Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 903 din data de 05.10.2015
Un debitor aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor Legii nr. 85/2014, în termen de maxim 30 de zile de la apariția stării de insolvență (art. 66 alin. 1). De asemenea, în cuprinsul aceluiași articol 66, la alin. 9 legiuitorul a prevăzut că introducerea prematură, cu rea credință, de către debitor, a unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței, atrage răspunderea patrimonială a debitorului pentru prejudiciile pricinuite. În același timp, la art. 71 alin. 2 din legea insolvenței, se prevede că, în cazul în care în termen de 10 zile de la primirea notificării referitoare la deschiderea procedurii insolvenței, creditorii se opun deschiderii acestei proceduri, judecătorul va ține în termen de 5 zile o ședință în care vor fi citați administratorul ori lichidatorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii, soluționând, printr-o sentință, toate opozițiile, cerința motivelor temeinice din opoziție rezultând atât din conținutul legii speciale privind insolvența, cât și din prevederile Noului cod de procedură civilă, aceste motive temeinice trebuind să fie de ordin general și nu personal.
Prin Decizia civilă nr. 141/A/22.02.2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția a II-a Civilă a fost respins apelul formulat împotriva Sentinței nr. 903/5.10.2015, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. . instanța de apel reținând următoarele considerente:
Prin Sentința de mai sus a fost respinsă opoziția formulată de contestatorul creditor A.N.A.F. D.R.F.P. .- A.J.F.P. ., împotriva Încheierii civile nr. .., pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr. .; a fost menținut termenul inițial stabilit pentru continuarea procedurii la data de ....
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Arad a constatat că, prin opoziția formulată de contestatorul creditor A.N.A.F. D.R.F.P. . - A.J.F.P. . împotriva Încheierii civile nr. ..., pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr., s-a solicitat admiterea opoziției și, în consecință, revocarea Hotărârii nr. ..., pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. ... privind deschiderea a procedurii insolvenței pentru debitoarea ...
Contestatorul a arătat că cererea formulată de ... de intrare în procedura insolvenței în baza dispozițiilor Legii nr. 85/2014, a fost formulată în dauna creditorilor, aducând prejudicii contestatoarei, fiind incidente în speță prevederile art. 66 alin. (1) și (9) din Legea nr. 85/2014.
Contestatorul a subliniat faptul că bunurile mobile ale societății au fost parțial evaluate, urmând a se stabili data licitației în vederea valorificării acestora și că au fost aplicate sechestre asupra bunurilor mobile aparținând debitoarei, prin întocmirea Procesului verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. .., pentru suma de ... lei și Procesul verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. .., pentru suma de ... Debitoarea ... și-a cerut intrarea în procedura falimentului, încercând, astfel să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale către bugetul consolidat al statului.
Contestatoarea a mai subliniat faptul că în această situație valorificarea bunurilor mobile în cadrul procedurii insolvenței se circumscrie dispozițiilor codului de procedură civilă, ceea ce face posibilă vânzarea bunurilor mult sub prețul de evaluare, deoarece bunurile pot fi vândute la prețul cel mai mare oferit potrivit prevederilor art. 768 N.C.P.C., în condițiile în care procedura fiscală nu permite valorificarea bunurilor sub 50% din valoarea de evaluare potrivit art. 162 alin. 8 din O.G. nr. 92/2003. Nu în ultimul rând, prin deschiderea procedurii falimentului se suspendă de drept orice măsură de executare silită, situație care este în detrimentul organului fiscal, deoarece astfel se întrerupe curgerea accesoriilor reglementate de art. 119 și art. 120 din O.G. nr. 92/2003, iar prin urmare, debitoarea se sustrage de la această sancțiune care se aplică contribuabililor care își plătesc cu întârziere sau nu își plătesc datoriile fiscale.
În concluzie, contestatoarea a apreciat că debitoarea a formulat cererea de intrare în procedura insolvenței fundamentată pe o insolvență prezumată, nefiind o insolvență iminentă, motiv pentru care a considerat deschiderea procedurii ca fiind prematură.
