Recurs sentinta semnata de presedintele sectiei Neindicarea vatamarii astfel produse
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.195 R
Şedinţa publică din data de 12.02.2008
Pe rol soluţionarea recursului formulat de recurenta E. E., împotriva sentinţei comerciale nr.225/25.06.2007 pronunţată de Tribunalul T e l e o r m a n – Secţia Civilă în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimaţii S.C. I. S.A. E. prin lichidator judiciar U. N., DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE T, S.C. B. S.R.L. Suhaia prin lichidator judiciar B. F. şi D. J..
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns recurenta prin avocat N. D. cu împuternicire avocaţială aflată la fila 24 şi intimata S.C. I. S.A. E. prin reprezentant U. O. care depune la dosar delegaţie, lipsă fiind celelalte părţi.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că recurenta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 2,5 RON şi timbru judiciar în valoare de 0,15 RON. Totodată se învederează că prin Serviciul Registratură la data de 11.02.2008 intimata S.C. I. S.A. a depus la dosar întâmpinare, într-un singur exemplar, iar la data de 05.02.2008 Curtea de APEL BUCUREŞTI – Secţia a V-a Comercială prin adresă solicită înaintarea prezentului dosar în vederea soluţionării contestaţiei în anulare ce face obiectul dosarului nr(...) cu termen de judecată la data de 19.02.2008.
Recurenta, prin avocat, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 10 RON, respectiv chitanţa nr.(...)/1 din 25.01.2008 emisă de C.E.C. S.A. şi timbru judiciar în valoare de 0,15 RON.
Curtea, ia act de legala timbrare a cererii de repunere pe rol, precum şi a cererii de recurs, conform dovezilor consemnate la dosar de către recurentă.
Recurenta, prin avocat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Intimata S.C. I. S.A. E., prin reprezentant, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta, prin avocat, solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate şi, pe cale de consecinţă, modificarea sentinţei pronunţate de instanţa de fond şi exonerarea pârâtei de la plata sumei la care a fost obligată, reprezentând pasivul debitoarei, fără cheltuieli de judecată.
Intimata S.C. I. S.A. E., prin reprezentant, solicită respingerea recursului ca nefondat, menţinerea hotărârii recurate ca fiind legală şi temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Curtea, reţine cauza spre soluţionare.
CURTEA
Asupra recursului de faţă, deliberând constată următoarele:
La data de 07.03.2007 s-a înregistrat pe rolul Tribunalul u i T e l e o r m a n cererea de revizuire formulată de revizuenta E. E. împotriva sentinţei comerciale nr.982/2.10.2006 pronunţată de Tribunalul T e l e o r m a n în dosarul nr.89/S/2005, solicitându-se admiterea cererii, schimbarea în parte a sentinţei atacate în sensul exonerării sale de răspundere şi suspendarea executării acestei sentinţe până la soluţionarea cererii.
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art.322 alin.2 şi următoarele, art.403 Cod pr.civ.
În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat în esenţă că, instanţa pronunţându-se a dat mai mult decât s-a cerut obligând la suportarea creanţelor nu doar administratorul societăţii, aşa cum prevede legea, ci şi asociatul.
Revizuenta a arătat pe acest motiv că, în mod greşit, instanţa a reţinut că este administrator al SC B. SRL, în realitate neavând această calitate, administrator fiind D. J., calitatea sa fiind doar de asociat.
A mai arătat că, din momentul constituirii societăţii şi până la dizolvarea acesteia, nu a avut nici o legătură cu activitatea derulată în firmă, administratorul acesteia nepermiţându-i accesul la documente.
Un alt motiv invocat de revizuentă a fost acela că nu a avut cunoştinţă despre faptul că SC B. SRL se află în procedura de lichidare judiciară, absenţa sa la termenele de judecată datorându-se lipsei de procedură. Niciuna din dovezile de comunicare nu poartă semnătura sa, pentru că nu a intrat în posesia niciunei citaţii.
Revizuenta a mai arătat pe acest aspect că dacă ar fi avut cunoştinţă de există dosarului în care s-a pronunţat sentinţa atacată, ar fi putut învedera instanţei că nu este administratorul societăţii şi deci nu-i poate fi angajată răspunderea personală.
A mai arătat că a formulat şi recurs împotriva acestei sentinţe, recurs ce i-a fost respins ca netimbrat, nefiind analizat fondul.
Prin sentinţa comercială nr.225/25.06.2007 pronunţată în dosarul nr(...) (nr. în format vechi) Tribunalul T e l e o r m a n – Secţia Civilă a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuienta E. E. şi a luat act de renunţarea acesteia la judecata cererii de suspendare a sentinţei comerciale nr.982/2.10.2006.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere actele şi lucrările cauzei şi dispoziţiile art.322 Cod pr.civ., reţinând în esenţă că, instanţa de fond s-a pronunţat asupra ceea ce s-a cerut de către creditoarea SC I. SA E., respectiv angajarea răspunderii materiale atât a administratorului falitei SC B. SRL, D. J. cât şi a asociatei E. E..
Tribunalul a mai reţinut sub aspectul criticilor vizând angajarea răspunderii patrimoniale că, revizuenta E. E. avea posibilitatea să invoce aceste apărări numai în cadrul recursului.
În ceea ce priveşte motivul invocat de revizuentă, întemeiat pe dispoziţiile art.322 pct.8 Cod pr.civ., tribunalul a reţinut că este neîntemeiat deoarece revizuenta nu a dovedit existenţa împrejurării care a împiedicat-o să se prezinte la judecată.
Astfel, din procesul-verbal aflat la fila 132 dosar fond rezultă că revizuenta a fost legal citată pentru termenul de judecată din august 2006, prin afişare la domiciliul său, aceasta cunoscând termenul deoarece la 19.06.2006 a depus la dosar o cerere pentru studierea dosarului (fila 136 dosar fond).
Împotriva acestei sentinţe E. E., în termen şi legal timbrat, a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art.304 indice 1 şi art.304 pct.2,5 şi 9 Cod pr.civ, considerând-o nelegală şi netemeinică solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate, respectiv admiterea cererii de revizuire şi pe cale de consecinţă, judecând cauza să se dispună modificarea în parte a sentinţei comerciale nr.982/2.10.2006 pronunţată în dosarul de faliment nr.89/S/2005, în sensul exonerării sale de plata sumei în cuantum de 70.411 lei.
În subsidiar, recurenta a solicitat casarea sentinţei nr.225/25.06.2007 şi trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalul u i T e l e o r m a n.
În motivarea recursului, după prezentarea situaţiei de fapt, recurenta a invocat următoarele motive:
1.Nulitatea sentinţei comerciale nr.225/25.06.2007, în baza art.261 alin.2 indice 1 din C o d u l d e procedură civilă, întrucât a fost semnată de preşedintele secţiei civile care nu a fost membru al completului, în locul judecătorului care a soluţionat cauza, fără să indice motivul pentru care acesta din urmă nu a semnat hotărârea.
2.Nici una din cele două motivaţii nu pot fi reţinute şi contravine normelor procedurale ce reglementează revizuirea hotărârilor judecătoreşti şi procedura citării părţilor din dosarul cauzei, fiind incident motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civ.
În susţinerea acestui motiv recurenta a invocat în esenţă că instanţa ar fi trebuit să constate că sentinţa comercială nr.982/2.10.2006 nu a fost supusă apelului, că prin anularea recursului ca netimbrat şi necercetarea fondului, nu a beneficiat de un recurs efectiv şi deci, avea deschisă calea revizuirii, deoarece soluţia pronunţată, în contradicţie cu dispoziţiile Legii nr.64/1995, a fost urmarea unei stabiliri greşite a situaţiei de fapt.
În ceea ce priveşte procedura citării, recurenta a invocat că, în mod greşit instanţa a aplicat dispoziţiile prevăzute de art.85 şi următoarele din C o d u l d e procedură civilă, apreciind că cererea sa de studiere a dosarului complineşte lipsurile din citaţie şi acoperă lipsa de procedură a citării.
A mai arătat că, în cauză, citarea s-a făcut prin afişare, iar procesul verbal întocmit de agentul procedural cu privire la afişarea citaţiei nu cuprinde menţiunile prevăzute de art.92 indice 1 alin.4 din C o d u l d e procedură civilă, citaţia nefiind primită, fiind informată de numitul D. J. cu privire la existenţa dosarului nr.89/S/2005.Concluzionând, recurenta a solicitat admiterea recursului şi pe cale de consecinţă cererea de revizuire, modificată în totalitate a sentinţei comerciale nr.225 din 25.06.2007 şi în parte sentinţa comercială nr.982/2.10.2006 pronunţată în dosarul 89/S/2005, în sensul de a nu fi antrenată răspunderea sa patrimonială pentru suma de 70411 lei – pasiv al societăţii falite. La dosarul cauzei intimata SC I. SA, prin lichidator judiciar, a depus Note scrise, combătând punctual motivele invocate de recurentă, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică.
Examinând recursul în raport de criticile invocate, în raport de actele şi lucrările cauzei şi având în vedere dispoziţiile legale incidente, Curtea constată că este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Astfel, în ceea ce priveşte primul motiv de recurs, vizând împrejurarea că sentinţa recurată a fost semnată de preşedintele secţiei civile fără a se indica motivul pentru care s-a procedat în acest mod, Curtea apreciază că nu poate fi reţinut ca fondat, nefiind de natură să conducă la nulitatea hotărârii. Potrivit art.261 alin.1 pct.8 Cod pr.civ. hotărârea se dă în numele legii şi trebuie să cuprindă „menţiunea că pronunţarea s-a făcut în şedinţă publică, precum şi semnăturile judecătorilor şi grefierului”, alin.2 al aceluiaşi articol prevăzând posibilitatea ca, în cazul în care, după pronunţare, unul dintre judecători este în imposibilitate de a semna hotărârea, aceasta să se semnată în locul acestuia de către preşedintele instanţei, făcându-se menţiune despre cauza care l-a împiedicat pe judecător să semneze hotărârea.
