Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 345/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 345/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 24373/197/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 345/Ap. DOSAR NR._
Ședința publică din data de 27 iunie 2014
Instanța constituită din:
- Completul de judecată CAJ6:
PREȘEDINTE – C. E. - judecător
JUDECĂTOR – M. G. L.
- Grefier - A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – C. Andaș – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul N. B. G. împotriva sentinței penale nr. 944 pronunțată la data de 17 aprilie 2014 de către Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, susținerile, întrebările și răspunsurile părților prezente, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 25 iunie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 27 iunie 2014.
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 944/17.04.2014 a Judecătoriei B., s-a dispus în baza art. 335 alin 1 Noul cod penal cu aplicarea art. 5 Noul cod penal și cu aplicarea art. 37 lit a Cod penal din 1968, art. 396 alin10 Noul cod de procedură penală și art. 375 Noul cod de procedură penală condamnarea inculpatului N. B.-G., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În baza art. 83 Cod penal din 1968 a fost revocată suspendarea condiționată a pedepsei rezultante de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2251/18.11.2010 pronunțată de Judecătoria B. rămasă definitivă prin neapelare la data de 29.11.2010, pedeapsă pe care a adăugat-o la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată mai sus, inculpatul N. B.-G. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 1an și 8 luni închisoare.
I s-au interzis inculpatului N. B.-G. drepturile prevăzute de art. 64 alin. lit. a teza II-a, b Cod penal din 1968, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal din 1968.
În baza 274 alin 1 Noul cod de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 485 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr._/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului N. B. G. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzută de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 Republicată cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală respectiv, proces- verbal de constatare a infracțiunii, adresa nr._/30.10.2012 emisă de Instituția Prefectului Județului B. - SPCRPCIV, declarațiile inculpatului N. B. G. și declarațiile martorilor Galca P. M., Adameche P. Sterica și N. B. și declarația de recunoaștere a vinovăției dată de inculpat în fața instanței de judecată în cadrul procedurii simplificate, judecătoria a reținut că în data de 04.10.2012, fiind solicitat de martorul Galca P. M. să conducă autoturismul proprietate personală a acestuia din urma marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, întrucât martorul nu poseda permis de conducere, inculpatul N. B. G. a acceptat să se urce la volanul autoturismului menționat mai sus, deși nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, inculpatul fiind oprit de către organele de poliție care efectuau control în trafic, în jurul orei 00,40, în timp ce conducea autoturismul respectiv pe . B..
În drept, a considerat prima instanță că fapta inculpatului N. B.-G., constând în aceea că, în data de 04.10.2012, în jurul orei 00,40, a condus autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_ pe . B., fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 Republicată modificată și republicată (actual art. 335 alin.1 Noul cod penal ) .
Instanța de fond a reținut legea nou ca fiind mai favorabila, având în vedere că pedepsele accesorii nu mai sunt obligatorii ci se aplică doar în situația în care se aplică pedepsele complementare.
Instanța de fond a apreciat că raportat la natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului pedepsele complementare nu sunt necesare.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului N. B. -G. s-a reținut că a mai fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare prin sentința penală nr. 2251/18.11.2010 pronunțata de Judecătoria B. rămasă definitivă prin neapelare la data de 29.11.2010 pedeapsă ce a fost suspendată conform art. 81 Cod penal pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni astfel că infracțiunea din data de 04.10.2012 este comisă în termenul de încercare în cauza fiind aplicabile prevederile privind starea de recidiva postcondamnatorie prevăzută de art. 37 alin.1 lit. a Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce i s-a aplicat inculpatului s-a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Noul cod penal, referitoare la gradul concret de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost săvârșita, urmările produse, precum și de persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale, apreciind ca aplicare unei pedepse cu închisoare orientate spre minimul special va avea efectul preventiv și educativ scontat dar și dispozițiile art. 396 alineat 10 Cod de procedură penală.
Instanța a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 alin. lit. a teza II-a, b Cod penal din 1968 pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal din 1968.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, arătând că fapta a fost săvârșită pe fondul unui anturaj mai puțin propice și ca urmare a unei rătăciri de moment, că este o persoană integrată social și profesional, având o atitudine sinceră pe parcursul procesului, regretând comiterea actului infracțional.
În fața instanței de apel nu au fost administrate mijloace de probă, inculpatul nu a fost prezent, fiind reprezentat de apărător din oficiu.
Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, cât și prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea reține următoarele:
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale și cu declarația de recunoaștere dată de inculpat, în conformitate cu dispozițiile art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală, mijloacele de probă fiind analizate de prima instanță, situația de fapt nefiind contestată nici de inculpat și nici de procuror.