Prin întâmpinarea depusă la data de ... debitoarea ...a solicitat respingerea cererii ca netemeinică și nelegală, susținând că a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenței în baza prevederilor Legii 85/2014, în vederea reorganizării activității, cu consecința acoperirii tuturor debitelor pe care le înregistrează în prezent către creditori, ca urmare a continuării activității. Debitoarea a menționat că societatea, în urma admiterii planului de reorganizare judiciară, va plăti toate sumele datorate creditorilor, din activitatea curentă a societății și în urma recuperării creanțelor de la debitorii săi.
Debitoarea a susținut că potrivit art. 66 din Legea nr. 85/2014 - (1) debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență. Întrucât în acel moment debitoarea a înregistrat datorii mai mari decât lichidități, aceasta a considerat că organul fiscal a apreciat în mod eronat starea de fapt.
Debitoarea a precizat că în prezent are datorii în cuantum de ... lei și că nu are posibilitatea de a le achita în acest moment, astfel că starea de insolvență este evidentă și dovedită, iar Încheierea civilă nr. ... pronunțată de Tribunalul Arad este temeinică și legală.
Față de starea de fapt a societății, coroborat cu dispozițiile exprese ale art. 66 din Legea 85/2014, debitoarea a apreciat ca neîntemeiate susținerile organului fiscal cu privire la reaua credință a societății în formularea cererii de deschidere a procedurii. De asemenea, a arătat că, mai mult decât atât, societatea și-a manifestat intenția de reorganizare a activității în scopul instituit de lege prin recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, având la bază un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile.
Debitoarea a apreciat că prin admiterea opoziției, organul fiscal și-ar înrăutăți poziția prin aceea că vânzarea bunurilor sechestrate ar duce direct la falimentul societății debitoare; că vânzarea bunurilor societății de către organele fiscale ar duce debitoarea la imposibilitatea de a își mai desfășura activitatea de prestări servicii agricole, ceea ce ar duce implicit la intrarea în faliment.
Având în vedere aspectele invocate și raportat la prevederile art. 2 din Legea 85/2014 potrivit cărora scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia, debitoarea a solicitat respingerea cererii de opoziție formulată de AJFP ... și menținerea ca temeinică și legală a ... pronunțată de Tribunalul Arad.
Analizând înscrisurile existente la dosar, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește starea de fapt, prima instanță a reținut că, prin Încheierea civilă nr. ..., pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr. ., a fost admisă cererea formulată de debitorul ..., sens în care, în temeiul art.71 alin 1 din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, a fost deschisă procedura generală împotriva acestuia și a fost numit administrator judiciar ....
În acest sens, s-a reținut că debitorul se află în stare prezumată de insolvență și că pasivul său exigibil este de ... lei, raportat la declarațiile și înscrisurile prezentate de către debitor.
Potrivit declarației debitorului cu privire la creditorii aferenți, creditorul oponent D.G.R.F.P. .- A.J.F.P. . avea, anterior datei deschiderii procedurii, o creanță față de debitor de peste ... lei, creanță care a fost recunoscută de către creditorul oponent inclusiv în prezenta procedură de opoziție, în mod implicit prin invocarea aplicării a două sechestre asupra bunurilor debitoarei pentru sumele de ., respectiv .., prin p.v. de sechestru nr. .., respectiv nr..., nedepuse însă la dosar de către creditoarea oponentă.
Potrivit aceleiași declarații, debitorul a mai invocat debite comerciale față de partenerii de afaceri.
Creditorul a invocat, pe calea opoziției, faptul că, deschizându-se procedură generală nu a mai putut valorifica în cadrul executării fiscale cele 2 p.v. de sechestru invocate și neprezentate instanței : p.v. de sechestru nr. ..., respectiv nr. ..., arătând că modul de valorificare al bunurilor în procedura de faliment este net dezavantajos pentru creditorul fiscal față de procedura de vânzare a bunurilor debitorului în procedura execuțională reglementată de C.pr.fiscală.
În ceea ce privește dispozițiile legale incidente în cauză, prima instanță a reținut că, potrivit art. 114, ind. 21, al. 5 din Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005, opoziția creditorilor la încheierea de deschidere a procedurii de insolvență se soluționează în dosarul de fond, fără a se crea în acest sens un dosar asociat; că potrivit art. 46 al. 2 din Legea nr. 85/2014, dispozițiile art. 42 alin. 1 din codul de procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunță succesiv hotărâri în același dosar, cu excepția situației rejudecării, după anularea hotărârii în apel.
