Nulitate hotărâre aga. nerespectarea interdicţiei de la art. 193 alin. 2 din legea 31/1990.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 374A din data de 20.02.2017
. Domeniu asociat: Societăți comerciale
Nulitate hotărâre AGA. Nerespectarea interdicției de la art. 193 alin. 2 din Legea 31/1990.
Din interpretarea logică a disp. art. 193 alin. 2 din Legea 31/1990 rezultă că s-a instituit o interdicție absolută de a vota în cadrul adunării generale a asociaților societăților cu răspundere limitată asociatului care este parte în actele juridice supuse dezbaterii. Curtea nu poate reține interpretarea dată de prima instanță normei juridice prev. de art. 193, în condițiile în care acesta nu se referă numai la aportul în natură (nei ncident și neinvocat, de altfel în cauză), ci la orice act juridic încheiat între un asociat și societate. Totodată, având în vedere că majorarea de capital supusă dezbaterii urma să se facă prin conversia împrumuturilor acordate de către asociat societății …, este logic că obiectul deliberării privea un act juridic încheiat între asociat și societate.
Încălcarea prevederilor art. 193 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, text de lege special, aplicabil societăților cu răspundere limitată, se constituie într-un motiv de nulitate absolută a hotărârii astfel adoptate, întrucât respectarea formalităților referitoare la interdicțiile în exercitarea dreptului la vot se află în directă legătură cu asigurarea realizării drepturilor nepatrimoniale.
(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 374 A din 20.02.2017)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Civilă la data de 11.02.2015, sub nr.4655/3/2015, reclamantul V.M.G.. în contradictoriu cu pârâta S.C. H.T. S.R.L. a solicitat tribunalului:constatarea nulității absolute a Hotărârii Adunării A.H.T. SRL din 29.01.2015,în subsidiar anularea hotărârii AGA din 29.01.2015, pentru motive de nelegalitate și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.2253/12.04.2016 Tribunalul a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul V.M.G., a admis în parte cererea pârâtei și a obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 7000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a concluziona în acest sens, Tribunalul a reținut următoarele:
La data de 15 ianuarie 2015, a fost emis convocatorul ( f. 16 vol 1) adunării generale a asociaților H.T., prin care asociații H.T. au fost convocați pentru data de 29 ianuarie 2015, ora 16:30. la sediul social al H.T. pentru a participa la adunarea generala a asociaților având pe ordinea de zi : majorarea capitalului social al societății cu suma de 2.622.958, 86 euro, prin conversia în capital social a împrumuturilor acordate ( principal și dobândă) societății de asociatul majoritar conform contractelor de împrumut încheiate. Ordinea de zi mai cuprinde mențiuni cu privire la valoarea părților sociale, la dreptul de preferință acordat celorlalți asociați, precum și mențiuni privind modificarea actului constitutiv al societății și conținutul modificărilor actului constitutiv.
La data de 29.01.2015 a avut loc Adunarea Asociaților la care au participat și reclamantul în calitate de asociat cu 4,99 din capitalul social.
Prin Hotărârea nr 1 a AGA ( f. 11 vol1) s-a decis, cu votul a 2 asociați reprezentând 94,31 din capitalul social, aprobarea majorării capitalului social cu suma de 2.622.958, 86 euro, echivalentul a 11.756.420 lei prin conversia în capital social a împrumuturilor ( principal și dobândă) acordate de către asociatul majoritar G.E.F. II, conform contractelor de împrumut. Totodată s-a modificat actul constitutiv al societății cu privire la structura de capital, s-a decis înregistrarea la registrul comerțului a actului constitutiv actualizat și s-au desemnat mandatarii pentru aceste operațiuni.
Hotărârea a fost semnată de către toți asociații prezenți, inclusiv reclamantul
În cuprinsul hotărârii s-a făcut mențiune că reclamantul votează împotriva majorării de capital precum și mențiuni din care rezultă că au fost prezentate, în ședință, reclamantului, contractele de împrumut și extrase bancare privind încasarea împrumuturilor de către societate.
Printr-o scrisoare adresată societății pârâte ( f. 15 vol 1) și înregistrată la aceasta la data de 29.01.2016 reclamantul a învederat acesteia, în esență, că nu își poate exprima un vot valabil cu privire la majorarea capitalului social al societății întrucât nu i s-au pus la dispoziție contractele de împrumut și documentele contabile care să dovedească realitatea intrării sumelor de bani în patrimoniul societății pârâte.
Instanța a analizat fiecare motiv invocat de reclamant pentru constatarea nulității sau anularea Hotărârii Aga atacate.
Cu privire la încălcarea limitării dreptului la vot prevăzută de art.193 alin.2 din Legea 31/1990 Tribunalul a reținut că potrivit acestui articol aplicabil în materia S.R.L.-ui ,, Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunării asociaților referitoare la aporturile în natură sau la actele juridice încheiate între el și societate"
În speță, contractele de împrumut au fost încheiate între asociatul majoritar al societății pe răspundere limitată și societate iar asociatul majoritar G.E. F. II a votat în sensul majorării de capital social prin conversia datoriilor societății către asociat în părți sociale.
