Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 27/2014. Curtea de Apel CLUJ

- a fost obligată inculpata R. O. în solidar cu R. S. și P. M. să plătească părții civile suma de 12.520,48 lei RON, cu titlu de dobândă bancară (pentru credite nerambursate la scadență), calculată până la data de 30.03.2001, aferentă debitului în sumă de 51.571,19 lei RON acordat la data de 27.01.2000, reprezentând prejudiciu produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru AF R. (devenită AF Z.), urmând a se calcula în continuare dobânda bancară lunară practicată de partea civilă până la achitarea integrală a debitului.

În baza art. 357 pct. 2 lit. e) C.p.p., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor defunctei B. S. L., măsură dispusă prin ordonanța organelor de urmărire penală din data de 26.11.2002.

În baza art. 353 al.1 și 2 C.p.p. rap. la art. 163 alin.1,2 și 5 C.p.p., în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, s-a menținut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului C. S., măsură dispusă prin ordonanța organelor de urmărire penală din data de 18.06.2001.

În baza art.193 alin.2,4 și 6 Cod procedură penală, s-a admis în parte cererea părții civile privind obligarea inculpaților la cheltuieli de judecată și, în consecință, au fost obligați inculpații la plata către R. B. SA a următoarelor sume:

- câte 500 lei fiecare inculpat, sume reprezentând contravaloarea onorariului avocațial diminuat;

- câte 1.400 lei fiecare inculpat, sume reprezentând contravaloarea cheltuielilor de judecată justificate (diminuate),efectuate de partea civilă;

- câte 500 lei fiecare inculpat, sume reprezentând contravaloarea onorariului expertului parte, diminuat.

În baza art. 189 C.p.p., a fost obligată inculpata C. M. R. la plata sumei de 14.082.732 ROL către cabinetul individual E. C. pentru contravaloarea expertizei efectuate în cursul lunii noiembrie 2003 la solicitarea acesteia. Constată că inculpații R. O., C. S. și R. S. au achitat sumele reprezentând onorarii stabilite pentru efectuarea aceleiași expertize.

În baza art.191 alin.1 și 3 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații să plătească cheltuieli judiciare către stat, după cum urmează:

A fost obligată inculpata R. O. la plata sumei de 5.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 2400 RON reprezintă contravaloarea expertizei contabile efectuate (sumă avansată de stat), iar suma de 100 RON, reprezintă onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, av. P. A. și va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S.;

A fost obligat inculpatul C. S. - la plata sumei de 4.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 2400 RON reprezintă contravaloarea expertizei contabile efectuate (sumă avansată de stat).

A fost obligat inculpatul R. S. - la plata sumei de 4.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 2400 RON reprezintă contravaloarea expertizei contabile efectuate (sumă avansată de stat).

A fost obligată inculpata P. M. - la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 2400 RON reprezintă contravaloarea expertizei contabile efectuate (sumă avansată de stat), iar suma de 400 lei, reprezintă onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, av. C. A. și va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S.;

A fost obligată inculpata C. M. R. - la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 2400 RON reprezintă contravaloarea expertizei contabile efectuate (sumă avansată de stat), iar 400 lei, reprezintă onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, av. I. D. și va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S..

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din data de 06.12.2002, dos. nr. 55/P/2001 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, au fost trimiși în judecată inculpații R. O., pentru comiterea infracțiunilor de delapidare prevăzută și pedepsită de art.215/1 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută și pedepsită de art.290 Cod penal cu aplicarea art.41alin.2 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, C. S. - pentru comiterea infracțiunilor de emitere de cecuri fără acoperire prevăzută și pedepsită de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, complicitate la infracțiunea de delapidare, prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal, raportat la art.215/1 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal; R. S., pentru comiterea infracțiunilor de emitere de cecuri fără acoperire prevăzută și pedepsită de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934, complicitate la infracțiunea de delapidare prevăzută și pedepsită de art.215/1 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal; P. M., pentru comiterea infracțiunii de delapidare prevăzută și pedepsită de art.215/1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și C. M. R., pentru comiterea infracțiunilor de emitere de cecuri fără acoperire prevăzută și pedepsită de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934, complicitate la infracțiunea de delapidare prevăzută și pedepsită de art.215/1 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, următoarea stare de fapt: în perioada martie 1999- martie 2001, în calitate de conducător al compartimentului contabilitate din cadrul Agenției Ileanda al Băncii Agricole, R. O. a efectuat personal și a dispus angajaților agenției efectuarea de decontări nelegale din resursele băncii în favoarea ., AF R., . SCS C. SNC, cauzând un prejudiciu unității bancare în valoare de 25._ lei (ROL), la care se adaugă suma de 10.960.000 lei avansuri spre decontare luate și aprobate nelegal. Pentru a ascunde decontările nelegale efectuate în favoarea agenților economici, R. O. a întocmit,a semnat și a comunicat Sucursalei Județene S. a Băncii Agricole balanțele lunare cu date nereale în ceea ce privește soldul contului_. P. M., în calitate de referent contabil și administrator al contului AF R. de la Agenția Ileanda,în perioada ianuarie –august 2000, a efectuat decontări nelegale din resursele băncii în favoarea AF R., cauzând un prejudiciu unității bancare în sumă de 515.71 1.997 lei (ROL).

S-a mai reținut că inculpatul C. S., în calitate de administrator la . D., în perioada martie 1999 - martie 2001, fără a avea în cont disponibilul necesar, a emis cecuri în care figura ca tras Banca Agricolă beneficiind astfel de decontări nelegale din sursele proprii ale Băncii Agricole SA, în sumă de 23._ lei (ROL).

De asemenea, R. S., în perioada ianuarie - august 2000, în calitate de reprezentant al AF R.,, fără a avea disponibilul necesar în cont, a emis cecuri în care figura ca tras Banca Agricolă și a beneficiat astfel de decontări nelegale din resursele băncii in suma de_ lei(ROL).

C. M. R., administrator al SCS C. SNC, fără a avea disponibilul necesar în cont, a emis în data de 25.06.1999 un cec în valoare de 33.200.000 lei, în care figurează ca tras Banca Agricolă și în cursul lunii iunie 1999 a beneficiat de decontarea nelegală, din resursele băncii, a sumei de 22 879.970 lei(ROL).

Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: sesizarea penală formulată de Banca Agricolă SA (f. 12-13. vol.I);raportul de expertiză judiciar-contabilă și anexele aferente (f. 17-29, vol.I, f. I-135, vol. VIII);fișele cuprinzând atribuțiile de serviciu ale inculpaților (f. 69-76, 115-124, voi. I);declarațiile martorilor (f. 89-112, vol.I);declarațiile inculpaților (f 136-249, vol.I);procesul verbal al Direcției de audit și Control din cadrul Băncii Agricole SA împreună cu anexele aferente (f. 2-95, voi II);evidența extracontabilă condusă de către inculpate(f. 97-152, vol.II);cecurile și biletele la ordin emise de către . D.(f. 1-317, vol.III, 1-298, voi. IV; 1-343, voi. V; 8-283, voi. VI);procesul verbal nr. 3768/30.11.2002 încheiat de către Direcția Controlului Fiscal S. (f. 1-4, vol. VI);procesul verbal nr. 3767/30.11.2002, încheiat de Direcția Controlului Fiscal S. (f. 1-6, vol. VII);adresa nr. 2313/20.11.2002 a R. B. - Sucursala S. (f. 11-14, vol. VII);cecurile emise de către AF R. Z. (f. 17-62 vol. VII);extrasele de cont ale AF R. pe perioada ianuarie 2000-martie 2001 (f. 63-143, vol. VII);procesul verbal nr. 3232/16.10.2002 încheiat de Direcția Controlului Fiscal S. (f 145-147, vol. VII); biletele la ordin emise de către . 151-217, vol.VII),procesul-verbal nr. 3580/8.11.2002 încheiat de către Direcția Controlului Fiscal S. (f.18-220, vol. VII);cecul nr._ emis de SCS C. (f. 224, vol. VII); balanțele săptămânale și lunare emise în perioada martie 1999- martie 2001 de către Agenția Ileanda a Băncii Agricole SA. (f. 1-455, vol. IX);

Față de L. I. C., cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de delapidare și față de C. C., cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la delapidare s-a dispus, în baza art. 11 pct. 1 lit. b și art. 10 lit. d C.p.p., scoaterea de sub urmărire penală, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

Prin sentința penală nr.155 din 22 decembrie 2003 a Tribunalului S., au fost condamnați inculpații:

R. O. (fiica lui G. și Gafia, născută la 8 noiembrie1953, în localitatea R., jud.S., domiciliată în localitatea R. nr.246; județul S.):

În baza art.215/1 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 C. penal, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, la 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a-c Cod penal pe timp de 5 ani.;

În baza art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, la 2 ani închisoare;

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a-c Cod penal, pe timp de 5 ani.

S-a menținut măsura arestării și s-a dedus prevenția începând cu 14 octombrie 2002.

C. S. (fiul lui T. și Flaore, născut la 23 martie 1967 în localitatea Abrud, județul A., domiciliat în municipiul D., ., .):

În baza art.84 pct.2 din legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru emiterea de cecuri fără a avea disponibilități în cont, la 1 an închisoare.

În baza art.1 din legea nr.543/2002 s-a constatat grațiată pedeapsa.

În baza art.26 Cod penal raportat la art.215/1 alin.2 din Legea nr.54/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de delapidare, la 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a-c Cod penal pe timp de 3 ani.

S-a făcut aplicarea art.71 Cod penal.

S-a menținut măsura arestării și s-a dedus prevenția începând cu 23 octombrie 2002.

R. S. (fiul lui V. și M., născut la 12 martie 1965 în localitatea Z., județul S., domiciliat în localitatea Z. nr.169, județul S.):

În baza art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru emiterea de cecuri pentru acoperire, la 1 an închisoare.

În baza art.26 raportat la art.215/1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru complicitate la infracțiunea de delapidare, la 5 ani închisoare.

în baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art.71 Cod penal.

În baza art.1 din Legea nr.543/2002, s-au constatat grațiate pedepsele, respectiv restul de pedeapsă (executarea pedepsei a început la data de 14 noiembrie 2002).

S-a atras atentia inculpatului asupra dispozițiilor art.7 din Legea nr.543/2002.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.

P. M. (fiica lui V. și M., născută la data de 8 mai 1951 în localitatea Simișna, județul S., domiciliată în ., județul S.).

În baza art.215/1 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, la 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art.71 Cod penal.

În baza art.1 din legea nr.543/2002 s-a constatat grațiată pedeapsa.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.7 din Legea nr.543/2002 privind revocarea grațierii.

C. M. R. (fiica lui A. și M., născută la 10 septembrie 1959 în localitatea Bârsău-M., județul S., domiciliată în localitatea Simișna nr.73, județul S.).

În baza art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 pentru emiterea de cecuri fără acoperire, la 1 an închisoare.

În baza art.26 cu aplicarea art.215/1 alin.1 Cod penal pentru complicitate la infracțiunea de delapidare, la 2 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art.71 Cod penal.

În baza art.1 din Decretul nr.543/2002 s-au constatat grațiate pedepsele.

S-a atras atentia inculpatei asupra dispozițiilor art.7 din Legea nr.543/2002.

Inculpata R. O. a fost obligată să plătească părții civile . - Sucursala S. suma de 10.960.000 lei despăgubiri civile, reprezentând avans spre decontare cu dobânzile legalei de la data săvârșirii infracțiunii până la achitare.