Apoi, prima instanță a reținut că, potrivit art. 71 al. 1 și 2 din aceeași lege, dacă cererea debitorului corespunde condițiilor prevăzute la art. 66, judecătorul sindic va pronunța o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar dacă prin declarația făcută potrivit prevederilor art. 67 alin. 1 lit. g) debitorul își arată intenția de a intra în procedura simplificată ori se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 38 alin. 2, judecătorul va pronunța o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.
În cazul în care, în termen de 10 zile de la primirea notificării, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va ține, în termen de 5 zile, o ședință la care vor fi citați administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluționa deodată, printr-o sentință, toate opozițiile; admițând opoziția, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii.
A mai reținut prima instanță că sunt prevăzute de art. 67 din Legea nr. 85/2014 coroborat cu art. 5 pct. 29 din aceeași lege, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea debitorului pentru deschiderea procedurii generale, că potrivit art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85/2014 insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile, astfel: insolvența debitorului se prezumă atunci când acesta, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor prezumția fiind relativă; insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.
Prima instanță a mai reținut că, potrivit art. 66 al. 1 și 4 din legea insolvenței, debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență; la cererea adresată tribunalului va fi atașată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței; debitorul în cazul căruia apariția stării de insolvență este iminentă va putea să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentului titlu.
Totodată, prima instanță a reținut că disp. art. 75 și urm. din legea insolvenței reglementează efectul suspendării de drept al acțiunilor și executărilor declanșate față de debitorul cu privire la care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență; că potrivit disp. art. 102 al. 1, teza finală din aceeași lege, sunt creanțe anterioare și creanțele bugetare constatate printr-un raport de inspecție fiscală întocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului; în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecție fiscală vor efectua inspecția fiscală și vor întocmi raportul de inspecție fiscală, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanței în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmând ca, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanței inițiale, dacă este cazul.
Având în vedere atât documentația depusă de către debitor la data formulării cererii de deschidere a procedurii, cât și susținerile oponentei, judecătorul sindic din cadrul instanței de fond a reținut că, la data pronunțării încheierii de deschidere a procedurii generale, erau îndeplinite condițiile legale pentru a se putea lua această măsură în mod independent de măsurile de executare demarate de creditorul fiscal pe calea reglementată de C.pr.fiscală.; că eventualele diferențieri între modurile de valorificare ale bunurilor unui debitor distinct în procedura execuțională fiscală față de procedura insolvenței nu reprezintă un motiv de admitere a opoziției formulate de creditorul fiscal, potrivit legii, ci poate constitui un criteriu de organizare a propriei activități a organului fiscal în vederea maximizării gradului de încasare a creanțelor bugetare cu scopul prevenirii ajungerii la momentul la care debitorul fiscal îndeplinește condițiile pentru declanșarea procedurilor de insolvență (pragul valoric de . lei, prev. de art. 5, pct. 72 din legea insolvenței).
Formularea de către debitor a cererii de intrare în procedura de insolvență în condițiile existenței unor sechestre, chiar fiscale fiind acestea, nu reprezintă un element de rea credință în sensul al. 9 al art. 66 din legea insolvenței, atâta timp cât această noțiune de rea credință este raportată la faptul formulării unei cereri premature, fără a fi îndeplinite condițiile legii insolvenței, ceea ce nu este cazul în speță.
Pe cale de consecință, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Arad a statuat în sensul celor mai sus menționate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditoarea DRFP . AJFP ., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii opoziției formulate și, în consecință, anularea Hotărârii adunării generale din ... și obligarea societății sau asociaților societății, după caz, la repararea prejudiciului cauzat bugetului de stat.
În motivare, apelanta creditoare a considerat că instanța, prin soluția pronunțată, a făcut o aplicare greșită a legii, ceea ce a condus la interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății.
Apelanta creditoare a considerat că cererea a fost formulată în dauna creditorilor, aducând-i prejudicii, respectiv cu rea credință, fiind incidente în speță prevederile art. 66 alin. 1 și 9 din Legea nr. 85/2014.