A reținut Tribunalul că votul dat de asociatul majoritar nu constituie un vot referitor la aportul în natură sau la acte juridice încheiate între el și societate. Astfel, pe de o parte, aportul în natură se referă la bunuri imobile sau mobile aduse ca aport în societate iar în speță este vorba de un aport în numerar sub forma specială a conversiei creanței în părți sociale iar, pe de altă parte majorarea capitalului social prin conversia datoriilor nu constituie un act juridic încheiat între asociat și societate.
Așadar, nefiind vorba de o situație prevăzută de art. 193 alin.2 din lege, s-a apreciat că nu se pune problema încălcării dispoziției legale respective prin votul exprimat de asociatul majoritar și implicit nici de o nulitate a Hotărârii AGA în care s-a exprimat votul respectiv.
Cu privire la nerespectarea dreptului la informare al asociatului Tribunalul a reținut că nu există reglementat și menționat ca atare în Legea 31/1990, în cadrul dispozițiilor generale aplicabile tuturor societăților și nici în cadrul dispozițiilor speciale aplicabile doar societăților cu răspundere limitată, vreun drept la informare al asociaților.
Cu toate acestea, anumite dispoziții din cadrul capitolului rezervat societăților pe acțiuni sunt aplicabile și în materia societăților cu răspundere limitată prin aplicare regulii de interpretare ,, per a contrario,, a dispoziției din art. 197 alin. 4 care prevede că ,,Dispozițiile privitoare la administrarea societăților pe acțiuni nu sunt aplicabile societăților cu răspundere limitată, indiferent dacă sunt sau nu supuse obligației de auditare,, ceea ce presupune că alte dispoziții decât cele privitoare la administrare, prevăzute pentru societățile pe acțiuni, se pot aplica și societăților cu răspundere limitată cu condiția să nu fie contrare reglementărilor speciale aplicate ultimei categorii menționate și să reflecte un caracter de generalitate la nivel de principiu de drept. Cu alte cuvinte dacă un text de lege prevăzut într-o materie specială reflectă un principiu de drept acesta din urmă se poate aplica și alte materii în virtutea forței juridice a principiului chiar dacă acesta nu este reglementat în celelalte materii.
Astfel, în speță principiul de drept cu ce transpare și din art. 193 alin. 4 din Lege ( reglementare specială prevăzută la societățile pe acțiuni) care prevede că atunci ,,Când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor. ,,este acela că pentru a vota în cunoștință de cauză un asociat care nu are drept de administrare are dreptul de a fi informat în mod complet cu privire modificările aduse actului constitutiv, respectiv în cazul prevăzut de articolul respectiv prin posibilitatea de cunoaștere a textului integral al propunerilor. Cu caracter general, lăsând la o parte reglementarea specială amintită, Tribunalul a apreciat că, din ansamblul reglementărilor legale referitoare la contractul de societate și modul cum funcționează o societate, pentru a exprima un vot în ceea ce privește activitatea societății orice asociat are dreptul la obținerea informațiilor necesare pentru a exprima un vot în cunoștință de cauză iar încălcarea acestei obligații conduce a anularea hotărârii luate fără posibilitatea de exprimare a unui vot.
În speță, Tribunalul a apreciat, în primul rând, că dreptul a informare al reclamantului a fost respectat. Astfel, convocatorul a cuprins ordinea de zi cu privire la majorarea de capital social în forma conversiei, au fost menționate date complete despre contractele de împrumut, despre numărul de părți sociale ce se emit etc , a fost reprodus textul integral al modificărilor aduse actului constitutiv.
În al doilea rând, contractele de împrumut și transmiterea de împrumutător a sumelor de bani în contul societății pârâte a fost făcută chiar în cadrul AGA, aspect recunoscut de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată și menționat în mod expres în Hotărârea atacată și semnată de reclamant, semnătură ce semnifică că în hotărâre s-a reflectat în mod corect realitatea faptelor și punctelor de vedere exprimate. Chiar dacă s-au prezentat doar copii de aceste documente este excesiv să se considere că reclamantul nu a fost informat și nu i s-au prezentat documentele necesare pentru exprimarea votului.
În al treilea rând, reclamantul a votat în sens negativ, deci nu se poate considera că nu a putut să voteze prin exprimarea unei abțineri sau prin neparticiparea la vot.
Cu privire la neîndeplinirea condițiilor privind certitudinea creanței a cărei conversie se solicită Tribunalul a reținut că aceste susțineri sunt neîntemeiate.
În primul rând cu înscrisurile depuse la dosar și respectiv contractele de împrumut (f. 47 - 54 vol.1 ) și extraselor de cont ( f. 58 - 59 vol. 1și f. 106 - 110 vol. 2) s-a făcut dovada existenței acestei creanțe. Această dovadă a rezultat și din analiza făcută de expert a documentelor contabile care a concluzionat în sensul realității transferului sumelor de bani din contul asociatului majoritar în contul societății pârâte ( f. 67 ș 92 vol. 2 )
În al doilea rând conversia creanței asociatului majoritar cuprinzând capital și dobânda în părți sociale s-a făcut, din punct de vedere contabil și a ratei de schimb euro /leu, în mod corect, aspect care reiese din concluziile raportului de expertiză.
În ce privește alegațiile reclamantului privitoare la destinația acestor împrumuturi, modul cum sau folosit acești bani de societatea pârâtă, Tribunalul a reținut că exced analizei legalității Hotărârii AGA întrucât se referă la contractele de împrumut și nu la majorarea de capital și totodată, privesc aspecte de oportunitate și nu de legalitate întrucât se referă la oportunitatea împrumuturilor adică a operațiunilor pe care le face o societate comercială pentru realizarea obiectului său de activitate, chestiune, care așa cum s-a arătat excede controlului instanței în raport de art. 132 alin. 1 din lege : 1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
În ceea ce privește faptul dacă asociatul majoritar este sau nu o persoană juridică, Tribunalul a reținut, în primul rând că excede analizei legalității Hotărârii în raport de votul exprimat pentru că se referă la legalitatea constituirii societății pârâte aspect care nu poate fi soluționat decât printr-o acțiune în nulitatea societății, ceea ce nu este acțiunea de față. Așadar, asociatul majoritar G.E.F. II apare ca având această calitate potrivit legii române astfel că avea dreptul de exprima votul în AGA.
În al doilea rând legalitatea împrumutului între o societatea fără persoană juridică și o persoană juridică excede de asemenea în analiza hotărârii AGA întrucât legalitatea contractelor se analizează pe calea specială a acțiunii în nulitatea contractelor, ceea nu s-a solicitat în acțiunea prezentă .
Așadar, acest aspect, inclusiv susținerea referitor la faptul că aceste contracte de împrumut ar fi nule pentru că au fost încheiate de către pârâtă doar prin exprimarea acordului a 2 dintre cei 3 administratori nu poate fi analizată de instanță pe calea nulității AGA. În subsidiar Tribunalul a reținut că s-a făcut dovada ratificării ( f. 54- 55 vol 1) contractelor de împrumut de către toți cei 3 administratori ai pârâtei așadar analiza nulității pentru acest motiv este de prisos.
În ce privește lipsa calității de reprezentant a votului exprimat pentru asociatul majoritar, Tribunalul a reținut că s-a făcut dovada cu înscrisurile depuse ( f. 65 -73, 77 - 87) a dreptului de a reprezenta din care rezultă că Dna. E. A. P. ce și-a exprimat votul, a avut mandat de la Dlui. E. C. S., reprezentant legal al G.C.D. SA, SGECR care la rândul ei este societatea - persoană juridică și administrator al G.E. F. II.
În concluzie, pentru motivele de fapt și de drept sus menționate a respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.
În temeiul art. 451 - 453 a admis în parte cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 7000 de lei prin reducerea, în raport de criteriile art. 451 alin.2, a onorariului de avocat de la suma de 26850, 47 lei la suma menționată anterior.
Împotriva sentinței civile nr.2253/12.04.2016 a declarat în termen legal apel V.M.G., prin care a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate.
În motivare se arată că prin acțiunea introductivă a solicitat în principal constatarea nulității absolute a Hotărârii Adunării Asociaților H.T. SRL din 29.01.2015 iar în subsidiar, anularea hotărârii AGA din 29.01.2015, pentru motivele de nelegalitate expuse în acțiune. În fapt, în calitate de asociat al H. T. S.R.L. (deținând un număr de 9.481 de părți sociale ce reprezintă un procent de 4,99% din capitalul social), prin convocatorul emis în data de 15.01.2015 i-a fost adusă la cunoștință organizarea unei Adunări Generale a Asociaților H.T. S.R.L. în data de 29.01.2015, având ca ordine de zi:majorarea capitalului social al Societății cu suma de 2.622.958,86 Euro, echivalent a 11.756.420 RON (la cursul de schimb 1 Euro = 4,4821 RON) prin conversia în capital social a împrumuturilor (principal și dobândă) acordate Societății de către asociatul majoritar GED E.F. II - F.C.R., conform contractelor de împrumut încheiate în data de 11 iulie 2013 și 18 noiembrie 2014; majorarea de capital se face prin emiterea unui număr de 1.175.642 părți sociale noi, cu valoare nominală de 10 RON fiecare și valoare nominală totală de 11.756.420 RON, care vor fi integral subscrise și vărsate către asociatul GED E.F. II - F.C. R.; majorarea capitalului social se face cu acordarea dreptului de preferință asociaților R.C.V., M.V.G. și J.G.D.V.C.R., astfel încât să se asigure posibilitatea acestora de a-și păstra cota de participare la capitalul social al Societății. În data de 29.01.2015 a exprimat în scris un vot negativ, argumentând că nu își poate exprima un punct de vedere valabil cu privire Ia conversie fără să fie corect și complet informat si fără să i se pună la dispoziție contractele de împrumut și documente contabile care să dovedească realitatea vărsămintelor pentru suma considerabilă de 2.622.958,86 Euro.
Pentru că a considerat că maniera în care asociatul majoritar și-a asigurat o poziție dominantă în societate prin conversia unei datorii, despre care nu a prezentat date concrete, reprezintă o încălcare a legii și a intereselor subsemnatului, prin prezenta acțiune a solicitat să se constate nulitatea Hotărârii Adunării Asociaților H.T. SRL din 29.01.2015.
Hotărârea a fost dată cu încălcarea art.l alin.l din Legea 31/1990:în cuprinsul înscrisului atașat drept Anexa S la Notele scrise depuse de Happy Tour SRL ( reprezentând opinia legală a doamnei avocat A.I.P.A. din Madrid - Spania) se specifică :" GED EF II nu are personalitate juridică și, așadar, toate activitățile și operațiunile în numele GED EF II trebuie să fie executate prin societatea de administrare.""""
Față de această împrejurare - faptul că potrivit legii spaniole G.E.F. II - F.C.R. este o entitate fără personalitate juridică, Hotărârea AGA din 29.01.2015 încalcă prevederile art.l alin.l din Legea 31/1990, care stipulează clar că numai persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia pentru a constitui societăți comerciale.
Fondul de investiții nu are personalitate juridică, deci nu poate avea calitatea de asociat într-o societatea comercială din România, cu atât mai puțin nu se poate admite o mărire de capital în beneficiul acestuia.
Instanța de fond a ignorat analizarea acestui motiv de nulitate sub pretextul că odată devenit asociat, nu se mai pot pune în discuție pe calea" anulării unei Hotărâri AGA condițiile pe care asociatul trebuia să le întrunească potrivit legii la data înființării societății. O astfel de motivare este atât o vădită încălcare a Legii 31/1990 cât și un adevărat refuz de judecată.
Hotărârea a fost dată cu încălcarea limitării dreptului la vot prevăzută de art.193 alin.2 din Legea 31/1990 : "Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunării asociaților referitoare la aporturile în natură SAU la actele juridice încheiate între el și societate"
Deliberările ce au făcut obiectul Adunării Generale a Asociaților din data de 29.01.2015 au avut în vedere contractele de împrumut încheiate între asociatul G. E.F. II - F. C. R. și societatea H.T. SRL.
Textul de lege sus citat interzice în mod expres asociatului parte în aceste contracte să voteze, respectiv să ia parte la orice decizie a asociaților în legătură cu aceste acte. Pârâta a încercat prin apărările făcute să restrângă aplicabilitatea acestui text de lege numai la cazul de mărire a capitalului prin aport în natură, însă legiuitorul distinge doua situații clare: aporturile în natură sau actele juridice între asociat și societate.
Ceea ce instanța de fond a omis să aibă în vedere este faptul că operațiunea conversiei este prioritară aprobării măririi de capital. Deci, conversia împrumutului a presupus implicit luarea unei decizii în legătură cu un contract încheiat între asociat și societate. În aceste condiții, o Hotărâre AGA ce a avut în vedere și votul asociatului interesat, parte în contractul de împrumut, este lovită de nulitate absolută pentru încălcarea restricției legale sus amintite.
De asemenea, hotărârea a fost dată cu nerespectarea dreptului la informare al asociatului. A impune asociaților mai mici operațiuni de milioane de Euro care privesc societatea, fară a fi complet informați ci doar "anunțați" generic de operațiuni juridice cu efecte importante, reprezintă un abuz din partea asociatului GED, abuz ce se concretizează în încălcarea dreptului la informare. Simpla mențiune în convocator a intenției de conversie a împrumuturilor în capital nu este suficientă pentru a acoperi dreptul la informare al asociatului cu privire la operațiunea supusă votului.
La data votului, nu a avut informațiile necesare luării unei decizii în cunoștință de cauză, astfel încât să poată exprima un vot valabil. Nerespectarea obligației de informare este în măsură să afecteze acea componentă a cauzei care vizează concordanța acestui element cu legea și ordinea publică societară. Voința societară se manifestă prin voința asociaților, în condițiile prevăzute de lege. Dacă hotărârea este luată cu ignorarea dreptului de informare al asociaților, aceasta înseamnă că este afectat consimțământul în luarea acestei decizii, care nu se poate manifesta decât în cunoștință de cauză.
Un alt motiv de nulitate e reprezentat de neîndeplinirea condițiilor privind certitudinea creanței a cărei conversie se solicită. Pentru ca operațiunea de conversie a datoriilor în capital social să fie efectivă, creanța asociatului fată de societate trebuie să fie certă, lichidă si exigibilă.
Instanța de fond nu a avut în vedere următoarele aspecte:creanța nu este certă pentru că provine dintr-un act încheiat cu o persoană fără capacitate juridică, iar înscrisurile prezentate nu respectă prevederile art. 12.3 lit c) coroborat cu art.12.4 din Actul Constitutiv al societății, respectiv contractul de împrumut (un înscris sub semnătură privată, fară dată certă) a fost aprobat/semnat doar de către 2 din administratori și nu de cel puțin 3, cum era necesar pentru o legală întrunire a Consiliului de administrație, acesta fiind singurul organ statutar care putea decide cu privire la un împrumut acordat societății.
Deci, pentru a face proba unui împrumut valabil, ar fi trebuit să se prezinte acordul/semnătura celor trei administratori, fiind o condiție expresă în angajarea societății în astfel de acte.
Operațiunile pretins a fi împrumuturi de la asociat au fost înregistrate în alt cont contabil decât acelea care atestă un împrumut, fără a se oferi explicații în acest sens de către expertul numit în cauză (instanța a respins obiectiunea prin care solicitam aceste lămuriri).
Un alt aspect cu privire la neclarități în legătură cu certitudinea creanței este diferența de calcul ce derivă atât din cursul utilizat pentru stabilirea în lei a sumei utilizată drept mărire de capital dar și cu privire la creanța în sine, existând inadvertențe cu privire la modalitatea de stabilire a dobânzii și data până la care se calculează.
Nu în ultimul rând, în cuprinsul contractelor de împrumut, se menționează că sumele de bani ce fac obiectul împrumutului au avut parțial ca destinație crearea unui capital circulant pentru H.T., iar altă parte s-a utilizat pentru finanțarea unei societăți din grup - P.T. SRL.
Un alt motiv de nulitate al hotărârii rezultă din lipsa calității de reprezentant a persoanei care a votat în numele G.E.F. II - F.C.R. Dna E.A.P. a participat la adunare și a semnat Hotărârea asociaților din data de 29.01.2015 în numele asociatului majoritar, în baza unei procuri date de către reprezentantul G.C. D. S.A , ca societate de management a asociatului GED E. F. II - F.C.R. În aceste condiții, în primul rând nu s-a făcut dovada că societatea de management a fost împuternicita de către asociatul GED E.F. II - F.C.R. să ia decizii în legătură cu mărirea aportului său în H.T. SRL prin conversia împrumutului în capital social. Simpla titulatură a dlui E.C.S. ca fiind reprezentantul societății care manageriază fondul, nu este suficientă, întrucât nu cunoaștem puterile pe care acesta le are în această funcție. În al doilea rând, chiar dacă se va accepta că această titulatură a dlui S. îi acordă implicit dreptul să reprezinte G.E.F. în adunarea asociaților H.T. și să ia decizii în numele Fondului, nu există nicio o dovadă că persoana care reprezintă managerul Fondului are dreptul să transmită acest mandat altor persoane, conform celor indicate în împuternicirea în baza căreia dna E.A.P. a votat.
H.T. S.R.L a declarat apel incident împotriva sentinței civile nr. 2253/12.04.2016 prin care a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care urmează sa o pronunțe in prezenta cauza, sa dispună:schimbarea in parte a sentinței sub aspectul soluției privind acordarea către H.T. a cheltuielilor de judecata, in sensul obligării dl-ui V.M.G. la plata integrala a cheltuielilor de judecata constând in onorariu avocațial in valoare de 26.850,47 Lei;cu acordarea cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
În motivare se arată că la data de 11.02.2015, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Civila Dosarul nr. 4655/3/2015 având ca obiect acțiunea in anulare a hotărârii AGA din data de 29.01.2015.Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a susținut următoarele: încălcarea interdicției legale prevăzuta de dispozițiile art. 193 alin. 2 din Legea nr. 31/1990;nerespectarea dreptului de informare al Apelantului, in calitate de asociat in cadrul societății; neindeplinirea condiției privind certitudinea creanței a cărei conversie a fost dispusa prin Hotărârea AGA; lipsa calității de reprezentant a persoanei care a votat in numele asociatului;
Urmare analizei tuturor celor invocate mai sus de către reclamant, in cadrul cererii de chemare in judecata, s-a redactat întâmpinarea la cererea de chemare in judecata, aceasta fiind trimisa la data de 29.05.2015.
La termenul din data de 12.05.2015, apelantul a depus cerere precizatoare la cererea de chemare in judecata. Pentru termenul următorul de judecata, respectiv 09.06.2015, a fost redactata si depusa întâmpinare la cererea precizatoare formulata de reclamant.
Durata soluționării dosarului nr. 4655/3/2015 a fost de 1 (un) an si 2 (doua) luni si 9 (noua) termene de judecata.
La data de 12.04.2016, Tribunalul București a pronunțata Sentința, prin care a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamant si a acordat subscrisei 7.000 Lei cheltuieli de judecata, din cuantumul sumei de 26.850.47 Lei, reprezentând cheltuieli de judecata solicitate de subscrisa.
Astfel cum a precizat Tribunalul București a respins cererea de chemare in judecata a reclamantului, motiv pentru care apelanta e îndreptățită sa solicite in integralitate cheltuielile de judecata reprezentate de onorariul de avocat suportat in cadrul Dosarului nr. 4655/3/2015, aflat pe rolul Tribunalului București.