Inculpatul C. S. a fost obligat să plătească, în solidar cu inculpata R. O. suma de 7._ lei, cu dobânzile legale de data săvârșirii infracțiunii până la recuperare, către partea civilă.

Inculpata C. M. R., în solidar cu inculpata R. O., au fost obligate la plata sumei de 6.977.082 lei cu dobânzile legale de la data săvârșirii infracțiunii până la achitare, către partea civilă.

S-a constatat recuperat prejudiciul pentru AF.R., față de partea

civilă.

Inculpata R. O. a fost obligată să plătească părții civile . dobânzile legale pentru . la data săvârșirii infracțiunii - până la achitare.

S-a constatat că M. S. nu are calitate de parte responsabilă civilmente și s-a dispus ridicarea sechestrului asigurato asupra bunurilor defunctei B. L..

S-a menținut măsura sechestrului asigurator dispus asupra bunurilor inculpatului C. S. (proces-verbal f.38-40).

Inculpații au fost obligați să plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează: R. O. - 11.000.000 lei; coste S. - 10.000.00 lei; R. S. - 5.000.000 lei, P. M. - 5.000.000 lei și C. M. - 3.000.000 lei.

Inculpata C. M. a fost obligată să plătească suma d 14.082.732 lei Cabinetului individual E. C., c/val.expertizei efectuate.

Prin decizia penală nr.94 din 18 martie 2004, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondate, apelurile declarate de cei patru inculpați apelanți, obligându-i să plătească statului câte 800.000 lei cheltuieli judiciare. A dedus din pedepse, timpul arestării preventive, începând cu 14 octombrie 2002 pentru inculpata R. O. și 23 octombrie 2002 pentru inculpatul C. S. și a menținut starea de arest a acestora. Totodată, s-a luat act de retragerea apelului declarat de partea civilă „R. B.".

S-a motivat, în esență, că Tribunalul S., printr-o analiză temeinică și argumentată a ansamblului probator administrat în cauză, a stabilit o corectă stare de fapt și vinovăție a inculpaților, dând totodată faptelor comise o încadrare juridică legală și corespunzătoare.

Împotriva hotărârii instanței de apel au declarat recurs inculpații R. O., C. S., R. S. și C. M. R..

Inculpata R. O. a criticat hotărârile pronunțate în cauză ca nelegală și netemeinică, sub mai multe aspecte, susținând în esență următoarele:

Ambele instanțe (fond și apel) au ignorat expertiza contabilă efectuată în fața primei instanțe, la punctele C.8 din concluzii, în sensul că aplicarea sistemului de lucru, a putut avea la bază, cel puțin la început, mai degrabă temeiuri comerciale decât intenții de fraudă. Î aceste cndiții, în lipsa intenției de fraudare, singura formă de vinovăție ce poate fi reținută în sarcina inculpatei este culpa, fiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență.

Cuantumul corect al prejudiciului este de_ lei, care rezultă din raportul de expertiză, așa cum s-a arătat la punctul 2 din același raport.

În această situație nu se poate reține că infracțiunea de delapidare a avut consecințe deosebit de grave, astfel că, chiar dacă se reține delapidare, trebuie schimbată încadrarea juridică în art.2151 alin.1 din Codul penal.

Prin decizia nr.247 din 13 ianuarie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, în dosarul nr.2552/2004, s-au admis recursurile declarate de inculpații R. O., C. S., R. S. și C. M. împotriva deciziei penale nr.94 din 18.03.2004 a Curții de Apel Cluj, s-a casat hotărârea atacată, precum și sentința penală nr.155 din 22 decembrie 2003 a Tribunalului S., fiind trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul S..S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților R. O. și C. S., dacă nu sunt arestați în altă cauză.

S-a constatat că recursurile inculpaților R. O., C. S., R. S. și C. M. sunt fondate atât sub aspect penal, cât și sub aspect civil .

La stabilirea situației de fapt s-a avut în vedere noua expertiză contabilă, care s-a bazat pe actele de verificare și pe concluziile primei expertize, fără a motiva de ce le înlătură pe cele din a doua expertiză. De altfel, Tribunalul S. nu a efectuat o analiză a celor două expertizei și nu s-au clarificat contradicțiile dintre concluziile acestora, deși, potrivit art. 124 Cod procedură penală, instanța, din oficiu, putea cere experților lămuriri suplimentare, în scris, ori chemarea la instanță pentru explicații verbale sau efectuarea unui supliment de expertiză pentru clarificarea tuturor aspectelor.

Referitor la aspectul principal al întinderii prejudiciului, de care depinde atât încadrarea juridică a faptelor, cât și soluționarea laturii civile, se constată că Tribunalul S. a stabilit despăgubirile pe baza declarației de constituire ca parte civilă a . S. cu precizările ulterioare și a expertizei contabile din faza de judecată, probe la care nu se face referire decât generic în cuprinsul sentinței, judecătorul fondului neargumentând de ce reține o anumită sumă drept prejudiciu, nici modul de calcul al acestuia nu este reliefat, astfel că în lipsa motivării hotărârii nu se cunosc argumentele avute în vedere la pronunțarea acesteia.

Cu ocazia rejudecării, Tribunalul S. a fost obligat să lămurească contradicțiile dintre concluziile celor două expertize contabile, prin solicitarea de lămuriri scrise, fie prin chemarea experților la instanță pentru explicații orale, eventual efectuarea unui supliment de expertiză și alte probe care vor reieși din dezbateri.

Prin sentința penală nr.4/25.02.2010, Tribunalul S. a condamnat pe inculpații:

1. R. O. ( fiica lui G. și Gafia, născută la 8.11.1953, în R., jud.S., domiciliată în R., nr.246, jud.S. )

În baza art.215¹ alin.2 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, pentru săv.infr.de delapidare, la:

12 (doisprezece) ani închisoare și interzicerea drept.prev.de art.64 lit.a-c Cod penal pe o durată de 5 ani.

În baza art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală rap.la art.10 lit.g Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal față de inc.R. O. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.și ped.de art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

S-a dedus prevenția începând cu 14.10.2002.

2. C. S. ( fiul lui T. și F., născut la 23.03.1967 în Abrud, jud.A., domiciliat în D., ., .)

În baza art.26 Cod penal rap.la art.215¹ alin.2 din Legea nr.54/1934 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de delapidare, la:

10 (zece) ani închisoare și interzicerea drept prev.de art.64 lit.a-c Cod penal pe o durată de 3 ani.

S-a facut aplicarea art.71 Cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală rap.la art.10 lit.g Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul C. S. pentru săvârșirea infracțiunii de emitere de cecuri fără a avea disponibilități în cont, prev.și ped.de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

S-a dedus prevenția începând cu 23.10.2002.

3. R. S. (fiul lui V. și M., născut la 12.03.1965, în Z., jud.S., domiciliat în Z., nr.169, jud.S. )

În baza art.26 Cod penal rap.la art.215¹ alin.1 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare, la:

5 (cinci) ani închisoare.

S-a constatat grațiată pedeapsa.

S-a atras atenția inculpatului asupra revocării grațierii.

S-a facut aplic.art.71 Cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală rap.la art.10 lit.g Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul R. S. pentru săvârșirea infracțiunii de emitere de cecuri fără a avea disponibilități în cont, prev.și ped.de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

4. P. M. (fiica lui V. și M., născută la 8.05.1951 în Șimișna, jud.S., domiciliată în Șimișna, nr.474, jud.S. )

În baza art.215¹ alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, la:

5 (cinci) ani închisoare.

S-a facut aplic.art.71 Cod penal.

În baza art.1 din Legea nr.543/2002 s-a constatat grațiată pedeapsa.

S-a atras atenția inculpatei asupra disp.art.7 din Legea nr.543/2002 privind revocarea grațierii.

5. C. M. R. ( fiica lui A. și M., născută la 10.09.1959 în Bârsău-M., jud.S., domiciliată în Șimișna, nr.73, jud.S. )

În baza art.26 Cod penal rap.la art.215¹ alin.1 Cod penal pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de delapidare, la:

2 (doi) ani închisoare.

S-a facut aplic.art.71 Cod penal.

În baza art.1 din Legea nr.543/2002 s-a constatat grațiată pedeapsa.

S-a atras atenția inculpatei asupra disp.art.7 din Legea nr.543/2002 privind revocarea grațierii.

În baza art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală rap.la art.10 lit.g Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpata C. M. R. pentru săvârșirea infracțiunii de emitere de cecuri fără a avea disponibilități în cont, prev.și ped.de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934.

A fost obligată inculpata R. O. să plătească părții civile .-Sucursala S. suma de 24.535,98 lei pentru prejudiciul produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru . dobânda legală de la 21.09.2007 până la achitarea integrală a prejudiciului.

A fost obligată inculpata R. O. în solidar cu inculpatul C. S. să plătească părții civile suma de 3.913.475, 39 lei pentru prejudiciul produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru . legală de la 21.09.2007, până la achitarea integrală a prejudiciului.

A fost obligată inculpata R. O. în solidar cu inculpata C. M. R. să plătească părții civile suma de 5.110,22 lei pentru prejudiciul produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru . dobânda legală de la 21.09.2007, până la achitarea integrală a prejudiciului.

A fost obligată inculpata P. M. să plătească părții civile suma de 17.079,67 lei pentru prejudiciul produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru A.F.R., cu dobânda legală de la 21.09.2007 până la achitarea integrală a prejudiciului.

S-a constatat că M. S. nu are calitatea de partea responsabilă civilmente și s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor defunctei B. L..

S-a menținut măsura sechestrului asigurător dispus asupra bunurilor inculpatului C. S..

Au fost obligați inculpații să plătească cheltuieli judiciare către stat în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală după cum urmează: R. O. – 3.000 lei, C. S. – 2.000 lei, R. S. – 1.200 lei, P. M. – 1.200 lei și C. M. R. – 800 lei.

A fost obligată inculpata C. M. R. la plata sumei de 14.082.732 lei către cabinetul individual E. C. pentru contravaloarea expertizei efectuate.

Sentința Tribunalului S. a fost atacată cu apel de către inculpații R. O., C. S., R. S., C. M. R. și de către P. de pe lângă Tribunalul S..

Prin Decizia penală nr. 153/A/22.11.2010, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SALAJ si inculpatii R. O., R. S., C. M. R. și C. S. împotriva sentintei penale nr. 4 din 25 februarie 2010 a Tribunalului Salaj, pe a desființat-o în întregime și s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de fond – Tribunalul Salaj.

S-a reținut că hotărârea dată a fost nemotivată, că nu s-a lămurit cauza sub toate aspectele, pe baza probelor, impunându-se, pentru o justă încadrare juridică a faptelor comise de inculpați și pentru o judicioasă soluționare a laturii civile, efectuarea unei expertize financiar contabile care să stabilească în mod exact prejudiciul cauzat de fiecare inculpat în parte în dauna părții civile și calcularea dobânzilor aferente pagubelor produse. Pentru aceasta, s-a apreciat că este nevoie ca partea civilă să prezinte bilanțurile contabile; este necesar a se distinge de asemenea între deconturile CEC care au un anume regim juridic și decontarea biletelor la ordin. Mai mult, partea civilă a solicitat obligarea inculpaților pe lângă prejudiciile cauzate și la plata dobânzilor pentru descoperit de cont până la achitarea integrală a debitului datorat, Tribunalul S. acordând nemotivat cu acest titlu „anumite sume în lei cu dobânda legală”, fără a motiva modul de calcul al prejudiciului și nici al dobânzilor aferente. În motivarea hotărârii nu există nici o referire la probele testimoniale sau științifice care au stat la baza calculului prejudiciului cauzat de inculpați părții civile și nici a modului cum acesta a fost defalcat pe fiecare inculpat în parte și nici a răspunderii singulare sau solidare a apelanților și de unde rezultă aceasta.