În acest sens, apelanta creditoare a reiterat motivele din opoziție.
În drept, apelanta creditoare a invocat dispozițiile art. 466, art. 480 alin. 2 C.pr.civ., art. 61 și art. 62 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013 și art. 229 C.pr.fiscală.
Intimata debitoare ... prin lichidator judiciar ... a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat și menținerea, ca temeinică și legală, a sentinței atacate.
În motivare, intimata debitoare a arătat că în mod eronat apelanta, prin apelul formulat, a făcut referire la o cerere a debitoarei de intrare în faliment, atâta timp cât solicitarea acesteia este aceea de reorganizare a activității, cu consecința acoperirii tuturor debitelor pe care le înregistrează în prezent către creditori, ca urmare a continuării activității. Intimata debitoare a menționat că, în urma admiterii planului de reorganizare judiciară, va plăti toate sumele datorate creditorilor din activitatea curentă a societății și în urma recuperării creanțelor de la debitorii săi.
Intimata debitoare a apreciat că apelul este nefondat, apelanta dorind doar ca prin admiterea apelului să aibă posibilitatea de a vinde bunurile deținute de către debitoare pentru a nu împărți prețul obținut, cu ceilalți creditori, evitând, astfel, procedura insolvenței care este o procedură ce apără intereselor tuturor creditorilor, fiind o procedură colectivă.
Mai mult, intimata debitoare a apreciat că prin admiterea apelului organul fiscal și-ar înrăutăți poziția prin aceea că vânzarea bunurilor sechestrate ar duce direct la falimentul societății debitoare; că vânzarea bunurilor sale (utilaje agricole) de către organele fiscale ar duce societatea la imposibilitatea de a-și mai desfășura activitatea de prestări servicii agricole, ceea ce ar duce implicit la intrarea în faliment.
Intimata debitoare a considerat că organul fiscal a apreciat în mod eronat starea de fapt, întrucât această societate a înregistrat la data formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței datorii mai mari decât lichidități. În acest sens, intimata debitoare a arătat că, așa cum rezultă din extrasele de cont depuse la dosar, disponibilul în conturile sale bancare este zero; că, așa cum rezultă din Balanța analitică a societății, nu avea disponibilități de numerar nici în casierie.
Intimata debitoare a apreciat că starea de insolvență este evidentă și dovedită, iar Încheierea civilă nr. ... pronunțată de Tribunalul Arad este temeinică și legală, având în vedere că această societate are datorii în cuantum de ... lei (așa cum s-a reținut și în Încheierea civilă nr. ... pronunțată de Tribunalul Arad) și nu are posibilitatea de a le achita în acest moment.
Față de starea de fapt a acesteia, coroborat cu dispozițiile exprese ale art. 66 din Legea 85/2014, intimata debitoare a apreciat ca neîntemeiate susținerile organului fiscal cu privire la reaua credință a acesteia în formularea cererii de deschidere a procedurii. Mai mult decât atât, intimata debitoare a arătat că și-a manifestat intenția de reorganizare a activității în scopul instituit de lege prin recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, având la bază un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile.
A mai învederat intimata debitoare că scopul procedurii insolvenței nu are aceeași semnificație pentru toți protagoniștii. Astfel, a arătat că pentru debitor, scopul este atins atunci când a reușit redresarea și continuarea activității normale, pe când creditorii consideră că scopul a fost atins dacă gradul de recuperare a creanțelor reflectă pierderea suferită prin întârzierea momentului distribuirii în favoarea lor față de data deschiderii procedurii, concomitent, interesul creditorilor fiind acela de a păstra în persoana debitorului un partener de afaceri.
De asemenea, intimata debitoare a apreciat că admiterea apelului nu ar reprezenta cea mai bună soluție în vederea recuperării de către creditori (inclusiv AJFP . a sumelor de bani reprezentând creanțe, întrucât prețul obținut în urma vânzării activelor debitoarei nu ar acoperi toate datoriile acesteia, în schimb, prin planul de reorganizare se urmărește tocmai acest lucru, respectiv plata către toți creditorii a tuturor datoriilor pe care debitoarea le înregistrează, însă intrarea acesteia în faliment nu ar mai face posibil acest lucru.
