REORGANIZARE JUDICIARĂ SI FALIMENT. CONDIŢII PENTRU DECLANŞAREA PROCEDURII
Comentarii |
|
Conform dispoziţiilor art. 29 (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, "orice creditor care are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care timp de cel_puţin 30 de zile a încetat plăţile".
în speţă, creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, ea rezultând din facturile emise de creditor, recunoscute de debitor.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bucureşti sub nr. 3501/2000, S.C. "I.l." - S.R.L. a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, în contradictoriu cu debitoarea S.C. "B.M.E.C." - S.R.L., să se dispună declanşarea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995, republicată.
Prin sentinţa nr. 4107 din 21.06.2000, Tribunalul Bucureşti, prin judecător sindic a respins cererea creditoarei, reţinând că nu s-a făcut dovada de către creditoare că are împotriva debitoarei o creanţă ;ertă, lichidă şi exigibilă.
S.C. "I.l." - S.R.L a declarat recurs împotriva sentinţei, arătând, în esenţă, că deşi a făcut dovada cu avizul de expediţie că debitoarea a primit marfa a cărei contravaloare o solicită, că facturile au fost semnate de aceasta şi neîncasarea sumelor s-a datorat lipsei de disponibil în cont, tribunalul i-a respins cererea.
Analizând, Curtea reţine că recursul este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 29 (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, orice creditor care are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă poate introduce la tribunal o cerere împotriva debitorului care a încetat plăţile cel puţin 30 de zile, pentru declanşarea procedurii prevăzute de această lege.
Potrivit dispoziţiilor art 379 alin. 3 C. pr. civ., creanţa este certă când existenţa ei rezultă din însuşi actul de creanţă sau din alte acte, chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de acesta, iar potrivit alin. 4 din acelaşi articol, creanţa este lichidă când câtimea ei este determinată prin actul de creanţă sau determinabilă cu ajutorul acesteia sau a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de acesta.
în speţă, creanţa creditorului rezultă din facturile emise cu drept de creditor, recunoscute de debitor, astfel cum rezultă din actele aflate la filele 6-13 ale dosarului.
Având în vedere dispoziţiile legale mai sus menţionate, în sensul că existenţa creanţei rezultă din acte recunoscute de debitor, la fel cuantumul acesteia şi faptul că era exigibilă în luna februarie 2000, iar acesta este în încetare de plăţi, Curtea a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi, în consecinţă, a admis cererea, dispunând declanşarea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/ 1995, republicată. (Judecator Minodora Condoiu)
(Secţia comercială, decizia nr. 5712000)
← REORGANIZARE JUDICIARĂ SI FALIMENT. CONDIŢII PENTRU... | REORGANIZARE JUDICIARĂ Şl FALIMENT. CONDIŢII PENTRU... → |
---|