Pe cale de consecință,s-a apreciat că este imperios necesar ca noul raport de expertiză contabilă, după citarea legală a părților, să cuprindă referiri exprese la dinamica producerii prejudiciului, modul cum acesta a fost repartizat pe fiecare inculpat în parte, ținându-se cont atât de actele scrise aflate în posesia părții civile cât și apărărilor formulate de inculpați.

S-a dispus ca, la noua judecată în fond, să se ia lua act de poziția inculpaților conform art.70 sau 323 C.proc.pen., cercetarea judecătorească să se efectueze cu respectarea celor 4 principii fundamentale, obligatorii în faza de judecată și, în urma exercitării rolului activ, prin administrarea oricăror altor probe care apar necesare, tribunalul trebuind să ajungă, motivat, la o soluție temeinică și legală, ca unic rezultat care exprimă cert adevărul impus de probele obținute și administrate conform legii, atât sub aspectul laturii penale, cât și al celei civile. În funcție de concluziile noului raport de expertiză contabilă, să se aibă în vedere încadrarea juridică a faptelor comise de inculpați, să se răspundă apărărilor formulate de către aceștia sub toate aspectele și în baza probelor administrate în speță.

În rejudecare, pe rolul Tribunalului S. s-a înregistrat dos. nr._ .

La termenele din datele de 28.09.2011,26.10.2011,23.11.2011 s-au efectuat verificări privind adresele părților din cauză, în vederea legalei citări și s-au solicitat părții civile să prezinte bilanțurile contabile, precum și să să-și precizeze pretențiile civile pentru fiecare inculpat în parte .

La termenul din data de 14.12.2011, instanța a explicat inculpaților și părții civile, că,în conformitate cu prevederile art. 16¹ C.p.p., în ceea ce privește pretențiile părții civile poate fi încheiată o tranzacție sau un acord de mediere ori inculpații pot recunoaște în tot sau în parte pretențiile părții civile. De asemeni, în baza art. 320¹ C.p.p., instanța a explicat inculpaților prezenți că puteau opta între procedura obișnuită de judecare a cauzei și procedura simplificată. Apărătorii inculpaților au solicitat acordarea unui termen pentru studiul constituirii de parte civilă a S.C. R. B. S.A.- SUCURSALA S. - Z. și consultarea inculpaților cu privire procedura de judecată a cauzei.

La termenul din data de 18.01.2012,cauza s-a amânat având în vedere lipsa de procedură cu Cabinetul I. de Insolvență C. L., cu sediul în Baia M., .. 31, jud. Maramureș, în calitate de lichidator judiciar pentru S.C. C. P. ..

La termenul din data de 22.02.2013, inculpata C. M. R. (legal citată) nu a fost prezentă, iar inculpații R. O., C. S., R. S. și P. M. au precizat că solicită judecarea cauzei potrivit procedurii prevăzute de art. 321 și urm. C.p.p., după citirea actului de sesizare, aceștia fiind audiați. Inculpata R. O. a arătat că menține declarațiile date anterior și nu dorește să dea alte declarații în fața instanței, precizând că din data de 16.03.2001 ea nu a mai lucrat efectiv în cadrul băncii, iar din data de 01.04.2001 i s-a desfăcut contractul de muncă (vol. I, f.151). Inculpatul C. S. a arătat că menține declarațiile date anterior și nu dorește să dea alte declarații în fața instanței, dar a precizat că nu apreciază ca fiind corect controlul efectuat în anul 2001 Agenției Ileanda a Băncii Agricole (vol.I,f.152). Inculpații R. S. și P. M. nu au dorit să dea declarații în fața instanței, arătând că își mențin declarațiile anterioare (vol.I,f.153-154). S-a dispus efectuarea unei expertize contabile în cauză.

La termenul din data de 11.04.2012 s-au audiat martorii F. D., S. I., D. M. L., K. I., M. G. (vol.I,f.230- 237) și s-au formulat obiective în vederea efectuării expertizei .

La termenul din data de 11.04.2012, în baza disp.art.327 al.3 Cod procedură penală, s-a dat citire declarației martorului L. I. C. și s-au stabilit obiectivele necesare efectuării expertizei, s-a încuviințat participarea, la efectuarea expertizei, a expertului-parte solicitat de partea civilă și s-a stabilit termen pentru finalizarea expertizei data de 23.05.2012.

La termenul din data de 30.05.2012 s-au audiat martorii P. O., S. Anișoara, M. L. C., O. A.(f.294-297).S-au efectuat demersuri în vederea identificării și punerea la dispoziția experților contabili a documentației contabile a Agenției Ileanda din cadrul BA S..

Întrucât documentația contabilă deținută de la fosta Agenție Ileanda a fost prezentată în data de 26.07.2012 experților contabili, la sediul Agenției Z. a băncii, în vederea întocmirii raportului de expertiză judiciară dispus în cauză,experții au solicitat mai multe termene în cauză.

La termenul din data de 12.09.2012, a fost audiată, în calitate de martor, C. C., cele relatate fiind consemnate în declarația de la filele 343-344.

La termenul din data de 09.01.2013 a fost depus raportul de expertiză ordonat în cauză, solicitându-se termen pentru studiul acestuia.

În perioada 31.01._13, fiind formulate obiecțiuni, s-a dispus, de două ori, completarea raportului de expertiză contabilă.

La termenul din data de 10.04.2013 a fost audiată inculpata C. M. R.(f.481).

La termenul din data de 08.05.2013, instanța a pus în discuția părților cererea formulată de apărătorul inc. R. O., în ședința publică din 17.12.2003, cerere privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina acesteia, din infracțiunea de delapidare prev.de art.215/1 alin.2 Cod penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu prev.de art.249 Cod penal.

La termenul din data de 22.05.2013, instanța a pus din nou în discuția părților cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de apărătorul inc. R. O., în ședința publică din 17.12.2003, inculpat ,prin avocat, arătând că renunță la această cerere. Totodată, după ce instanța a declarat închisă faza de cercetare judecătorească și a acordat părților cuvântul pentru a pune concluzii, av. H. Ș., apărătorul inculpatei R. O., a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de delapidare prev.de art.215 alin.2 C.p.cu aplic.art.41 al.2 C.p. în infracțiunea de delapidare prev.de art.215 alin.1 C.p.cu aplic.art.41 al.2 C.p.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

Art.69 din Codul de procedură penală prevede că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente.

În declarația dată în fața instanței, inculpata R. O., care a recunoscut în cursul urmăririi penale cele reținute în sarcina sa, a arătat că menține declarațiile date anterior și nu dorește să dea alte declarații în fața instanței, dar a precizat că din data de 16.03.2001 ea nu a mai lucrat efectiv în cadrul băncii, iar din data de 01.04.2001 i s-a desfăcut contractul de muncă.

În declarațiile date în cursul urmăririi penale, inculpata R. O. a arătat că, din dispoziția șefei de agenție B. L., a efectuat și a dispus efectuarea de către învinuitele P. Mana și L. C., din resursele proprii ale băncii, a plăților în favoarea furnizorilor . D., urmare a cecurilor și biletelor la ordin emise de către inculpatul C. S., în condițiile în care contul de disponibilități al clientului nu avea disponibilul necesar. Inculpata a mai declarat că au efectuat înregistrarea acestor operațiuni în grupa de conturi 341... pentru a nu fi observate plățile și că au condus evidența extracontabilă pentru a avea o imagine clară a acestor plați din resursele băncii și a recuperării lor ulterioare. Inculpata a mai arătat că, deși ea administra contul . D., erau foarte multe situații când aceste operațiuni de decontări și plăți erau efectuate de către învinuitele P. Mana și L. C. cărora ea le-a spus că trebuie să facă plata din contul de disponibilități al băncii, să înregistreze documentele în contul de tranzit, să efectueze transferul în contul DRS și invers. De fapt, inculpata a arătat că șefa de agenție B. L. le-a spus și ea personal învinuitelor P. M. si L. C. despre acest mod de lucru. În final, inculpata a arătat că în momentul în care inculpatul C. S. ori vreunul din angajații săi depuneau banii în contul propriu de disponibilități, se opera în contul_ și se diminua datoria acestui client față de bancă (dos. u.p. f. 136-158).Și în cursul urmăririi penale, inculpata a invocat faptul că își însușește în principiu constatările echipei de audit a Băncii Agricole, cât și ale expertizei contabile, însă, cu privire la sumele plătite din contul de disponibilități al băncii după data de 16.03.2001, a arătat că acestea nu-i pot fi imputate, deoarece în data de 16.03.2001 i s-a interzis să-și mai exercite atribuțiunile de serviciu (dos. u.p. f.157).

Inculpatul C. S. a arătat că menține declarațiile date anterior și nu dorește să dea alte declarații în fața instanței, dar a precizat că nu apreciază ca fiind corect controlul efectuat în anul 2001 Agenției Ileanda a Băncii Agricole. În cursul urmăririi penale, C. S. a arătat că nu a cunoscut nici un moment până în data de 7 martie 2001, când a fost sesizat de către Agenția Ileanda, că plățile către furnizorii săi au fost efectuate din resursele proprii ale băncii ca urmare a documentelor de plată emise, el fiind convins că aceste plăți au fost efectuate din contul de disponibilități al firmei. Inculpatul a mai arătat că nu a fost sesizat niciodată în această perioadă despre faptul că a emis cecuri și bilete la ordin fără să aibă disponibil în cont și că, din moment ce banca a făcut plata, era logic să gândească că acest disponibil exista în contul firmei sale. În esență, inculpatul susține că nu și-a dat seama că, pe parcursul a doi ani, pentru plata furnizorilor săi banca a utilizat din resurse proprii suma totală de 23._ lei, din care suma de 7_ lei, constituia debit față de bancă în momentul efectuării controlului, deci luna martie 2001. (f. 1 70-185, vol.I).

Inculpații R. S. și P. M. nu au dorit să dea declarații în fața instanței, arătând că își mențin declarațiile anterioare. În cursul urmăririi penale, R. S. a declarat în cursul urmăririi penale că nu a cunoscut nici un moment că pentru plata furnizorilor AF R. s-au folosit resursele băncii ,urmare a cecurilor emise de el și că nu a fost încunoștințat vreodată de personalul băncii despre faptul că nu are disponibil în cont (dos. u.p.,f 196-204).

În cursul urmăririi penale, P. M. și L. C. au recunoscut starea de fapt așa cum a fost ea descrisă în actul de sesizare și au relatat faptele similar celor relatate de către inculpata R. O.. Ambele inculpate au recunoscut că au operat în conturile_ și_ din dispoziția inculpatei R. O. care le era șefă, în sensul că aceasta coordona compartimentul contabilitate și că au efectuat mențiuni în evidența extracontabilă conform celor dispuse de către inculpată. Ambele inculpate au arătat că nu au cunoscut exact semnificația operațiunilor efectuate prin grupa de conturi 341... și, mai mult decât atât, L. C. avea doar atribuții de operare pe calculator (f. 210-220,230-240).

Inculpata C. M. R. a recunoscut atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței,că a emis cecul în condițiile în care știa că nu avea disponibil în cont, însă a declarat că întreaga sumă de care a beneficiat a fost restituită de ea până la sfârșitul anului 1999, inclusiv diferența de 14.549.970 lei, care figurează în raportul de expertiză contabilă din cursul urmăririi penale și în actul de audit ca nerestituită. Inculpata a arătat că a dus acești bani și i-a înmânat făptuitoarei B. L. în luna decembrie 1999, fără să știe dacă s-a întocmit vreun act, arătând că restituirea sumei a avut loc în prezența inculpatei R. O. (dos. u.p., f 224-227, vol. I). În fața instanței, C. M. R., audiată fiind în data de 10.04.2013, și-a menținut declarațiile date anterior și a arătat că a achitat în cursul anului 2002 dobânda calculată de reprezentanții Băncii Agricole, în sumă de aproximativ 8.000.000 lei ROL(vol. II,f.483).

Ulterior, deși a susținut că a achitat, în cursul anului 2002 dobânda calculată de reprezentanții Băncii Agricole, inculpata C. M. R. nu a contestat cele reținute în raportul de expertiză contabilă, neputând face dovada recuperării în întregime a prejudiciului reținut în sarcina sa( dos. inst. vol.II .f.505 verso ).

Cert este că în evidențele contabile ale . s-a operat această restituire,iar C. M. R. a fost de acord să plătească doar dobânda pentru această sumă până la sfârșitul anului 1999 (f. 229, vol.I).

Coroborând întregul material probator administrat în cauză, instanța a apreciat că s-a dovedit fără putință de tăgadă comiterea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților.

Instanța a reținut, astfel, următoarea stare de fapt:

În cadrul Băncii Agricole SA - Sucursala Județeană S. a funcționat, în perioada 1991 - 2001, Agenția Ileanda. În cadrul acestei agenții, au fost angajați B. L. S. (ulterior decedată), în calitate șef agenție, inculpatele R. O. și P. M., referente compartimentul contabilitate și L. I. C., în calitate referentă.

Atribuțiile fiecăreia din aceste persoane erau stabilite conform fișei postului. Astfel, B. L. a organizat, a condus și a răspuns de întreaga activitate a agenției, inculpata R. O., încadrată în calitate de referent la compartimentul contabilitate, în fapt, coordona activitatea acestui compartiment, organizând, controlând și asigurând efectuarea decontărilor reciproce între unitățile băncii, controlând periodic concordanța soldurilor conturilor analitice de bilanț și concordanța soldurilor conturilor sintetice cu soldurile din balanța de verificare. De asemenea, inculpata R. O. a angajat unitatea bancară, prin semnătură, alături de conducătorul unității, în toate operațiunile patrimoniale și a răspuns de întocmirea decontărilor reciproce între sedii (DRS), precum și de evidențierea în contabilitate a operațiunilor privind contabilitatea proprie. Inculpata P. M. avea ca atribuțiuni de serviciu efectuarea controlului bancar la ghișeu asupra tuturor documentelor de casă și de decontare primite, confruntarea fișelor contului analitic cu documentele care au stat la baza efectuării operațiunilor, înregistrarea documentelor primite în cursul zilei și verificarea întocmirii notelor de contabilitate pentru toate operațiunile efectuate.

La Agenția Ileanda a Băncii Agricole SA își aveau deschise conturi de disponibilități . D., reprezentată de către inculpatul C. S., Asociația Familială R. Z., jud.S., reprezentată de către inculpatul R. S., care era și angajat al Agenției Ileanda în calitate de referent la compartimentul credite, SCS C. Simișna, jud.S., reprezentată de către inculpata C. M. R. și . SRL Poiana Blenchii jud.S., reprezentată de către învinuita C. C..

În urma unui control efectuat de către Direcția Audit și Control din cadrul Băncii Agricole la Agenția Ileanda în cursul lunilor martie-aprilie 2001, s-a constatat că, în perioada martie 1999 - martie 2001, această unitate, prin personalul său, a efectuat operațiuni de decontare nelegale în favoarea unor agenți economici - clienți ai băncii, încălcând instrucțiunile de aplicare a planului de conturi și instrumente de plată, precum și normele de lucru ale Băncii Agricole SA, privind evidența contabilă, tehnica operativă și dările de seamă. Prin aceste manopere, Banca Agricolă SA a fost prejudiciată de sursele financiare pe care le avea la dispoziție, prin efectuarea de plăți nelegale către agenții economici menționați mai sus, în sumă totală de 25._ lei.

Conform reglementărilor B.N.R., referitoare la decontări și instrumente de plată, documentele de plată, respectiv ordinele de plată, ordinele de plată către Trezorerie și cecurile barate trebuiau decontate numai dacă clienții aveau disponibil în conturi și înregistrate în aceste conturi. În cazul cecurilor, lipsa disponibilului trebuia să constituie un motiv de refuz de plată și de sesizare a Centralei Incidentelor de Plăți (CIP) din cadrul Băncii Naționale a României. Biletele la ordin emise de către clienții băncii puteau fi menținute până la scadență în conturile de tranzit, iar la scadență banca trebuia să efectueze contul de disponibilități al clientului, iar în cazul lipsei de disponibil trebuia să introducă documentele la CIP.

Inculpata R. O., în perioada martie 1999- martie 2001, a gestionat conturile . D., SCS C. Simișna și . Blenchii. Inculpata P. M. a gestionat contul AF R. Z..

Primul document de plată pentru decontarea căruia nu a existat disponibil în contul agentului economic a fost un cec emis în data de 8 martie 1999, de către R. SRL D., prin inculpatul C. S.. În momentul primirii cecului, inculpata R. O. a verificat contul societății, a observat lipsa disponibilului. Potrivit propriei sale declarații, R. O. a raport acest lucru șefei de agenție B. L., care i-a spus că o să se documenteze și că o să-i comunice modul cum va proceda. Potrivit normelor bancare, inculpata R. O. trebuia să sesizeze Centrala Incidentelor de Plăți din cadrul BNR, pentru emiterea unui document de plată în lipsa disponibilului. Tot potrivit propriei declarații, B. L. i-a spus să facă plata cerută de cecul emis de către inculpatul C. S. din disponibilitățile băncii, iar operațiunea respectivă să o înregistreze în contul de tranzit_. Deși știa că acest lucru este ilegal, inculpata R. O. a efectuat plata și a înregistrat operațiunea în contul arătat mai sus. Ulterior, când inculpata P. M. a avut de decontat documente de plată emise de agenți economici pentru care nu exista disponibil necesar, inculpata R. O. a spus atât acesteia, cât și lui L. I. C., care efectuau doar operațiunile pe calculator, fără să gestioneze contul vreunui agent economic, că, din dispoziția șefei de agenție B. L., operațiunile de decontare vor fi înregistrate în grupa de conturi decontări intrabancare_...

În acest mod au procedat inculpatele R. O. și P. M., precum și L. C., din dispoziția numitei B. L., în perioada martie 1999 - martie 2001. Deși, în momentul în care primeau documentele de plată, constatau lipsa disponibilului în contul agenților economici, acestea efectuau plățile dispuse, în totalitate din resursele financiare ale Băncii Agricole SA și înregistrau această operațiune, prin operare directă pe calculator, în contul_, afectând soldul acestui cont. Întrucât soldul acestui cont trebuia, de regulă, să fie, la sfârșitul lunii, zero și întrucât acest cont se soldează la sfârșitul lunii, pentru a nu fi observată plata efectuată din resursele băncii, cu o zi înainte de sfârșitul lunii, din nou prin operare directă pe calculator, soldul contului_ era virat în contul_, care era un cont ce privea decontările reciproce între sediile băncii (DRS), cont care însă nu se solda la sfârșitul lunii, ci doar în data de 12 a lunii următoare, în balanța de sfârșit de lună, care se transmitea ca fiind zero.

Aceste balanțe erau semnate de către B. L. și de către inculpata R. O..

După ce era întocmită și comunicată, la Sucursală, balanța de sfârșit de lună, până în data de 11 ale lunii următoare, aceste sume erau aduse din nou în contul de tranzit_, tot prin operare directă pe calculator și fără a se întocmi note contabile, operațiunea repetându-se la fiecare sfârșit de lună. Prin aceste artificii contabile, se masca lipsa de disponibilități în contul celor patru societăți comerciale, iar conturile clienților nu au fost afectate în momentul plăților și aceștia nu au intrat în incidența de plăți.

Extrasele de cont au fost întocmite numai pentru operațiunile care se încadrau în disponibilul clienților. Toate decontările care s-au efectuat peste disponibil, din resursele proprii ale băncii, nu apar în extrasele de cont ale clienților, ele fiind înregistrate în contul de tranzit_.

Pentru a avea o evidență exactă a plăților efectuate din disponibilitățile proprii ale băncii și a decontărilor ulterioare, inculpatele R. O. și P. M., precum și L. C. au condus o evidență extra-contabilă, pe coli de hârtie format A4, în care erau consemnate instrumentul de plată, suma de plată, data emiterii documentului de plată, precum și data compensării ulterioare. În momentul în care erau depuse, de către agenții economici, sume în contul lor de disponibilități, aceste sume erau trecute în contul_, diminuându-se soldul acestui cont.

Conform datelor rezultate din procesul-verbal încheiat de către Direcția Audit și Control a Băncii Agricole SA, precum și din raportul de expertiză contabilă judiciară efectuată în cursul urmăririi penale, situația raportată la fiecare din cei patru agenți economici-clienți ai Agenției Ileanda este următoarea:

În perioada 8 martie 1999 - 30 martie 2001, pentru . D., s-au efectuat plăți în sumă totală de 23._ lei, reprezentând contravaloarea de bunuri și servicii către totalitatea furnizorilor societății. Plățile în cauză s-au efectuat în totalitate din sursele financiare ale Băncii Agricole SA, la data efectuării lor . D. neavând disponibilități în contul de disponibil deschis la bancă. În aceeași perioadă, la creditul contului_ s-au înregistrat rambursări (recuperări) ale sumelor achitate de bancă furnizorilor . D. în sumă de 15._ lei, majoritatea rambursărilor fiind efectuată cu întârziere față de data plății, la termene cuprinse între 1 zi și 662 de zile. La data de 30 martie 2001, soldul datoriei totale a . D., înregistrat în evidența contabilă a Agenției Ileanda în contul_ era de 7._ lei. Față de aceste date, rezultate din procesul verbal al Direcției de Audit Intern și raportul de expertiză contabilă, s-a constatat că debitul . D., față de bancă se ridică la 7._ lei, deci o diferență în plus de_ lei, reprezentând bilete la ordin și cecuri decontate de către bancă din conturile de tranzit, în condițiile lipsei de disponibilități în conturile clientului.

În perioada de referință, inculpatul C. S. a emis, în numele . D., un număr de 1264 file CEC și bilete la ordin pentru care nu avea disponibilul necesar în cont.

În procesul verbal nr.3768 din 30 noiembrie 2002, încheiat de către Direcția Controlului Fiscal S., s-a reținut că . D. a emis cecurile barate și biletele la ordin fără să aibă disponibilități în contul curent deschis la Agenția Ileanda. În extrasul de cont însă, în data compensării, suma compensată nu a fost înscrisă, având în vedere că agentul economic nu avea disponibil în cont. Sumele decontate din resursele proprii ale băncii au fost recuperate ulterior, din depunerile și încasările de la clienți, prin contul deschis la bancă, mai puțin suma de 7._ lei, care nu era recuperată la data trimiterii în judecată. Pe baza extraselor de cont și a documentelor de plăți, organele financiare au constatat că sumele depuse de . D. în contul curent au fost utilizate de Agenția Ileanda pentru recuperarea sumelor decontate anterior, din sursele proprii ale băncii. Concret, la compensarea cecurilor și biletelor la ordin a fost debitat contul_, în locul contului curent al agentului economic (în care nu avea disponibil), iar la recuperarea sumelor achitate din sursele proprii ale băncii (adică din depuneri), a fost creditat contul_, fără să aibă la bază documente justificative de plată, dar cu plățile efectuate înscrise în extrasul de cont.

În perioada 27 ianuarie 2000 - 14 august 2000, pentru AF R. Z. s-au efectuat plăți, din resursele băncii, pentru achitarea datoriei asociației familiale către furnizori, în sumă totală de_ lei. Plățile în cauză s-au făcut din resursele Băncii Agricole SA, întrucât, la data dispunerii și efectuării lor, clientul nu avea disponibilități în contul de disponibil deschis la bancă. La fel ca și în cazul precedent, sumele reprezentând aceste plăți au fost înregistrate în debitul contului_, pe baza unui număr de 39 cecuri barate, emise de către inculpatul R. S., reprezentantul AF R.. Pentru mascarea operațiunilor, se proceda similar primului caz, respectiv - înainte de întocmirea balanței lunare, angajații băncii transferau suma în contul_, astfel că în balanța raportată la Sucursala Z., soldul contului_ apărea ca fiind zero. După întocmirea balanței lunare și transmiterea ei printr-o simplă operare pe calculator, sumele se transferau din nou în contul_.

În perioada 27 ianuarie 2000 - 30 martie 2001, în contul_ pentru AF R. Z. s-au efectuat rambursări de sume folosite pentru plăți în sumă de_ lei, au fost înregistrate rambursări efectuate cu întârziere față de data plății cuprinsă între 1 zi și până la 196 zile. Din aceste rambursări, suma de_ lei a fost depusă de către inculpatul R. S., în intervalul 14 martie - 30 martie 2001, deci - după ce Direcția de Audit Intern a Băncii Agricole SA a descoperit frauda de la Agenția Ileanda.

Direcția controlului Financiar Fiscal S., urmare a controlului financiar efectuat la AF R. Z., jud.S., a constatat că inculpatul R. S. a emis cecuri fără să aibă disponibilități în contul curent deschis la Agenția Ileanda, beneficiind de plăți către furnizori din resursele proprii ale băncii, în sumă de_ lei. În extrasul de cont din data compensării, suma compensată nu este înscrisă, având în vedere că agentul economic nu avea disponibil în cont. Pe baza extraselor de cont și a documentelor de plăți ridicate de la bancă, organele financiare au constatat că sumele depuse ulterior de agentul economic în contul curent au fost utilizate de Agenția Ileanda pentru recuperarea sumelor decontate anterior din sursele proprii ale băncii. Concret, la compensarea cecurilor a fost debitat contul_ în locul contului curent al agentului economic (în care nu exista disponibil), iar la recuperarea sumelor achitate, urmare a depunerilor agentului economic, a fost creditat contul_, fără să aibă la bază documente justificative, prin simpla înscriere în extrasul de cont. AF R. a acceptat aceste extrase de cont fără să aibă anexate documentele justificative de plată. Nu a putut fi verificată situația soldurilor furnizorilor AF R. Z., întrucât documentele de evidență contabilă nu au fost puse la dispoziția organelor financiare sau organelor de cercetare penală, inculpatul R. S. susținând că el a înmânat documentele lui B. L. în luna mai 2001, aceasta spunându-i că le va înmâna unui expert contabil din Cluj și de atunci nu a mai intrat în posesia acestor documente.

La fel ca și în cazul ., inculpata R. O., inculpata P. M., precum și L. C., în loc să refuze efectuarea plății și să sesizeze Centrala Incidentelor de Plăți, au efectuat decontările din resursele băncii și manevrele arătate mai sus pentru ascunderea acestor operațiuni, spunând că aceasta a fost la dispoziția dată de către șefa de agenție B. L..

În perioada 22 martie 1999 - 30 martie 2001, pentru . Blenchii, jud.S., s-au efectuat plăți din resursele băncii pentru achitarea furnizorilor agentului economic, în sumă totală de 1._ lei. Aceste plăți s-au făcut din sursele Băncii Agricole SA, întrucât, la data scadenței plății, agentul economic nu avea disponibilități în contul deschis la bancă. Operațiunile de decontare nelegală au fost înregistrate la fel în contul_ și mascate ulterior prin întocmirea balanțelor de sfârșit de lună a acestui cont cu sold zero și transferul soldului contului înaintea sfârșitului lunii în contul_, urmată de aducerea înapoi a acestei sume în luna următoare. În aceeași perioadă, s-au înregistrat recuperări ale sumelor achitate pentru plata furnizorilor în sumă de 1._ lei, rambursări efectuate cu întârzieri fată de data plății, cu termen cuprinse între 1 zi și până la 146 zile. La data începerii controlului, datoriile . se cifrau la suma de_ lei, datorii achitate până la data de 30 februarie 2001.

Spre deosebire de ceilalți doi agenți economici arătați mai sus, instrumentele de plată emise de către C. C. în numele . constat exclusiv în bilete la ordin.

Încă de la înființare, din anul 1991, SCS C. Simișna jud.S., reprezentată de către inculpata C. M. R., și-a deschis cont la Agenția Ileanda a Băncii Agricole. În luna iunie 1991, inculpata C. M. R. a intenționat cumpărarea un autoturism pentru firma sa, împrumutând bani, respectiv 33.000.000 lei de la numitul E. E.. Pentru restituirea acestui împrumut, inculpata solicitat numitei B. L. acordarea unui credit. Aceasta din urmă i-a spus însă că, pentru clienții fideli ai băncii, există o altă posibilitate, respectiv i-a cerut să emită o filă cec, arătând că i se va face plata. Inculpata C. M., căreia i-a fost pus la dispoziție un cec de către bancă, a completat fila cec nr._ din 25 iunie 1999 cu suma de 33.200.000 lei, indicând pe cec contul de disponibilități al firmei sale, în care nu se afla însă vreo sumă de bani, aspect cunoscut.

Conform procesului verbal încheiat de către Direcția de Audit Intern și potrivit raportului de expertiză contabilă efectuată în cursul urmăririi penale, urmare a emiterii acestui cec în perioada 25 iunie 1999 - 30 iunie 1999, pentru SCS C. Simișna s-au efectuat plăți din resursele băncii pentru achitarea datoriilor agentului economic, în valoare de 22.879.970 lei. Plățile s-au efectuat din resursele proprii ale băncii, întrucât SCS C. nu avea disponibilități în contul de disponibil. Aceste sume sunt înregistrate apoi în debitul contului_. În data de 26 iunie 1999, în creditul contului_ pentru SCS C. s-au înregistrat recuperări de sume, în valoare de 8.330.000 lei, rambursarea fiind făcută cu o întârziere de 28 de zile, iar restul soldului nerambursat de 14.549.970 lei s-a regăsit în evidență la data de 30 martie 2001.

Direcția Controlului Financiar Fiscal, urmare a controlului efectuat la SCS C. Simișna, a constatat că SCS C. a beneficiat de decontarea cecului din resursele băncii în condițiile lipsei disponibilului în cont și că acest cec nu era ridicat pe baza de documente legale de la bancă de către agentul economic, care nu are în posesia sa nici cotorul cecului. Inspectorii financiari au constatat că, în contabilitatea SCS C., E. E. nu figurează ca fiind furnizorul unității, după cum nici cecul nu figurează înregistrat în evidența contabilă.

S-a stabilit că, în perioada la care ne raportăm, inculpata R. O. și B. L. S. au acordat avansuri spre decontare angajaților agenției și au luat și ele personal, sume în acest mod, în valoare totală de 25.014.200 lei. La fel ca și în cazurile precedente, a fost utilizat contul_ pentru înregistrarea debitului. Pe parcursul controlului efectuat de către Direcția de Audit a Băncii, aceste sume au fost în întregime recuperate.

Potrivit expertizei contabile efectuate în cursul urmăririi penale,cu privire la

abaterile financiar contabile constatate în activitatea Agenției Ileanda a B.A. S.A. privind operațiunile cu societățile amintite: decontare (încasări și plăți) ce consecințe au produs abaterile constatate, s-au constatat următoarele: în perioada 08.03._01, Agenția Ileanda a Băncii Agricole S.A., prin personalul său, a efectuat operațiuni de decontare nelegale, fără să afecteze conturile de disponibilități ale societăților amintite. Aceste operațiuni nu puteau fi efectuate, deoarece aceste societăți nu dispuneau în momentul efectuării plăților de disponibilități. Pentru a nu fi descoperite, salariații agenției înregistrau decontările în conturile de tranzit_ ale B.A. S.A.. Prin aceste înregistrări, societățile comerciale care efectuau plățile (societățile amintite) au beneficiat, indirect, de credite bancare de plăți fără a întocmi contractele aferente, fără a aduce garanțiile necesare și fără să plătească dobânzile corespunzătoare. Evident, BA. S.A. nu a realizat veniturile din dobânzile cuvenite și a achitat la BNR dobânzile pentru operațiunile "descoperit de cont".

Operațiunile efectuate prin contul_ în perioada amintită mai sus cuprind: decontări de ordine de plată și ordine de plată pentru trezorerie, decontări de bilete la ordin, cecuri barate, către agenții economici cu contul la alte sedii ale Băncii Agricole, DRS inițiate de Banca Agricolă S.A. un număr de 6 cazuri; decontări de bilete de ordin, cecuri barate, către agenții economici cu contul la alte sedii ale Băncii Agricole, DRS inițiate de Banca Agricolă din alte județe către Agenția Ileanda a B.A. S.A. – 26 cazuri; decontări de bilete la ordin și cecuri barate către agenți economici cu conturi deschise la alte bănci comerciale din județ sau alte județe intrate în compensare, la BNR, DRS inițiate de Sucursala S. a Băncii Agricole S.A. la un număr de 1156 cazuri; virări de sume directe în contul de disponibilități ale clienților prin debitarea contului_ într-un număr de 12 cazuri.

Cu privire la modul de organizare și desfășurare a activității contabile la agenție privind activitatea de decontare cu cele 4 societăți și abaterile constatate în legătură cu aceasta, respectiv consecințele produse de abaterile constatate, s-a precizat că la nivelul agenției existau fișele posturilor pentru fiecare angajat;exista regulamentul de organizare și funcționare; angajații cunoșteau normele metodologice 21/1995 ale B.A. S.A. privind evidența contabilă, tehnica operativă și dările de seamă contabile; era organizat CFP (control financiar preventiv). Activitatea de decontare cu cele 4 societăți s-a desfășurat fără respectarea reglementărilor Băncii Naționale a României referitoare la decontări și instrumente de plată folosite în operațiunile de decontare și normelor de lucru ale Băncii Agricole S.A. privitoare la evidența contabilă, tehnica operativă și dările de seamă. Ordinele de plată, ordinele de plată către Trezorerie și cecurile barate trebuiau decontate numai dacă clienții aveau disponibil în conturi și înregistrate în conturile acestora, și nu în contul de tranzit. În cazul cecurilor, lipsa disponibilului (în momentul C-1) trebuia să constituie un motiv de refuz și de sesizare a Centralei Incidentelor de Plăti din BNR. Biletele la ordin puteau fi menținute până la scadența lor în conturile de tranzit. La scadența lor, banca trebuia să afecteze contul de disponibilități ale clientului și, în caz de lipsă de disponibil, să introducă documentele în CIP. La sfârșitul lunii, prin operare directă pe calculator, soldul contului_ privind operațiile efectuate ilegal pentru cele 4 societăți era virat în contul_ DRS primite, cont care nu se soldează la sfârșitul lunii. In primele 10 zile din luna următoare se pot primi sume în contul lunii anterioare. În data de 11 ale lunii, aceste sume se treceau din nou în contul de tranzit_, tot prin operare direct pe calculator și fără a întocmi note contabile. Prin aceste artificii contabile, lucrătorii Agenției Ileanda a BA SA, mascau lipsa de disponibilități la cele 4 societăți și eventuale „neplăceri"" pentru clienții respectivi. Prin aceste modalități de înregistrare și transferuri în alte conturi ce nu corespund realităților, conturile clienților nu au fost afectate în momentul plăților, iar aceștia nu au intrat în descoperire de cont.

Neînregistrarea corectă a operațiilor de decontate, potrivit articolului 93 din Normele metodologice nr. 21 privind evidența contabilă, tehnica operativă și dările de seamă contabile în unitățile Băncii Agricole S.A. a condus, la prejudicierea băncii cu suma de 25._ lei reprezentând plăți efectuate pentru cele 4 unități menționate. Din aceste sume, au fost recuperate, prin creditul contului de tranzit (_) suma de 18._ lei.

În perioada analizată, salariații Agenției Ileanda a Băncii Agricole S.A. au utilizat același cont de tranzit_ și pentru a justifica avansuri spre decontare ridicate de către aceștia de la casieria unității, pe bază de ordin de plata și nedecontate sau decontate parțial.

Suma totală a acestor avansuri se ridică la 25.014.200 lei.

Pentru aceste avansuri, echipa de control a calculat penalizări în sumă de 17.942.869 lei, conform prevederilor Decretului 209/1976 art. 29-30.

Cu privire la împrejurarea dacă în perioada de referință s-a respectat circuitul documentelor financiar-contabile și dacă acestea au fost întocmite conform actelor normative în vigoare privind documentele financiar-contabile,care sunt abaterile financiar-contabile constatate și ce consecințe au produs aceste abateri, experții contabili au arătat că în toată perioada de referință, circuitul documentelor financiar-contabile nu s-a respectat. Cecurile barate trebuiau decontate în C-l din conturile plătitorilor și nu din contul de tranzit al băncii. Atunci când clienții amintiți nu aveau disponibil, nu s-a respectat procedura de decontare. Nu s-a întocmit „Refuzul" pentru cecuri, nu s-a întocmit și remis la sucursală Cererea de înscriere a refuzului bancar în Fișierul Național al Biletelor la Ordin (FN BO). Angajații Agenției Ileanda făceau plăți pentru clienții lor fără să existe disponibil in conturile acestora. De asemenea, salariații băncii nu respectau normele emise de Centrala Băncii Agricole S.A. privind înregistrarea în contabilitate.

Situația încasărilor și plăților pe zile pentru cele patru societăți a fost prezentată în anexele la raportul de expertiză contabilă.

. D. a efectuat în perioada de referință

(01.03._01) încasări prin contul de disponibil în sumă de63._ lei. În această perioadă societatea a depus din numerarul aflat în casierie cu foaie de vărsământ, suma de 54._ lei. Față de suma de 54._ lei stabilită de echipa de Audit și control, apare în plus suma de6.275.000 lei, sumă depusă în data de 04.03.1999, dată necuprinsă în perioada de referința.In aceeași perioadă, unitatea a efectuat plăți prin bancă în sumă totală de 63._ lei. Situația zilnică a încasărilor, plăților și soldul sunt prezentate în anexa nr. 1. Situația încasărilor și plăților pe luni este redată în anexanr.2 Pe lângă aceste plăți, unitatea S..C. R. S.R.L. D. a emis cecuri barate și bilete la ordin care nu au putut fi decontate la scadență prin contul de disponibil, din lipsă de lichidități în sumă de 7._ lei. (anexa nr.6). Această lipsă de disponibil se observă din soldurile zilnice ale contului societății. În aceste condiții, salariații Agenției Ileanda au decontat cecurile și biletele la ordin emise de societate din disponibilul băncii, prin contul de tranzit_.

S.C. SECĂTURA S.R.L a efectuat în perioada de referință următoarele încasări și plăți:

Majoritatea încasărilor prin contul de disponibil provin din depunerile de

numerar realizate de unitate. Acestea se ridică la 1._ lei față de 1._ lei, sumă stabilită de echipa de control a băncii. Diferența de 7.050.000 lei reprezintă depunerea efectuată în data de 01.03.1999, dată necuprinsă în perioada de referință. Din examinarea actelor justificative referitoare la plățile efectuate, s-a constatat că există emise de unitate bilete la ordin în valoare de 1._ lei, (anexa nr.4), deși, așa cum reiese din anexa nr.3, s-au decontat din cont bilete și cecuri în valoare de 1._ Iei. Rezultă că s-a decontat în plus suna de 99.234.602 lei. Diferența la plăți (1._ lei față de 1._ lei) provine din faptul că în ultima sumă sunt incluse, pe lângă cecuri și bilete la ordin decontate, și alte plăți reprezentând: comisioane, dobânzi, rambursări de credite bancare.

AF R. a încasat, în perioada de referință, prin bancă, suma de_ lei și a efectuat plăți în sumă de_ lei (anexa nr.5). Valoarea cecurilor barate emise de unitate se ridică la suma de_ lei. Echipa de audit a băncii a constatat că prin contul_ au fost decontate 39 cecuri barate, utilizându-se sursele băncii în sumă de_ lei, întrucât la data efectuării plăților clientul nu avea disponibilități în contul de disponibil la bancă. In perioada 27.01._01 se fac recuperări de la clientul amintit în sumă de_ lei. Aceste rambursări (recuperări) se fac cu întârziere față de data plății de la una la 196 zile. Echipa de audit a stabilit că de la acest client s-a recuperat în plus suma de 16.920.700 lei.

Cu ocazia expertizei,s-a constatat faptul că cecul_ din 05.04.2000 în sumă de 4.040.097 lei și cecul_ din 14.04.2000 în sumă de 10.559.436lei, înregistrate în conturile de tranzit, nu au fost decontate de client.De asemenea, în data de 22.08.2000 din contul de disponibil s-a decontat suma de 11.420.700 lei (beneficiar Cimentul T.) deși cecul cu nr._ era în sumă de 6.483.822 lei. Rezultă că s-a decontat în plus din contul unității suma de 4.936.878 lei. In consecință, diferența decontată în plus stabilită de experți este de 7.258.045 lei (16.920.700 lei - 14.599.533 lei + 4.936.878 lei).

Întrebați fiind dacă din conturile celor 4 societăți s-au efectuat operațiuni de plată fără documente emise de societățile respective, experții au răspuns afirmativ, detaliind răspunsul.

Întrebați fiind care a fost prejudiciul produs BA SA, actualizat la zi, urmare a abaterilor constatate în activitatea financiar-contabilă, pe societăți, experții au arătat următoarele:

Conform Planului de contul pentru societățile bancare și a Normelor Metodologice de utilizare a acestuia, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor și guvernatorului Băncii Naționale a României nr. 1418, din 1 august 1997, art. 54 „Soldurile creditoare ale conturilor curente reprezintă disponibilitățile clientului, iar soldurile debitoare ale acestora reprezintă plățile efectuate de clientelă de descoperit de cont neautorizat".În Normele metodologice de utilizare a conturilor de către societățile bancare la grupa 25 Conturile clientului, contul 2511 „Conturi curente" se precizează faptul că: Soldul creditor al contului reprezintă disponibilitățile bănești ale clientului în contul curent; Soldul debitor al contului reprezintă descoperiri de cont neautorizate. În consecință, la stabilirea prejudiciului produs B.A.S.A. actualizat la zi s-a folosit dobânda pentru descoperit de cont (overdraft) care a fost 95 % până în iunie 2000 și de 75 % în restul perioadei.

Prejudiciul, calculat în ROL, s-a reținut ca fiind următorul:

Persoanele care au avut responsabilități în activitatea agenției privind activitatea financiar-contabilă sunt: B. L. S., R. O., P. M., R. S., L. C.. Responsabili de prejudiciul adus băncii sunt și: C. S., administrator la .. D., Contiș C., administrator la S.C. SECĂTURA S.R.L., R. S., la A.F. R. și C. M. R., administrator la S.C.S. C., care au emis cecuri și bilete la ordin, fără acoperire și au utilizat resursele băncii fără a plăti dobânzi (dos. u.p., f. 17-32).

În primul ciclu procesual, la solicitarea inculpaților, s-a dispus efectuarea unei a doua expertize contabile (dos. nr.4068/2002,vol.II,f.208-212), care nu a stabilit în mod exact prejudiciul cauzat de fiecare inculpat în parte în dauna părții civile și calcularea dobânzilor aferente pagubelor produse,ci a urmărit, în principal, modul în care s-au derulat relațiile dintre Agenția Ileanda a Băncii Agricole, prin reprezentantele inculpate și clienții inculpați în prezenta cauză. Concluziile acestei expertize, în raport de obiectivele formulate de inculpați, au fost următoarele:

B-1 Potrivit documentelor puse la dispoziție de REIFFEISEN B. - Sucursala Z. privind datoriile R. către aceasta, rezultă o situație a acestor debite după cum urmează :la 31.12.2002 (vezi ANEXA nr.2), sumele menționate ca fiind debite ale R. sunt următoarele :_,83 lei (_ ROL) compusă din_,23 lei (_ ROL) - debit de bază plus_,00 lei (_ ROL) - creanță atașată, 14,4 lei (_ ROL) - cheltuieli urmărire,_,86 lei (_ ROL) - creanțe atașate (probabil) actualizate până la 02.07.2002. Nu este stabilit un total al acestor debite și conform ANEXEI nr.2 la expertiză, rezultă că aceste sume au fost transferate la centrală. La 31.12.2003, conform ANEXEI nr.3 la expertiză, se menționează trei sume negative în legătură cu debitorul R. fără alte explicații, astfel:_,35 lei (-_ ROL),14,40 lei (_ ROL),_ lei (_ RON). Nu este stabilit un total al sumelor (debitelor) menționate în ANEXA nr.3 la expertiză. La 31.05.2006, conform ANEXEI nr.1 la expertiză, totalul sumelor de recuperat pentru debitori (R.) este de_,1 lei (_ ROL).

B-2 Din documentele și informațiile avute la dispoziție, expertul n-a putut identifica modul de calcul și de stabilire a debitelor R. începând cu anul 2002 și până-n prezent, iar pentru 31.12.2001 și respectiv 31.12.2004 nu s-au prezentat de către REIFFEISEN B. nici un fel de informații în acest sens.

B-3 Ținând seama de organizarea și funcționarea unei bănci, respectiv de obligativitatea unei astfel de societăți comerciale de a aplica politici prudențiale cerute atât de normele BNR, cât si de reglementările contabile aplicabile, pentru clarificarea problemelor legate de debitele R. mai sus menționate, s-a solicitat instanței ar putea să solicite direct Centralei REIFFEISEN B. - București punerea la dispoziție a documentelor care au stat la baza înregistrării

in contabilitate a acestor debite, precum si a altor doocumente contabile (note de contabilitate, extrase din balanța analitica / client) necesare formulării unor răspunsuri mai complete.