Analizând apelul de față, prin prisma criticilor formulate de apelantă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Dispozițiile legale aplicabile speței deduse judecății sunt art. 66 alin. 1 și 9 și art. 71 alin. 2 din Legea insolvenței nr. 85/2014. Potrivit acestora, un debitor aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor Legii nr. 85/2014, în termen de maxim 30 de zile de la apariția stării de insolvență (art. 66 alin. 1). De asemenea, în cuprinsul aceluiași articol 66, la alin. 9 legiuitorul a prevăzut că introducerea prematură, cu rea credință, de către debitor, a unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței, atrage răspunderea patrimonială a debitorului pentru prejudiciile pricinuite. În același timp, la art. 71 alin. 2 din legea insolvenței, se prevede că, în cazul în care în termen de 10 zile de la primirea notificării referitoare la deschiderea procedurii insolvenței, creditorii se opun deschiderii acestei proceduri, judecătorul va ține în termen de 5 zile o ședință în care vor fi citați administratorul ori lichidatorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii, soluționând, printr-o sentință, toate opozițiile.
Prin opoziția adresată judecătorului sindic, creditoarea DGRFP . - AJFP .a arătat că nu este de acord cu deschiderea procedurii față de debitoarea ..., considerând că această cerere a fost formulată prematur și cu rea credință. Cu toate acestea, atât prin motivarea cererii adresată judecătorului sindic, cât și în motivarea apelului formulat în dosarul de față, creditoarea nu a motivat în ce constă formularea cu rea credință a cererii de deschidere a procedurii insolvenței și nici de ce aceasta a fost solicitată prematur, ci a motivat opoziția sa prin prisma afectării propriilor interese. Astfel, creditoarea apelantă a arătat că în cazul în care se deschide procedura insolvenței împotriva debitoarei, interesele sale ar fi afectate, deoarece i se va plăti o sumă mai mică din creanța pe care o are de recuperat, fiind în interesul său să continue procedura de executare conform Codului de procedură fiscală, împotriva bunurilor debitoarei asupra cărora are aplicată măsura sechestrului asigurator, iar pe de altă parte, declanșarea procedurii insolvenței ar dezavantaja creditoarea, pentru că în acest caz, curgerea accesoriilor constând în dobânzi și penalități ar fi întreruptă.
Curtea constată că aceste motive nu reprezintă aspecte care să conducă la admiterea opoziției creditoarei la deschiderea procedurii, deoarece în speță nu s-au dovedit cu nici un mijloc de probă aspectele privind introducerea prematură, cu rea credință, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, de către debitoare.
Mai mult, din ansamblul probelor administrate în cauză atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel, a reieșit faptul că debitoarea a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței, cu respectarea prevederilor art. 66 alin. 1 din legea insolvenței, deoarece se afla în stare prezumată de insolvență, având un total al datoriilor potrivit balanței contabile din ..., în cuantum de ... lei, iar în contul debitoarei nu existau disponibilități bănești pentru achitarea acestor creanțe. Aceste susțineri au fost dovedite cu actele depuse la dosarul de fond, completate ulterior, având în vedere că în apel Curtea a pus în vedere debitoarei prin încheierea de ședință din data de ..., să se depună la dosar dovezi și să precizeze în ce constau creditările societății debitoare, să depună actele doveditoare ale tuturor creanțelor declarate, să dovedească faptul că în fiecare caz este vorba de o creanță certă, lichidă și exigibilă. La aceste solicitări ale instanței de apel, debitoarea s-a conformat depunând la dosar înscrisurile doveditoare aflate la filele .. din volumul ..al dosarului Curții de Apel și ... din volum ... al aceluiași dosar.
Din studiul tuturor acestor acte doveditoare, a rezultat cu certitudine că debitoarea se află în stare de insolvență și într-un grad ridicat de îndatorare față de mai mulți creditori, ansamblul creanțelor depășind cu mult valoarea prag de ... de lei, prevăzută de art. 5 pct. 72 din legea insolvenței.
Așa fiind, față de cele mai sus expuse, Curtea va respinge ca nefondat apelul.
| ← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment → |
|---|