Încadrarea în drept a faptei a fost în mod legal făcută de instanța de fond, respectiv s-a considerat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui autoturism fără permis de conducere.
În mod corect a stabilit prima instanță că legea penală mai favorabilă este codul penal nou, întrucât nu mai prevede obligativitatea aplicării de pedepse accesorii decât în situația în care se aplică pedepse complementare. Cum în speță în mod corect s-a apreciat că nu se impune aplicarea de pedepse complementare, nici cele accesorii nu pot fi aplicate inculpatului.
În mod greșit deci au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. lit. a teza II-a, b Cod penal din 1968 pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal din 1968, ca pedeapsă accesorie, din moment ce s-a aplicat legea nouă ca lege penală mai favorabilă ( pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii identificate ca fiind mai favorabile - art. 12 din Legea nr. 187/2012 ) și nu au fost stabilite pedepse complementare.
De asemenea, din moment ce s-a aplicat codul penal nou ca fiind mai favorabil, reținerea stării de recidivă nu mai poate fi făcută, art. 41 Cod penal stabilind că primul termen al recidivei nu poate fi decât o condamnare definitivă la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 1 an. Se impune deci înlăturarea stării de recidivă din încadrarea juridică a infracțiunii, pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2251/18.11.2010 pronunțata de Judecătoria B. rămasă definitivă prin neapelare la data de 29.11.2010, neputând constitui primul termen al recidivei.
Regimul de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei este cel stabilit de art. 15 din Legea nr. 187/2012, din care rezultă că această măsură a revocării suspendării condiționate este obligatorie, iar pedeapsa rezultantă ce se va stabili va fi executată efectiv în penitenciar, Decizia RIL nr. 1/2011 stabilind acest aspect.
Prin urmare, săvârșirea infracțiunii de către inculpat în termenul de încercare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare, impune revocarea suspendării condiționate și executarea efectivă în penitenciar a pedepsei rezultante.
Privită exclusiv prin prisma gradului de pericol social concret al faptei și a urmărilor avute, sancțiunea executării efective în penitenciar pentru această infracțiune este una excesivă dar intervine prin prisma săvârșirii ei în termenul de încercare, ceea ce denotă că inculpatul a ignorat în continuare regulile de conviețuire socială, deși anterior fusese atenționat printr-o condamnare definitivă pentru același tip de infracțiune.
Curtea consideră că nu se impune o reducere a pedepsei aplicate, întrucât inculpatul a circulat fără permis de conducere pe un drum public intens circulat din municipiul B., chiar la acea oră târzie, iar pedeapsa aplicată este orientată spre minimul legal, astfel redus cu o treime.
Prin urmare, apelul inculpatul va fi admis numai în ceea ce privește înlăturarea stării de recidivă și înlăturarea pedepselor accesorii.
În temeiul art. 421 punctul 2 litera a Cod de procedură penală, va admite apelul formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 944/17.04.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care o va desființa referitor la greșita reținere a stării de recidivă și greșita aplicare a pedepselor accesorii.
Rejudecând în aceste limite, în baza art. 5 Cod penal raportat la art. 41 Cod penal, va înlătura din încadrarea juridică dată infracțiunii prevederile art. 37 litera a Cod penal din 1968 privind reținerea stării de recidivă.
În baza art. 5 Cod penal și art. 65 Cod penal va înlătura din sentință pedepsele accesorii aplicate inculpatului.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Se va dispune avansarea sumei de 200 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu către Baroul B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelul formulat de inculpatul N. B. G., fiul lui I. și C., născut la data de 08.02.1985 în B., domiciliat în municipiul S., ., . . jud. B., CNP_ împotriva sentinței penale nr. 944/17.04.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care o desființează referitor la greșita reținere a stării de recidivă și greșita aplicare a pedepselor accesorii.
Rejudecând în aceste limite:
În baza art. 5 Cod penal raportat la art. 41 Cod penal, înlătură din încadrarea juridică dată infracțiunii prevederile art. 37 litera a Cod penal din 1968 privind reținerea stării de recidivă.
În baza art. 5 Cod penal și art. 65 Cod penal înlătură din sentință pedepsele accesorii aplicate inculpatului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Dispune avansarea sumei de 200 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu către Baroul B..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.06.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. E. M. G. L.
GREFIER
A. O.
Red. M.G.L./05.08.2014
Dact. A.O./05.08.2014/2 ex.
Jud. fond A. E. A.
| ← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 470/2014. Curtea de... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