B-4 Coroborând aspectele analizate (ale căror concluzii se regăsesc și in Raportul inițial) cu eventualele înscrisuri transmise de către Centrala REIFFEISEN B. în sensul celor de mai sus, autorul va putea eventual să se exprime in legătură cu prejudiciul înregistrat de partea civila in evidentele sale.

S-a mai precizat, în raport de obiectivele formulate, că în mod direct, inculpatul C. S. nu a determinat și nici nu putea să determine efectuarea operațiunilor bancare, respectiv efectuarea plăților către furnizorii R., prin utilizarea contului 341 a BA-SS-AI" (vezi paragraful B-l 13, pag.32 din Raportul Inițial). BA-SS-AI era singura care putea face și care a efectuat decontările și operațiunile ce fac obiectul prezentei expertize, indiferent ce documente ar fi emis inculpatul C. S. în numele clientului acesteia R." (vezi paragraful B-l 14. pag.32 din Raportul inițial) C. S. nu putea ști dacă și în ce cuantum s-au efectuat plăți peste disponibilul existent în conturile R.. Decontările făcute de BA-SS-AI în numele R. nu au avut la bază și nu au generat documente complete și corecte conform reglementărilor în vigoare. Lipsesc atât din contabilitatea Băncii, cat si din cea a Societății documentele si operațiunile ce ar fi trebuit sa ateste obligațiile R. fata de BA-SS-AI (extrase de cont de împrumut, debitarea contului curent). Potrivit declarațiilor și documentelor puse la dispoziția expertului de către REIFFEISEN B., debitul (datoriile) R. este evidențiat în continuare în conturile acesteia, ceea ce ar însemna că acestea n-au fost preluate de A..

Calculul dobânzii aferente debitului cu care R. figurează în evidențele REIFFEISEN B. și s-a făcut la nivelul dobânzii pentru debite accindentale ale conturilor descoperite a conturilor curente, denominate în RON, conform scrisorii nr. 4579/01.09.2006 a REIFFEISEN B. - Sucursala Z. ANEXA nr.5). Expertul nu a putut identifica nici un alt fel de referințe privind dobânzile și criteriile de calcul al acestora pentru ..operațiuni de decontare prin contul_."

În ceea ce privește solicitarea de lămurire a altor aspecte contradictorii dintre raportul de expertiză efectuai de expertul Calda E. și raportul de expertiză efectuat de D. M. și Pușca N., expertul a precizat că obiectivele (întrebările) din expertiza efectuată de către d-nii D. M. și P. N. nu sunt identice cu cele din Raportul inițial și prezentul.

În ceea ce privește stabilirea prejudiciului înregistrat în evidențele contabile ale părții civile, având în vedere activitatea distinctă a fiecărui inculpat, expertul a menționat că din documentele avute la dispoziție și respectiv din cele menționate la B-I de mai - sus (ANEXELE nr. I, 2 și 3 la prezentul) nu rezultă distinct prejudiciul pretins de REIFFEISEN B. pe fiecare inculpat în parte, ci doar debitele R.. Având în vedere sistemul de lucru și lipsa unor documente și informații pertinente, ce eventual ar putea servi calculului prejudiciilor atribuibile fiecărui inculpat (vezi paragrafele A-14, A-15, A-19 și A-20, pag. 7 și 8, din Raportul inițial), expertul a precizat că nu dispune nici de metoda adecvată și mai ales nici de documente ce să susțină calcularea (stabilirea) prejudiciului părții civile pe fiecare inculpat în parte.

În ceea ce privește criteriul de calcul al dobânzilor pentru efectuarea decontărilor din contul_, s-a menționat că pentru decontările din contul_ nu există stabilite rate ale dobânzilor, acestea având alt rol decât conturile de împrumut, singura precizare făcută în acest sens de REIFFEISEN B. fiind cea referitoare la dobânda aferentă debitelor R., care s-a făcut „la nivelul dobânzii pentru debitele accidentale ale conturilor curente denominate în RON" (ANEXA nr.5 la prezentul).

Prejudiciul invocat și calculat de BA-SS-AI după data de 16.03.2001 se cifrează la 1._ lei (Obiectivul nr.1.9. pag.19, din Raportul inițial), însă pentru aceasta sumă în nici un caz n-ar mai fi putut fi făcută responsabilă inculpata R. O., care nu mai avea nici o atribuție de serviciu în BA-SS-AI.

A fost calculată, separat, c/v biletelor la ordin și decontărilor CEC (ANEXA nr.3. ANEXA nr.4 și ANEXA nr.7)

S-a mai precizat că avansurile spre decontare luate de către R. O. și penalitățile calculate au fost recuperate integral de către BA-SS-AI pe parcursul controlului, așa cum rezultă și din „Situația privind avansurile spre decontare acordate salariaților prin contul_ «Decontări intrabancare», în perioada 08.03._01" (ANEXA nr.5 la expertiză).

Din datele și rapoartele de care a dispus expertului prezentului raport, A. nu a preluat nici un fel de „datorie a băncii"( dos. nr. 4068/2002,vol. II,f.486-524).

Cu privire la Obiectivele formulate de către inculpatul R. S., expertul – parte a formulat următoarele concluzii(dos. nr.4068/2002,vol. I ,f.304-315):

Obiectivul nr. 1 „Să se stabilească dacă în perioada supusă examinării au fost comunicate inculpatului extrase de cont privind AF R. din Z. și dacă au fost comunicate, să se răspundă dacă din conținutul acestora a rezultat că au fost onorate cecurile emise de către inculpat fără a avea disponibil în cont "

Răspuns(B1-B5): în conformitate cu prevederile Normelor Interne si practica fostei B. AGRICOLE, la deschiderea unui cont curent, în formularul de cerere tipizată semnată de clientul băncii, se prevede, printre altele, modul de eliberare al extraselor de cont, respectiv termenele (datele) convenite la care aceste documente se eliberează clientului.

R. B., Sucursala S., deținătoarea dosarelor/arhivelor ) BA-SS.AI nu a putut prezenta documente din care să rezulte modul de remitere către client, convenit împreună cu acesta, a extraselor de cont și nici documente care să ateste că acestuia i s-au înmânat extrase de cont pentru toate operațiunile efectuate de Bancă în numele său, inclusiv pentru cele de onorare a cec-urilor emise fără acoperire.Ca regula generală, filele cec pot fi decontate numai în situația în care în contul curent exista disponibil acoperitor, iar în caz contrar, aceste documente (operațiuni) sunt refuzate la plată de către bancă și trebuie transmise Centralei Incidentelor de Plăți din cadrul BNR.

Dacă reclamata a efectuat totuși operațiuni de plăți din conturile (resursele) proprii, către beneficiarii cec-urilor emise de client ( AF - R. ), acoperind in acest fel lipsa (temporară) de disponibilități din contul acestuia, în mod firesc ar fi trebuit ca, printr-un extras de cont ( curent sau de împrumut ) să-i fi comunicat clientului operațiunea și obligația sa față de bancă, generată de aceste plăți.

Prin urmare, în baza extraselor de cont (curent), care probabil i-au fost comunicate (transmise) AF-R., inculpatul putea constata cel mult faptul că i se fac rețineri din încasările curente, pentru filele cec emise fără acoperire (ANEXA nr. 1),explicațiile pentru aceste operațiuni menționate pe extrasele de cont eliberate în mod obișnuit de BA-SS.AI rezumându-se doar la numărul (ultimele 3 cifre) filelor cec.

Obiectivul nr. 2: „Să se stabilească dacă examinarea actelor contabile ale AF-ului R. - Z. era absolut necesară pentru a se stabili dacă la data emiterii cecurilor exista sau nu disponibil în cont sau dacă (pentru a se stabili acest lucru erau suficiente evidențele Băncii Agricole ".

Răspuns:B6 informațiile cu privire la soldul conturilor de disponibilități necesare atât la emiterea și decontarea unei file cec cât și la verificarea acestor operațiuni, pot fi preluate fie din evidența contabilă a AF-R. (extrasele de cont emise de BA-SS.AI și conturile de trezorerie), fie din evidențele contabile ale BA-SS.AI ( conturile din clasa ..Operațiuni cu clientela") ce stau de fapt și la baza extraselor de cont comunicate clientului (AF-R.). B7: Având în vedere cele menționate la B-6 pentru a se stabili dacă la data emiterii cec-urilor de către AF-R. în contul curent al acestuia existau disponibilități bănești, sunt suficiente și numai evidentele contabile ale BA-SS,AI.

Obiectivul nr.3: „Să se stabilească care au fost atribuțiunile mele de serviciu în cadrul Agenția Ileanda și dacă, prin natura acestora, trebuia ca inculpatul să cunoască modul în care au fost onorate cecuri/e emise de către acesta în numele AF-ului R. - Z. ".

Răspuns:B-8 Așa cum rezultă din fișa postului (copie legalizată preluata din dosarul cauzei), dl. R. S. a fost angajat la BA-SS.AI în funcția de referent credite (ANEXA nr.5).Conform atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau d-lui R. S., așa cum sunt acestea precizate în ANEXA nr. 5, cunoașterea modului de operare (funcționare) a instrumentelor de decontare bancară, inclusiv a celor emise de către el în calitatea sa de client al băncii, nu este o atribuție specifică postului referent-credite și, prin urmare, cunoașterea modului de onorare a acestora nu era o obligație de serviciu.

Obiectivul nr. 4:”Să se evidențieze distinct/respectiv separat) situația fiecărui cec emis, respectiv să se stabilească pentru fiecare în parte, dacă a existat sau nu disponibil în cont în momentul emiterii; numărul de zile până la alimentarea contului cu suma necesară onorarii fiecărui cec; calculul dobânzilor pentru fiecare cec în parte începând de la data emiterii și până la alimentarea contului cu suma necesară".

Răspuns:B-10 După cum se poate vedea și în ANEXA nr. 1 la prezentul raport, în 11 cazuri filele cec au fost emise fără a exista la data emiterii lor nici o disponibilitate în contul curent al AF-R., iar în celelalte cazuri(30), aceste disponibilități nu acopereau valoarea totală a fiecărui cec emis. B11 În toate cazurile însă, la data prezentării cec-urilor emise de AF-R. pentru decontare, aceste documente au fost onorate din disponibilitățile proprii ale BA-SS.AI (cont_), recuperarea sumelor plătite de bancă efectuându-se ulterior, pe măsură ce era alimentat contul curent al emitentului (AF-R.).B-12 Valoarea totală a filelor de cec emise de AF-R. fără să fi existat disponibilități bănești suficiente în contul sau curent pentru a acoperi aceste sume, atât la data emiterii, cât și la data decontării acestora, este de_ lei. B-13 încasările din contul curent al AF-R. s-au făcut, de cele mai multe ori, cu întârzieri (între 7 și 355 de zile) față de data emiterii înscrisă pe filele cec, situația analitică a numărului zilelor de întârziere fiind prezentată în ANEXA nr. 1 .B-15 Deși în obiectivul formulat inculpatul solicita calcularea dobânzii de la data emiterii filelor de cec si pana la data alimentarii contului curent de către BA-SS.AI, expertul a considerat mai relevant, pentru calculul dobânzii, intervalul scurs de la data decontării acestor cec-uri din sursele reclamantei și până la data alimentării contului și recuperării sumelor din disponibilitățile AF-R.. B-16 Ratele dobânzii avute în vedere de expert pe perioada de referință ( 17.02._00) au fost cele aferente creditelor pe termen scurt nerambursate la scadență, practicate de reclamantă ( ANEXA nr.4), dacă se pune problema calculului unor sume (creanțe) de aceasta natură pe care Banca le-ar putea pretinde. B-17 Valoarea dobânzilor calculate pe cele două intervale (data emiterii - data recuperării, data decontării - data recuperării) este de_ lei și respectiv de_ lei (ANEXA nr. 2).

