu este în insolvenţă şi are posibilitatea de a-şi achita debitul faţă de creditoare.

Recursul a fost admis constatându-se că expertiza contabilă efectuată în cauză a calculat indicatorul lichidităţii curente raportând activele curente la datoriile curente ale societăţii, rezultatul fiind o valoare supraunitară. S-au avut în vedere activele curente constând în stocuri, creanţe de încasat şi activele financiare, respectiv elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurtă în activitatea societăţii, fiind în permanentă modificare şi transformare în cadrul unui circuit închis.

Valoarea supraunitară de 1,026 reflectată de indicatorul lichidităţii curente nu demonstrează cu certitudine că societatea debitoare are capacitatea de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt. întrucât acest raport are o valoare aproape egală cu 1 demonstrează că există o corespondenţă între activele circulante şi resursele corespunzătoare, astfel încât situaţia debitoarei este delicată şi orice întârziere în încasarea creanţelor conduce la imposibilitatea acoperirii obligaţiilor curente. Ca atare, nu este suficient ca rata lichidităţii să fie supraunitară, ci trebuie ca tendinţa acesteia să fie în creştere. Dar o atare tendinţă nu a fost confirmată de expertiza contabilă efectuată în cauză.

în consecinţă, se va analiza capacitatea debitoarei de a face faţă datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile, prin prisma plăţilor efectuate de aceasta în perioada următoare depunerii cererii introductive.

Astfel, conform adresei nr. 15113/26.07.2006 emise de recurentă şi necontestate de intimată, rezultă că în perioada 9.05.2005 -24.07.2006 debitoarea a achitat către bugetul de stat suma de 37.466 lei din care 17.513 lei a stins din obligaţiile bugetare pentru care a fost formulată cererea introductivă, iar suma de 19.953 lei a stins obligaţii de plată declarate după data formulării cererii introductive, diminuând creanţa creditoarei de la 194.044 lei la 169.548 lei. Având în vedere că pe parcursul unui an, debitoarea a diminuat debitul iniţial doar cu 12 %, rezultă că aceasta nu se află doar într-o stare de jenă financiară vremelnică, ci este în imposibilitate de a face faţă datoriilor sale cu sumele de bani disponibile. în acest context, nu are relevanţă indicatorul supraunitar de lichiditate curentă, întrucât plăţile efectuate de debitoare sunt nesemnificative în raport de creanţa existentă şi perioada mare în care au fost efectuate aceste plăţi.

Pe de altă parte, faptul că debitoarea îşi menţine regularitatea plăţii datoriilor, nu demonstrează solvenţa acesteia, în condiţiile în care aceste sume nu sunt semnificative şi nu au diminuat considerabil datoria bugetară.

<

Vezi şi alte speţe de drept comercial: