Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 782 din data de 22.07.2015
În lipsa existenței unui plan de reorganizare propus, un creditor are dreptul să formuleze cererea prevăzută la art. 78 din Legea nr. 85/2014 cu atât mai mult în situația prevăzută de art. 78, al.1, lit. B, lit. c din legea insolvenței, respectiv a lipsei unei asigurări a obiectului garanției împotriva riscului pieirii sau deteriorării, ca și motiv de apreciere a faptului că nu ar exista o protecție corespunzătoare a creanței garantate în raport cu obiectul garanției.
Prin Decizia civilă nr. 1025/12.11.2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția a II-a Civilă, a fost admis apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 782/22.07.2015 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 102/108/2015/a3, instanța de control judiciar reținând următoarele:
Prin sentința civilă nr. 782/22.07.2015 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 102/108/2015/a3 a fost respinsă cererea de ridicare a măsurii suspendării acțiunilor judiciare și extrajudiciare și a măsurilor de executare silită formulată de către creditoarea petenta B.C. I.S.P. România S.A, în contradictoriu cu intimații intimații: debitoarea S.C. T. AR T. S.R.L., societate în insolvență, reprezentantă prin administrator judiciar S. N.I. I.P.U.R.L., administratorul special M.I. și comitetul creditorilor format din : B.C. I.S.P. România S.A ;creditoare A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Timișoara - A.J.F.P. Arad și S.C. D.C.P. S.R.L. Arad.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că petentă B.C. I.S.P. România S.A este titulara unei ipoteci de rangul I asupra imobilelor în discuție, în timp ce creditoarea A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Timișoara - A.J.F.P. Arad, membră a comitetului creditorilor alături de petentă și de S.C. D.C.P. S.R.L., este titulara unei ipoteci legale cu rang inferior celei constituie în favoarea petentei.
Cu toate acestea, la întocmirea tabelului preliminar, doar creanța petentei a fost înscrisă ca fiind o creanță privilegiată, în timp ce creanța fiscală a fost înscrisă ca o creanță bugetară, neprivilegiată.
Abia în urma admiterii contestației formulate în dosarul asociat 102/108/2015/a2, creanța creditorului fiscal a fost înscrisă în tabelul de creanțe ca o creanță care beneficiază de o cauză de preferință constând în ipoteca înscrisă în C.F.
Până la data prezentei, nu s-a depus niciun plan de reorganizare.
Dispoziții legale incidente în cauză: Potrivit art. 78 din legea insolvenței: "(1) Creditorul titular al unei creanțe ce beneficiază de o cauză de preferință poate solicita judecătorului-sindic, cu citarea comitetului creditorilor, a administratorului special și a administratorului judiciar, ridicarea suspendării prevăzute la art. 75 alin. (1) cu privire la creanța sa și valorificarea imediată, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 154 - 158 și cu condiția achitării din preț a cheltuielilor prevăzute la art. 159 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra căruia poartă cauza de preferință, în una dintre următoarele situații:
Atunci când valoarea obiectului garanției, determinată de un evaluator conform standardelor internaționale de evaluare, este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanțelor și a părților de creanțe garantate cu acel obiect, dacă: a) obiectul garanției nu prezintă o importanță determinantă pentru reușita planului de reorganizare propus; b) obiectul garanției face parte dintr-un subansamblu funcțional, iar prin desprinderea și vânzarea lui separată, valoarea bunurilor rămase nu se diminuează;
Atunci când nu există o protecție corespunzătoare a creanței garantate în raport cu obiectul garanției, din cauza:
a) diminuării valorii obiectului garanției sau existenței unui pericol real ca aceasta să sufere o diminuare apreciabilă;
b) diminuării valorii părții garantate dintr-o creanță cu rang inferior, ca urmare a acumulării dobânzilor, majorărilor și penalităților de orice fel la o creanță garantată cu rang superior;
c) lipsei unei asigurări a obiectului garanției împotriva riscului pieirii sau deteriorării.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. B, judecătorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendării formulate de creditor, dacă administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite să ofere protecție corespunzătoare creanței garantate a creditorului, precum:
a) efectuarea de plăți periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuării valorii obiectului garanției ori a valorii părții garantate dintr-o creanță cu rang inferior;
b) efectuarea de plăți periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorărilor și penalităților de orice fel și, respectiv, pentru reducerea capitalului creanței sub cota de diminuare a valorii obiectului garanției ori a valorii părții garantate dintr-o creanță cu rang inferior;
c) novația obligației de garanție prin constituirea unei garanții suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garanției cu un alt obiect.
(3) În cererea de ridicare a suspendării creditorul trebuie să facă dovada faptului prevăzut la alin. (1) lit. A pct. b), rămânându-i debitorului/administratorului judiciar sau altei părți interesate sarcina producerii dovezii contrare și, respectiv, a celorlalte elemente.
(4) Valoarea bunului asupra căruia poartă cauza de preferință se va stabili printr-o evaluare efectuată de către un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 61";.
Potrivit art. 453, al.1 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Aprecierile în drept ale instanței: judecătorul sindic apreciază că cererea formulată în cauză nu este întemeiată, în raport de neîndeplinirea condițiilor invocate de petentă, după cum urmează :
Potrivit art. 76, al.1, lit. A, lit. a din legea insolvenței, se poate dispune ridicarea măsurii suspendării acțiunilor judiciare și extrajudiciare și a măsurilor de executare silită dacă obiectul garanției nu prezintă o importanță determinantă pentru reușita planului de reorganizare propus. Cum în cauză, încă nu s-a propus încă un plan de reorganizare, afirmația petentei și a administratorului judiciar în sensul că respectivele imobile ipotecate în favoarea petentei nu ar fi necesare pentru realizarea unui eventual plan de reorganizare, motivat de faptul că imobilele au destinație de locuință, iar obiectul de activitate al debitoarei constă în efectuarea de lucrări de demolare de construcții, este pur speculativă și nefondată pe elemente concrete. Potrivit art. 133, al. 5, lit. I. din legea insolvenței, planul de reorganizare va specifica măsurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, măsuri printre care pot fi inclusiv cele privind modificarea actului constitutiv al debitorului, în condițiile legii. Astfel spus, adoptarea unui plan nu este condiționată de obiectul de activitate inițial, care poate fi inclusiv modificat în procedura de insolvență (sub aspectul obiectului de activitate de ex.), pentru reușita lui.
Atâta timp cât nu există încă acel plan propus în condițiile legale, nu se poate da curs solicitării creditoarei de a aprecia că respectivele imobile ipotecate nu ar fi sau nu ar putea deveni importante pentru reușita reorganizării, cu atât mai mult cu cât, aceste bunuri sunt și cele mai importante din patrimoniul debitoarei, sub aspect valoric.
Judecătorul sindic consideră că nu este îndeplinită nici cerința prev. de art. art. 76, al.1, lit. B, lit. c din legea insolvenței, invocată de petentă, deoarece se susține lipsa unei asigurări a obiectului garanției împotriva riscului pieirii sau deteriorării, ca și motiv de apreciere a faptului că nu ar exista o protecție corespunzătoare a creanței garantate în raport cu obiectul garanției, în condițiile în care, potrivit contractelor de credit încheiate de petenta creditoare cu debitorul aflat în procedură, acesta din urmă este de acord să cedeze băncii (adică petentei) toate drepturile pe care le-ar putea primi de la societatea de asigurări pentru daunele aduse imobilelor ipotecate, în limita creanței garantate băncii (ex. fila 95, dosar, clauză care de altfel este utilizată de orice bancă în cadrul procedurilor de acordare de credite garantate cu ipoteci asupra unor imobile).
Nu în ultimul rând, este relevant pentru soluționarea prezentei cereri faptul că petenta nu este singurul creditor cu garanții constituite asupra respectivelor imobile, astfel încât o eventuală suspendare a executării doar față de acesta cu menținerea suspendării executării față de celălalt creditor ipotecar ar fi de natură să lezeze drepturile acestuia din urmă, chiar și în condițiile în care ipoteca celuilalt creditor este de rang inferior, deoarece potrivit art. 856, al. 3 C.pr.civ., în cazul vânzării la licitație a unui imobil ipotecat, de la data intabulării actului de adjudecare, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță, ceea ce ar însemna ca acel creditor privilegiat dar cu rang inferior să fie lipsit de beneficiul garanței sale, în sensul că ar putea fi inclusiv considerat ca un creditor negarantat în procedură.
Împotriva sentinței civile nr. 782/22.07.2015 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 102/108/2015/a3 a formulat apel creditoarea B.C. I.S.P. România S.A. prin care a solicitat admiterea apelul formulat, modificarea în totalitate a sentinței atacată, cu consecința admiterii cererii băncii astfel cum a fost formulată.
În motivare a arătat că aceste imobile au fost ipotecate în favoarea băncii în baza Contractului de ipotecă imobiliară nr. 13/213/28.09.2012 autentificat de BNP "F" sub nr. 2902/28.09.2012, modificat și completat prin Actul adițional nr. 1/06,08.2013 autentificat de BNP "Ț" sub nr. 1282/06.08.2013 respectiv în baza Contractului de ipotecă imobiliară autentificat de BNP "M"; sub nr. 4484/22.10.2012.
Prin cererea formulată a arătat ca sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 78 alin. 1 lit. A și lît. B, lit. c) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei și de insolvență.
Afirmațiile și argumentele apelantei și ale administratorului judiciar conform cărora în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 78 alin. 1 lit. A lit. a, în sensul că imobilele ipotecate în favoarea apelantei "nu prezintă o importanță determinantă pentru reușita planului de reorganizare propus" sunt pur speculative și nefondate pe argumente concrete,
În condițiile în care nu s-a propus încă un plan de reorganizare. Raportat la argumentele apelantei, instanța a considerat că printr-un plan de reorganizare s-ar putea modifica chiar și actul constitutiv al societății debitoare astfel că adoptarea unui plan nu este condiționată de obiectul de activitate inițial care poate fi chiar modificat prin plan.
Precizează în primul rând că legea nu prevede ca și condiție a formulării de către creditorul îndreptățit a unei cereri de ridicare a măsurii suspendării acțiunilor judiciare/extrajudiciare/măsurilor de executare silită, existența unui plan de reorganizare depus. Legea nr. 85/2014 prevede foarte clar; la art. 78 care sunt situațiile în care un creditor titular al unei creanțe ce beneficiază de o cauză de preferință poate solicita ridicarea suspendării prevăzute de art. 75 din lege.
Mai arată că imobilele ipotecate în discuție nu prezintă o importanță determinantă pentru reușita unui eventual plan de reorganizare, având în vedere că acestea reprezintă imobile cu destinația de locuință și nu au legătură și/sau importanță în desfășurarea activității curente a societății care are ca obiect lucrări de demolare a construjcțiilor. în aceste condiții, activitatea curentă a societății nu impune în niciun caz necesitatea menținerii în patrimoniul debitoarei a unor imobile (apartamente de locuit) altele decât sediul unde își desfășoară activitatea, sediu care există și este situat în Arad, str.... nr...
Mai mult, menținerea în patrimoniul debitoarei a acestor imobile, pe lângă faptul că produce prejudicii creditoarei ca o consecință a diminuării valorii acestora, generează și costuri pentru societatea debitoare (costuri cu asigurarea, întreținerea și paza acestora care se suportă din averea debitoarei), crescând astfel pasivul acesteia în dauna tuturor creditorilor
Deși se afirmă că, atât apelanta cât și administratorul judiciar, fac afirmații "pur speculative și nefondate pe argumente concrete" judecătorul sindic face exact același tip de afirmații când, ca și contraargument la susținerile apelantei legate de faptul că activitatea curentă a societății nu impune în necesitatea menținerii în patrimoniul său a imobilelor ipotecate, afirmă că, printr-un plan de reorganizare s-ar putea modifica chiar și actul constitutiv al societății debitoare astfel că adoptarea unui plan nu este condiționată de obiectul de activitate inițial care poate fi chiar modificat prin plan, Judecătorul sindic face, în motivarea soluției sale, presupuneri pe care chiar acesta le califică, atunci când sunt emise de apelantă, ca pur speculative și nefondate.
Judecătorul, în soluționarea cauzei deduse judecății, trebuie să se bazeze pe probe concrete, în cauza de față, dintre toate situațiile menționate la art. 78, singura cu privire la care creditorul trebuie să facă dovada existenței este cea prevăzută la alin. (1) lit. A pct. b).
Cu privire la toate celelalte situații, debitorul și/sau administratorul judiciar sau altă parte interesată are sarcina producerii dovezii contrare celor susținute de creditor. Or, în cazul de față nici o parte interesată nu a adus probe care să demonstreze faptul că imobilele ipotecate în favoarea băncii au o importanță determinantă pentru reușita unui plan de reorganizare.
Cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 78 alin. 1 lit. B, Ut. c) din Legea nr. 85/2014, apelanta a arătat că acestea sunt incidente în condițiile în care imobilele ipotecate nu sunt în prezent asigurate astfel că sunt supusei riscului deteriorării și chiar pieirii, cu consecința directă a pierderii dreptului băncii de a-și recupera creanța garantată cu aceste imobile.
Într-adevăr, contractele de credit prevăd clauza cesionării în favoarea băncii a drepturilor rezultate din polițele de asigurare ale imobilelor ipotecate dar acest lucru nu are absolut niciun efect în condițiile în care aceste polițe de asigurare nu există. Faptul că există un creditor garantat cu rang inferior celui deținut de apelantă nu are nicio relevanță pentru soluționarea cauzei iar susținerile instanței în acest sens sunt total lipsite de temei legal.
Nu înțelege în ce mod ar fi lezate drepturile creditorului A.N.A.F. -D.G.R.F.P. Timișoara - A.J.F.P. Arad, creditor care are oricum o creanță privilegiată de rang inferior față de cea deținută de apelantă și, în mod evident, nu ar beneficia de nici o sumă obținută din vânzarea imobilelor. Tocmai de aceea legea prevede ca o condiție pentru admiterea cererii ca valoarea obiectului garanției, determinată de un evaluator conform standardelor internaționale de evaluare, să fie pe deplin acoperită de valoarea totală a creanțelor și a părților de creanțe garantate cu acel obiect, Or, apelantă a demonstrat că valoarea de piață totală a imobilelor ipotecate în favoarea băncii, determinată de un evaluator cu respectarea Standardelor Internaționale de Evaluare este de 131.600 Eur echivalentul a 585.771 lei, iar această valoare este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanței garantate de aceste imobile având în vedere că, la data de 26.01.2015, valoarea creanței față de debitoarea S.C. T. AR T. S.R.L. era de 2.307.688.22 lei.
În cauză a formulat întâmpinare N.I. IPURL Arad în calitate de administrator judiciar al debitoarei intimate S.C. T. AR T S.R.L. prin care a arătat că Tabelul Preliminar de creanțe al debitoarei a fost întocmit de către administratorul judiciar si depus la dosarul cauzei în data de 27.03.2015. precum si publicat în BPI nr. 6051/31.03.2015.
Creditorul B.C. I.S.P. România S.A prin B.C. I.S.P. România S.A București - Sucursala Arad a fost înscris în Tabelul Preliminar de creanțe în categoria creanțelor garantate conform art. 159 alin. 1 oct. 3 din Legea 85/2014. creanța rezultând din Contractele de credit nr. 13/007/25.09.2012, respectiv nr. 13/008/25.09.2012.
Creanța solicitată de către B.C. I.S.P. România S.A a fi înscrisă în Tabelul preliminar de creanțe al debitoarei a fost admisă în totalitate astfel cum a fost formulată.
Procedura de evaluare a bunurilor imobile aflate în patrimoniul debitoarei a fost finalizată în acest sens, în data de 15.05.2015. Rapoartele de evaluare au fost depuse la dosarul cauzei, iar extrase cuprinzând o sinteză a acestora au fost publicate la BPI.
În vederea aprobării Rapoartelor de evaluare menționate, administratorul judiciar a procedat la convocarea unei Adunări Generale a creditorilor, adunare ce a avut loc în data de 28.05.2015.
Mai arată că, aceste imobile sunt grevate și către creditorul ANAF - DGRFP Timișoara - AJFP Arad, dar acest creditor deține o garanție imobiliara de rang inferior, astfel ca oricât de optimist ar fi scenariul valorificării bunurilor, respectiv la valoarea de evaluare, suma încasata tot nu ar acoperi integral creanța garantata cu rang superior, respectiv creanța B.C. I.S.P. România S.A.
Valoarea de evaluare cumulata la cele trei imobile se ridica la suma de: 585.771,00 LEI. Valoarea de lichidare forțată se ridica la suma de: 439.329,00 LEI (75% din valoarea de evaluare )
De asemenea, menționează faptul ca aceste imobile constau în apartamente rezidențiale, apartamente care nu prezintă o importanta determinanta pentru reușita unui plan de reorganizare, fiind achiziționate de către debitoare în compensarea lucrărilor efectuate și nicidecum pentru ca acestea sunt necesare desfășurării activității.
Analizând în temeiul dispozițiilor art. 466, art. 480 C. pr. civ. și art. 78 din Legea nr. 85/2014, apelul formulat de către creditoare, Curtea reține că acesta este fondat, motiv pentru care îl va admite și va schimba hotărârea apelată în sensul că admite cererea creditoarei B.C. I.S.P. România S.A și dispune ridicarea măsurii suspendării acțiunilor judiciare și extrajudiciare și a măsurilor de executare silită și valorificarea imediată a imobilelor situate în Arad (...)împreună cu terenul intravilan în suprafață de 369 mp, pentru următoarele considerente;
Aceste imobile au fost ipotecate în favoarea băncii apelante în baza Contractului de ipotecă imobiliară nr. 13/213/28.09.2012 autentificat de BNP-urile mai sus indicate.
Temeiul de drept al cererii creditoarei îl reprezintă dispozițiile art. 78 alin. 1 lit. A și B, lit. c) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, dispoziții ce sunt întrunite în speță.
În respingerea cererii de ridicare a măsurii suspendării acțiunilor judiciare și extrajudiciare și a măsurilor de executare silită, judecătorul sindic a reținut că în speță nu sunt întrunite disp. art. 78 alin. 1 lit. A, a din legea insolvenței, în sensul că imobilele ipotecate în favoarea apelantei …."nu prezintă o importanță determinantă pentru reușita planului de reorganizare propus", reținând că deși nu s-a propus un plan de reorganizare, afirmația petentei și a administratorului judiciar în sensul că respectivele imobile ipotecate în favoarea apelantei nu ar fi necesare pentru realizarea unui eventual plan de reorganizare, motivat de faptul că imobilele au destinație de locuință, iar obiectul de activitate al debitoarei constă în efectuarea de lucrări de demolare de construcții, este pur speculativă și nefondată pe elemente concrete.
Tribunalul consideră de fapt că în lipsa existenței unui plan de reorganizare propus, un creditor nu are dreptul să formuleze cererea prevăzută la art. 78 din Legea nr. 85/2014, argument ce nu poate fi împărtășit de către Curte, întrucât adăugă la lege, deoarece niciunde în cuprinsul legii nu există prevăzută condiția existenței unui plan de reorganizare ca o condiție prealabilă formulării cererii prevăzute de art. 78 din lege.
Judecătorul sindic consideră că nu este îndeplinită nici cerința prev. de art.78, al.1, lit. B, lit. c din legea insolvenței, invocată de petentă, deoarece se susține lipsa unei asigurări a obiectului garanției împotriva riscului pieirii sau deteriorării, ca și motiv de apreciere a faptului că nu ar exista o protecție corespunzătoare a creanței garantate în raport cu obiectul garanției, în condițiile în care, potrivit contractelor de credit încheiate de petenta creditoare cu debitorul aflat în procedură, acesta din urmă este de acord să cedeze băncii toate drepturile pe care le-ar putea primi de la societatea de asigurări pentru daunele aduse imobilelor ipotecate, în limita creanței garantate băncii, reținând contractul de ipotecă imobiliară încheiat de apelantă și debitoare, aflat la fila 95 dosar fond, însă din acest contract nu reiese că debitoarea a plătit la zi primele de asigurare, existând astfel riscul deteriorării sau distrugerii imobilelor, cu consecința directă a pierderii dreptului băncii de a-și recupera creanța garantată cu aceste imobile.
Clauza din contractul de ipotecă reținută de către Tribunal nu are nici o relevanță, în condițiile în care polițele de asigurare împotriva riscului pieirii sau deteriorării nu sunt încheiate periodic, situație în care sunt întrunite disp. art. 78 alin. 1 lit. B, lit. c. Această clauză operează doar în situația existenței polițelor de asigurare.
De asemenea, faptul că există un creditor garantat cu rang inferior celui deținut de apelantă, nu are relevanță, întrucât în conformitate cu disp. art. 159 din lege, apelantei în calitatea sa de creditor ipotecar i se cuvin toate fondurile obținute din valorificarea acestor imobile, astfel că, creditorul bugetar nu este lezat, mai ales că valoarea creanței apelantei este cu mult mai mare decât valoarea evaluată a celor 3 imobile, situație în care disp. art. 856 alin. 3 C. pr. civilă nu sunt incidente în speță.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 466 și urm. C.pr.civ., instanța a admis apelul formulat ca fiind întemeiat, și a schimbat hotărârea apelată, conform celor arătate mai sus și dispozitivului deciziei.
| ← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment → |
|---|