Însă, nici o dispoziţie legală nu sancţionează în mod expres cu nulitatea neindicarea motivului pentru care hotărârea a fost semnată de preşedintele secţiei în locul judecătorului care a pronunţat-o.
În analiza acestui motiv Curtea are în vedere şi dispoziţiile art.105 alin.2 Cod pr.civ. care stabilise că „actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităţilor prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie”.
Or, în cauză, recurenta a invocat nulitatea hotărârii fără să indice în concret şi vătămarea ce i-a fost produsă prin neindicarea motivul pentru care hotărârea a fost semnată în locul judecătorului care a pronunţat-o de către preşedintele secţiei din care aceasta face parte.
Prin urmare, din perspectiva celor arătate, Curtea nu poate reţine critica vizând nulitatea hotărârii atacate cu recurs.
Nefondate sunt şi celelalte critici invocate în cadrul celui de-al doilea motiv de recurs, Curtea apreciind că nu pot conduce la admiterea recursului.
În examinarea acestor critici, Curtea are în vedere că motivele de revizuire sunt expres şi limitativ prevăzute în dispoziţiile art.322 alin.1 pct.1-9 Cod pr.civ., din motivarea cererii de revizuire rezultând că recurenta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.322 pct.2 şi 8 Cod pr.civ., cererea fiind analizată de tribunalul în raport de aceste dispoziţii.
Pe lângă faptul că recurenta nu a criticat soluţia tribunalului prin care a fost înlăturat motivul prevăzut de art.322 pct.2 Cod pr.civ., Curtea reţine că aceasta s-a limitat doar să susţină că cererea de revizuire este admisibilă în condiţiile în care recursul a fost anulat ca netimbrat.
Aceste susţineri nu pot constitui motiv de recurs, atâta timp cât cererea de revizuire a fost respinsă ca nefondată şi nu ca inadmisibilă, tribunalul reţinând în mod corect, în raport de obiectul cererii întemeiată pe dispoziţiile art.137 lit.d din Legea nr.64/1995 şi în raport de sentinţa comercială nr.982/2.10.2006 că nu sunt incidente dispoziţiile art.322 pct.2 Cod pr.civ.
De asemenea, Curtea reţine că în mod corect, tribunalul a apreciat că nu sunt incidente nici dispoziţiile art.322 alin.1 pct.8 Cod pr.civilă, întrucât recurenta revizuentă nu a făcut dovada acelei împrejurări „mai presus de voinţa sa” care a împiedicat-o să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta.
Nelegala citare invocată de recurenta revizuentă, pe lângă faptul că reprezintă motiv pentru contestaţie în anulare şi nu motiv de revizuire, nici nu poate fi reţinută în cauză, în condiţiile în care probele cauzei relevă că recurenta a fost legal citată pentru termenul din 2.10.2006 (fila 132 dosar faliment nr.89/S/2005) cunoscând de existenţa acestui dosar, prin cererea înregistrată la data de 19.09.2006 (fila 134 din acelaşi dosar) solicitând să i se aprobe studierea dosarului nr.89/S/2005.
Probele cauzei mai relevă că citarea revizuentei s-a realizat prin afişare, modalitate permisă de C o d u l d e procedură civilă pentru anumite situaţii, iar procesul-verbal întocmit de agentul poştal identifică situaţia pentru care s-a procedat la afişarea citaţiei, contrar celor susţinute de recurenta-revizuentă.
În considerarea celor arătate, Curtea constată că sentinţa atacată cu recurs este legală, astfel că în baza art.312 alin.1 Cod pr.civ. recursul declarat împotriva acesteia va fi respins ca nefondat.
Se va lua act că intimata SC I. SA nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de recurenta E. E., împotriva sentinţei comerciale nr.225/25.06.2007 pronunţată de Tribunalul T e l e o r m a n – Secţia Civilă în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimaţii S.C. I. S.A. E. prin lichidator judiciar U. N., DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE T, S.C. B. S.R.L. Suhaia prin lichidator judiciar B. F. şi D. J., ca nefondat.
Ia act că intimata SC I. S.A. E. nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică de la 12.02.2008.
| ← Recurs nul Nedovedirea depunerii motive de recurs in termen legal | Alves Costa contra Portugalia - Informaţii factuale Realitatea... → |
|---|
