Ordonanţă preşedinţială. Evacuare din spaţiu. Prezumţia de urgenţă

C. civ., art. 1410, art. 1438

în condiţiile în care pârâta ocupa imobilul contra voinţei locatarului, după expirarea termenului contractual de închiriere, ea găsindu-se în situaţia unui uzurpator şi periclitând dreptul de folosinţă al reclamantei, aceasta din urmă este scutită de a mai proba urgenţa, ea prezumându-se că există.

Decizia nr. 348/R din 5 iulie 2006 - V.C.

Tribunalul Braşov, Secţia comercială şi de contencios administrativ a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta S.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. „E.P.I.” S.R.L., având ca obiect evacuare şi a dispus evacuarea pârâtei din spaţiul comercial în suprafaţă de 67 mp situat în Braşov, deţinut în baza contractului de închiriere autentificat sub nr. 1436/2003.

într-adevăr, regula admisibilităţii ordonanţei preşedinţiale nu are caracter absolut, evacuarea fostului locatar din imobilul pe care continuă să îl ocupe fără să aibă un titlu locativ, putând fi ordonată numai în cazul în care locatarul nu ridică nici o obiecţie serioasă, privitoare la durata contractului.

în speţă, conform clauzelor contractuale menţionate în contractul autentificat la B.N.P. „I.M.” sub nr. 1436/2003, reclamanta a notificat pârâtei, în luna aprilie 2005, iar apoi în decembrie-ianuarie 2006, făptui că la 21.04.2006, acesta încetează prin ajungerea la termen, fiind anunţat concediul, în cerinţele art. 1438 C. civ., reînnoirea contractului pe baza tacitei relocaţiuni neconstituind o obiecţie serioasă. Aşa fiind, întrucât după expirarea contractului pârâta ocupa imobilul contra voinţei locatarului, ea găsindu-se în situaţia unui uzurpator şi periclitând dreptul de folosinţă al reclamantei, S.A. este scutită de la a mai proba urgenţa, ea prezumându-se că există.

Din această perspectivă discuţiile privind instituirea unui drept de retenţie în condiţiile art. 1444 C. civ., ori a respingerii acţiunii în reziliere a contractului de închiriere încheiat de părţi sunt lipsite de relevanţă, atâta timp cât clauzele contractuale stabilesc precis, fără dubii că, la 21.04.2006, acesta încetează prin ajungerea la termen.

Nu pot fi primite susţinerile pârâtei că în cauză a fost luată o măsură cu caracter definitiv, atâta timp cât pe rolul Tribunalului Braşov s-a înregistrat acţiune de evacuare pe drept comun întemeiată pe art. 1410 C. civ. Astfel, există posibilitatea ca, titularul contractului de închiriere să reintre în folosinţa spaţiului comercial, măsura vremelnică a evacuării fiind limitată până la revizuirea sa de către o instanţă de drept comun. Aceasta întrucât, pe calea somaţiei nu se examinează dreptul invocat ci doar încălcarea abuzivă a unei situaţii de fapt existente.

în fine, aparenţa de drept este în favoarea reclamantei ea fiind proprietara spaţiului în litigiu, nici la cest moment al soluţionării recursului, pârâta nedeţinând nici un titlu asupra imobilului acţiunea în obligarea reclamantei de a încheia un nou contract de închiriere, fiind o probă, pro cauza.

<

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Evacuare din spaţiu. Prezumţia de urgenţă