Ca atare, învederam instanței faptul ca, urmare a intentării de către reclamant a acțiunii care a făcut obiectul dosarului nr. 4655/3/2015 aflat pe rolul Tribunalului București, apelanta a suferit un prejudiciu material. Sarcina cuantificării acestui prejudiciu material cade in sarcina apelantei (in calitate de parte care a câștigat procesul), iar sarcina acoperirii acestui prejudiciu cade in sarcina reclamantului (in calitate de parte care a căzut in pretenții.
Cuantumul onorariului de avocat este justificat, iar măsura de reducere a cheltuielilor de judecata trebuie sa fie temeinic motivata de către instanța de judecata, întrucât reprezintă o situație de excepție de la regula posibilității de recuperare a cheltuielilor de judecata.
Astfel cum se poate observa din sentința, instanța de fond nu a motivat reducerea cuantumului onorariului de avocat, ci doar s-a limitat la a face trimitere la prevederile codului de procedura civila.
Or, in acest sens, având in vedere ca instanța de fond a redus onorariul de avocat cu mai mult de 1/3 din suma solicitata, învederează instanței de apel următoarele aspecte, care justifica onorariul de avocat, prin efectuarea următoarele activități juridice:analiza documentelor si situației juridice a subscrisei pentru a efectua o apărare corespunzătoare cu privire la pretențiile si susținerile apelantului;redactarea intampinarii la cererea de chemare in judecata formulata de apelant;redactarea intampinarii la cererea precizatoare la cererea de chemare in judecata formulata de apelant;participarea fara excepție a unui avocat la fiecare dintre cele 9 (noua) termene de judecata; monitorizarea permanenta a probei cu expertiza contabila. Aceasta proba a presupus o munca suplimentara din partea avocaților, sens in care aceștia au fost nevoiți sa urmărească cu atenție si profesionalism efectuarea expertizei in conformitate cu realitatea contabila a societății;redactarea si susținerea obiectiunilor la raportul de expertiza contabil efectuat.
H.T. S.R.L. a formulat întâmpinare la apelul formulat de către dl. Vladu Mircea Gheorghe prin care a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care urmează sa o pronunțe in prezenta cauza, sa dispună respingerea apelului ca nefondat si, pe cale de consecința, menținerea sentinței ca fiind legala si temeinica;obligarea apelantului la suportarea tuturor cheltuielilor de judecata prilejuite de soluționarea prezentei cauze,
Din analiza cererii de apel, apare ca dl. Vladu Mircea Gheorghe solicita schimbarea in tot a sentinței si anularea Hotărârii nr. 1 a Adunării Generale a Asociaților din data de 29 ianuarie 2015 (denumita in continuare "Hotărârea AGA"), in considerarea:încălcării prevederilor legale ale art. 1 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, in contextul faptului ca GED E.F. II - F.C.R. ("GED") ar fi o entitate fara personalitate juridica;încălcării interdicției legale prevăzuta de dispozițiile art. 193 alin. 2 din Legea nr. 31/1990; nerespectarii dreptului de informare al Apelantului, in calitate de asociat in cadrul Societății; neindeplinirii condiției privind certitudinea creanței a cărei conversie a fost dispusa prin Hotărârea AGA;lipsei calității de reprezentant a persoanei care a votat in numele asociatului GED.
Fata de criticile Apelantului referitoare la faptul ca Hotărârea AGA ar fi nula deoarece asociatul majoritar GED ar fi o entitate fara personalitate juridica, se arată că instanța de fond a reținut in mod corect ca: aceasta critica "excede legalității Hotărârii in raport de votul exprimat pentru ca se refera la legalitatea constituirii societății parate aspect care nu poate fi soluționat decât printr-o acțiune in nulitatea societății, ceea ce nu este cazul de fata. Așadar, asociatul majoritar GED E.F. II apare ca având aceasta calitate potrivit legii romane astfel ca avea dreptul de a exprima votul in AGA " (pag. nr. 14, subl. ns.);instanța de fond a reținut in mod judicios inadmisibilitatea acestor critici ale Apelantului, in contextul in care pretinsul motiv de nevalabilitate al Hotărârii AGA reprezintă, de fapt, o pretinsa încălcare a cerințelor legale de constituire a societății, iar nu un veritabil motiv de nevalabilitate al Hotărârii AGA; in această situație, apelantul avea deschisa o alta cale procedurala expres prevăzută de Legea Societăților, decât cea privind acțiunea in anularea Hotărârii AGA, respectiv cea prevăzuta la art. 46 - 48 din Legea nr. 31/1990 ;
Raportat la încălcarea art. 193 alin.2 Legea 31/1990 se arată că soluția instanței de fond este legala si temeinica prin prisma faptului ca:textul legal este incident exclusiv in cazul aporturilor in natura si/sau încheierea de acte juridice intre asociat si societate;prevederile art. 193 alin. (2) din Legea Societăților ce impun limitarea dreptului de vot reprezintă un text de excepție si stricta interpretare, neputand fi extinse, prin analogie, si la alte situații;acest text de lege are in vedere actele juridice curente ale societății, încheiate in vederea realizării obiectului sau de activitate, iar recuperarea de către asociat a unei investiții in societate prin conversia in capital a unor împrumuturi in condițiile in care acestea nu puteau fi rambursate in numerar de către societate, nu reprezintă o astfel de operațiune:in măsura in care ar fi existat o interdicitie aplicabila asociatului sa voteze in privința aporturilor sale in numerar, spre exemplu, nu ar fi avut sens limitarea expresa din art. 193 alin. (2) care se refera doar la aporturi in natura, fara a include si aporturile in numerar.
Cu privire la pretinsa nerespectare a dreptului la informare se arată că ca instanța de fond a răspuns in mod argumentat si judicios tuturor aspectelor ridicate de către acesta prin cererea de chemare in judecata, reținând inclusiv faptul ca: " daca s-au prezentat doar copii de pe aceste documente este excesiv sa se considere ca reclamantul nu a fost informat si nu i s-au prezentat documentele necesare pentru exprimarea votului. In al treilea rand, reclamantul a votat in sens negativ, deci nu se poate considera ca nu a putut sa votez prin exprimarea unei abțineri sau prin neparticiparea la vot.
Cu privire la pretinsa neîndeplinire a condițiilor privind certitudinea creanței urmează a se observa ca instanța de fond, fata de toate criticile Apelantului, a reținut in mod corect că legalitatea împrumutului intre o societate fara persoana juridica si o persoana juridica excede de asemenea in analiza hotărârii AGA întrucât legalitatea contractelor se analizează pe calea speciala a acțiunii in nulitatea contractelor, ceea ce nu s-a solicitat in acțiunea prezenta" ;inclusiv susținerea referitor la faptul ca aceste contracte de împrumut ar fi nule pentru ca au fost încheiate de către parata doar prin exprimarea acordului a 2 dintre cei 3 administratori nu poate fi analizata pe calea nulității AGA. In subsidiar. Tribunalul retine ca s-a făcut dovada ratificării contractelor de împrumut de către toti cei 3 administratori ai paratei"
Totodată, se arată ca dispozițiile art. 12.3 lit. c) coroborate cu cele ale art. 12.4 din actul constitutiv au fost intocmai respectate, iar susținerile apelantului in sensul in care creanțele rezultând din contractele de împrumut nu ar avea caracter cert sunt nefondate. Caracterul cert al creanței rezulta din inscrisuri si expertizele contabile administrate
Compensarea creanțelor GED asupra H.T. cu parti sociale emise de H.T. a fost realizata conform prevederilor art. 210 alin. (2) coroborate cu art. 221 din Legea Societăților.
Raportat la calitatea de reprezentant se arată că fondul de investiții este o asociere civila de persoane care funcționează prin intermediul societăților ce îndeplinesc diverse funcții pentru a asigura buna funcționare a fondului.
Ca atare, rolul esențial ii revine societății de administrare a fondului, al cărei unic scop este administrarea investițiilor fondului. In acest mod funcționează si GED C.D. SA SGECR, in calitate de societate de administrare a GED, înregistrata ca atare la Registrul Comerțului din Spania si C.N.P.V.M.Spania.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate, raportat la probatoriul administrat și la normele legale incidente în cauză,Curtea reține următoarele:
Atât prin cererea introductivă, cât și prin motivarea apelului, reclamantul apelant a precizat că a solicitat constatarea nulității hotărârii AGA din 29.01.2015 a SC H.T.SRL motivele de nulitate fiind reprezentate de încălcarea limitării dreptului la vot prevăzută de art.193 alin.2 din Legea 31/1990, de încălcarea dreptului la informare, de neîndeplinire a condițiilor privind certitudinea creanței, de lipsa calității de reprezentant a votului exprimat pentru asociatul majoritar, invocând de asemenea faptul că asociatul majoritar nu este o persoană juridică.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei și necontestate, Curtea constată următoarele:
La data de 15 ianuarie 2015, a fost emis convocatorul ( f. 16 vol 1) adunării generale a asociaților H.T., prin care asociații H.T. au fost convocați pentru data de 29 ianuarie 2015, ora 16:30. la sediul social al H.T. pentru a participa la adunarea generala a asociaților având pe ordinea de zi: majorarea capitalului social al societății cu suma de 2.622.958, 86 euro, prin conversia în capital social a împrumuturilor acordate (principal și dobândă) societății de asociatul majoritar conform contractelor de împrumut încheiate. Ordinea de zi mai cuprinde mențiuni cu privire la valoarea părților sociale, la dreptul de preferință acordat celorlalți asociați, precum și mențiuni privind modificarea actului constitutiv al societății și conținutul modificărilor actului constitutiv.
La data de 29.01.2015 a avut loc Adunarea Asociaților la care au participat GED E.F. II F.C.R., reclamantul V.M.G. și J.G.V.C.R. Reclamantul apelant, care deține 4,99% din capitalul social a votat împotriva majorării capitalului , prin vot scris, înregistrat de societate sub nr.175/29.01.2015.Hotărârea nr 1 a AGA ( f. 11 vol1) a fost adoptată cu votul celorlalți doi asociați reprezentând 94,31 din capitalul social. Prin hotărârea contestată s-a aprobat majorarea capitalului social cu suma de 2.622.958, 86 euro, echivalentul a 11.756.420 lei prin conversia în capital social a împrumuturilor ( principal și dobândă) acordate de către asociatul majoritar GED E.F. II, conform contractelor de împrumut. Totodată s-a modificat actul constitutiv al societății cu privire la structura de capital, s-a decis înregistrarea la registrul comerțului a actului constitutiv actualizat și s-au desemnat mandatarii pentru aceste operațiuni.
Hotărârea a fost semnată de către toți asociații prezenți, inclusiv de către reclamant.
În cuprinsul hotărârii s-a făcut mențiune că reclamantul votează împotriva majorării de capital precum și mențiuni din care rezultă că au fost prezentate, în ședință, reclamantului, contractele de împrumut și extrase bancare privind încasarea împrumuturilor de către societate.
Raportat la primul motiv de nulitate a hotărârii, Curtea reține că, potrivit art.193 alin.2 din Legea 31/1990 "Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunării asociaților referitoare la aporturile în natură sau la actele juridice încheiate între el și societate". În cauză, prin hotărârea contestată s-a aprobat majorarea capitalului social al H.T. SRL cu suma de 2.622.958,86 Euro, echivalent a 11.756.420 RON (la cursul de schimb 1 Euro = 4,4821 RON) prin conversia în capital social a împrumuturilor (principal și dobândă) acordate societății de către asociatul GED E.F. II - FCR, conform contractelor de împrumut încheiate în data de 11 iulie 2013 și 18 noiembrie 2014; majorarea de capital s-a aprobat prin emiterea unui număr de 1.175.642 părți sociale noi, cu valoare nominală de 10 RON fiecare și valoare nominală totală de 11.756.420 RON, care vor fi integral subscrise și vărsate către asociatul GED E.F. II - FCR.
Or, având în vedere că deliberările adunării asociaților H.T. SRL din 29.01.2015, au privit contractele de împrumut încheiate între asociatul GED E. F. II - F.C.R. și societatea H.T. SRL , iar la adunare a participat și votat și asociatul GED E.F. II - F.C.R., Curtea apreciază asupra nulității hotărârii . Astfel, din interpretarea logică a disp. art.193 alin.2 Lg 31/1990 rezultă că s-a instituit o interdicție absolută de a vota în cadrul adunării generale a asociaților societăților cu răspundere limitată asociatului care este parte în actele juridice supuse dezbaterii. Curtea nu poate reține interpretarea dată de prima instanță normei juridice prev. de art.193, în condițiile în care acesta nu se referă numai la aportul în natură (neincident și neinvocat, de altfel în cauză), ci la orice act juridic încheiat între un asociat și societate. Totodată, având în vedere că majorarea de capital supusă dezbaterii urma să se facă prin conversia împrumuturilor acordate de către asociatul GED E. F. II - F.C.R. societății H.T. SRL, este logic că obiectul deliberării privea un act juridic încheiat între asociat și societate.
Sub alt aspect, Curtea apreciază că încălcarea prevederilor art. 193 alin.2 din Legea nr.31/1990, text de lege special, aplicabil societăților cu răspundere limitată,se constituie într-un motiv de nulitate absolută a hotărârii astfel adoptate, întrucât respectarea formalităților referitoare la interdicțiile în exercitarea dreptului la vot se află în directă legătură cu asigurarea realizării drepturilor nepatrimoniale.
Nulitatea absolută derivă din încălcarea principiului drepturilor tuturor acționarilor,dar și al principiului preeminenței interesului social. Natura judiciară a societății comerciale este contractuală, de aici rezultând o consecință fundamentală și anume că orice atingere adusă interesului social reprezintă o încălcare a pactului social încheiat între asociații societății comerciale, iar hotărârea adunării generale în care s-a concretizat manifestarea de voință cu încălcarea interdicțiilor prevăzute de legislația specială este supusă riscului nulității.
Având în vedere incidența acestui motiv de nulitate, Curtea nu va mai proceda la analiza celorlalte motive de nulitate a hotărârii, motive care se circumscriu în totalitate motivelor prezentului apel.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 480 alin 2 C.proc. civ., Curtea va admite apelul și va schimba în tot sentința atacată în sensul că va admite cererea și va dispune anularea hotărârii adunării asociaților H.T. SRL din 29.01.2015.Raportat la soluția adoptată în apelul declarat de apelantul reclamant V. M. G., va respinge apelul declarat de H.T. SRL ca nefondat.
| ← Procedura insolvenţei. cerere de amendare a administratorului... | Deschidere procedură faliment societate de asigurare -reasigurare → |
|---|