Obiectivul nr.5: „Situația intrărilor in contul AF R.- Z. (virament, numerar) comparativ cu situația "ieșirilor", respectiv a plaților si diferența dintre acestea. Din expertiza efectuată în cursul urmăririi penale rezulta că în perioada de referință, AF R. - Z. a încasat prin bancă suma de_ 7.68 7 lei și a efectuat plăți de_ lei. Să se stabilească dacă s-au recuperat de la inculpat sume în plus sau nu ".

Răspuns: B-18 –B22: Sumele încasate și plătite prin contul curent al AF-R. sunt în valoare totală de_ lei și respectiv de_ lei, ceea ce a permis reclamantei, în diferite etape, să recupereze integral plățile efectuate în numele clientului AF-R., din resursele proprii (vezi ANEXA nr. 3). Suma de 16.920.700 lei a fost reținută de către BA-SS,AI în plus din disponibilitățile AF-R., în patru tranșe.S-a constatat, de asemenea, că exista două file cec emise de AF-R., în valoare totală de 14.599.533 lei(_/05.04.2000 în sumă de 4.040.097 lei și_/14.04.2000 în sumă de 10.559.436 lei), care au fost operate greșit (în 17.04.2000), prin reținere din contul . D.. Având în vedere că la data corectării operațiunii (28.04.2000), AF-R. nu avea disponibil în contul curent, creditarea contului . D. s-a făcut din resursele proprii ale reclamantei ( cont_).Ținând seama de cele de mai sus, s-a concluzionat că la 26.03.2001, în fapt, reclamanta era debitoare ( datoare) față de AF-R. cu suma de 2.321.167 lei.

Conform celor dispuse prin Decizia penală nr.153/A/2010 a Curții de Apel Cluj, în rejudecare, în cauză a fost dispusă o nouă expertiză contabilă, pentru a se stabili în mod exact prejudiciul cauzat de fiecare inculpat în parte în dauna părții civile și calcularea dobânzilor aferente pagubelor produse.

Concluziile acestei expertize, potrivit obiectivelor stabilite de instanță și de părți au fost următoarele:

Obiectivul nr. 1- Care sunt abaterile financiar contabile, constatate în activitatea Agenției Ileanda a BA SA, în perioada martie 1999 - martie 2001, privind operațiunile societății amintite: decontare (încasări și plăți); ce consecințe au produs abaterile constatate?

Răspuns: în conformitate cu prevederile Cap. 1. pct. 6, alin. 2 din Normele Metodologice nr. 21/ 1995 ale Băncii Agricole, privind evidența contabilă, tehnica operativa si dările de scama contabile in unitățile Băncii Agricole SA,în vigoare la data derulării fenomenelor economice care fac obiectul prezentei cauze "Salariații din cadrul grupelor răspund pentru respectarea dispozițiilor legale si normelor de lucru cu privire la primirea, verificarea si semnarea documentelor si înregistrarea acestora in conturile corespunzătoare". În continuare cf. pct. 8 și 9 din același capitol al normelor mai sus menționate „Personalul din compartimentele de contabilitate este obligat sa cunoască sarcinile ce-i revin din normele de lucru ale băncii si din dispozițiile legale in vigoare privind activitatea desfășurata, dispozițiile Codului Muncii, ale celorlalte acte normative cu privire la consecințele ce decurg din nerespectarea sau necunoașterea normelor si dispozițiilor legale, in cazul in care se vor constata nereguli sau pagube". In continuare la pct. 9 se specifica "Sarcinile principale ale salariaților din serviciul (biroul) contabilității sunt arătate in anexa nr. 2 (la normele in cauza n. n.). Fiecare salariat îndeplinește sarcinile ce-i revin funcției pe care o ocupa, înscrisa in fisa postului, potrivit regulamentului de organizare si funcționare."

La pct. 58. al Cap. 111, din aceleași norme se prevede: "La efectuarea operațiunilor bancare trebuie sa se respecte următoarele reguli privind circuitul documentelor:

a)la virările dintr-un cont in altul, înregistrările se fac in debitul contului plătitorului numai in cadrul soldului disponibil;

b)vărsămintele in numerar se pot folosi in efectuarea decontărilor solicitate de titularii de cont numai dupa confirmarea primirii si verificării numerarului de către caseria unității băncii;

c)plățile in numerar se fac numai după verificarea existentei de disponibilități

corespunzătoare in cont si dupa înregistrarea in jurnalul de casa."

Conform documentelor existente la dosarul cauzei, precum si a celor puse la dispoziția experților contabili de către subunitatea R. B. din Z., deținătoarea unei părți din arhiva fostei B. Agricole, a reieșit că in cadrul activității de la Agenția Ileanda a Băncii Agricole SA, in perioada martie 1999 martie 2001 s-a produs o . nereguli, prin efectuarea unor operațiuni care nu s-au încadrat în reglementările legale și metodologice în vigoare, si anume:

- operarea unor documente de plata (Bilete la Ordin, cecuri barate, ele.) emise de catrc . D.. AF R., . SCS C., in favoarea unor furnizori ale acestora, in vederea achitării unor livrări de bunuri. Iară ca aceste entități economice sa dispună de disponibilități bănești in conturile lor curente. Decontarea s-a realizat din sursele băncii, acordându-se in fapt un credit, societăților amintite (ara a se respecta procedura legala privind acordarea de credite bancare (întocmire documentație de analiza de risc de creditare, constituire de garanție asiguratori,încheiere contract de creditare cu obligații si drepturi prevăzute de legislația legala in vigoare cu stabilirea costului împrumutului si a altor condiții de creditare).

Decontarea instrumentelor de plata sus menționate s-a realizat prin debitarea contului de tranzit 34 1.00.702. (Decontări interbancare)

- tot din același cont de tranzit, prin debitarea acestuia sau efectuarea unor operațiuni in roșu (cu minus) in credit, diminuând recuperările înregistrate in creditul contului] creditarea (in negru) a contului curent al entităților in cauza in vederea asigurării de disponibilități, pentru efectuarea unor operațiuni in numerar, de către societățile in cauza.

- s-a folosit același cont de tranzit, pentru acordarea unor "avansuri spre decontare” anumitor salariați ai agenției Ileanda, sume ridicate în scop personal. Practic, și in aceste cazuri, s-au acordat credite unor persoane fizice, fără a se respecta reglementările, în materie în vigoare.

Sumele ridicate de către persoanele în cauză, au fost restituite de către aceștia în întregime sau parțial, după caz, . de timp, care diferă de la persoană la persoană.

Experții contabili au considerat necesar a se menționa si faptul ca s-au mai efectuat anumite operațiuni, cu înregistrarea lor direct in calculator, fără întocmirea documentelor primare. Astfel, la finele lunii, având in vedere soldul denaturat al contului de tranzit susmenționat (34 1.00.702), acest sold a fost transferat . din aceeași grupa si anume 341.00.600, cont care, conform reglementarilor in vigoare, putea sa prezinte sold la finele lunii.

Aceste operațiuni s-au efectuat pentru ca, odată cu depunerea situațiilor de sfârșit de luna, la sucursală să nu se constate operațiunile neconforme cu reglementările, mai sus menționate.

La data de 11 ale lunii următoare (deoarece până în data de 10 ale lunii in curs inclusiv, se puteau efectua anumite operațiuni in contul lunii expirate) se repunea soldul transferat in contul 341.00.702, prin operare direct in calculator, fără întocmire de document justificativ.

La data când societățile în cauza încasau anumite sume din activitatea lor sau depuneau numerar in cont din încasări în urma vânzărilor cu amănuntul, sumele decontate anterior se recuperau (desigur în limita disponibilităților create), dată la care se efectua și operațiunea de debitare a contului curent, a entităților economice în cauză.

Faptic, apariția în extrasul de cont, a celor 4 societăți, a decontării instrumentelor de plată privind achitarea mărfurilor achiziționate de către aceștia, a fost consemnat la aceasta data. In consecință, oficial, entitățile economice in cauza, luau la cunoștință despre decontarea instrumentelor de plata emise pentru plata mărfurilor achiziționate, numai la data respectivă.

Consecințele operațiunilor mai sus descrise se sintetizează astfel:

- entitățile economice in cauza au beneficiat de credite fără a se respecta dispozițiile legale si metodologice privind creditarea persoanelor juridice:

- persoanele fizice, care au ridicat anumite sume drept "avansuri spre decontare"", de asemenea au beneficiat de credite fără a se întocmi documentația prevăzută de reglementările in vigoare;

- în ambele situații "creditele" în cauză nu au fost garantate, deci banca nu a avut nicio siguranță în recuperarea acestora:

- beneficiarii sumelor in cauza nu au achitat pe tot parcursul cât au beneficiat de ceste împrumuturi nicio dobândă, deci au beneficiat de surse atrase si nu de surse împrumutate, purtătoare de dobândă, pentru derularea unor tranzacții economice, cu obținere de profit;

- pe toată perioada supusă expertizării entitatile economice, prin administratorii lor au angajat plați (prin intocmire de instrumente de plata - bilete la ordin, cecuri barate), fără a dispune de disponibilități bănești in conturile curente;

- banca „finanțatoare" a fost frustrata de veniturile care i se cuveneau legal pentru fondurile utilizate de către cele 4 entitati economice, precum si persoanelor fizice in cauza (salariați de la Agenției Ileanda);

Nu s-a procedat la refuzul la plata a instrumentelor de plata, conform prevederilor din Regulamentul BNR nr. 10/14.11.1994 si nu s-a sesizat in consecința Centrala Incidentelor de Plați, cu consecințele ce deriva in asemenea cazuri.

Obiectivul nr. 2 Care a fost modul de organizare si desfasurare a activitatii contabile la agenție, privind activitatea de decontare cu cele 4 societati si care sunt abaterile constatate in legatura cu aceasta - ce consecințe au produs abaterile constatate?

Răspuns: Modul de organizare si desfășurarea a activității Agenției Ileanda a Băncii Agricole SA se încadra în reglementările legale în vigoare, conform celor reieșite din documentele existente la dosarul cauzei.

Experții contabili, pe această linie, au ajuns la concluzia că:

- au existat fișe de post pentru personalul din cadrul agenției;

- Regulamentul de Organizare și Funcționare a fost cunoscut de către toți lucrătorii din cadrul agenției, fapt reieșit din notele explicative existente dosarul cauzei;

- lucrătorii din cadrul agenției au cunoscut prevederile Normelor Metodologice nr.21/1995 ale Băncii Agricole SA, privind evidența contabilă, tehnica operativă și dările de seamă contabile, norme care au stat la baza organizării întregii activități operative a băncii;

- controlul financiar preventiv a fost organizat și a fost cunoscut de către personalul cu sarcini pe această linie;

Desfășurarea activității de decontare si al altor operațiuni legate de cele 4 societăți unde s-au constat abateri,nu s-a desfasurat conform reglementarilor transmise agenției Ileanda. Nu au fost respectate prevederile Normelor Metodologice nr. 21 /1995 ale Băncii Agricole SA, cu prezentarea in amanunt a activitatii fiecarui lucrator angajat pe funcțiile prevăzute de organigrama agenției. In continuare este de menționat ca nu s-au respectat nici sarcinile din fisa postului transmis, stabilite in fiecare caz in concordanta cu Normelor Metodologice nr. 21 /1995 ,precum si cu Regulamentul de Organizare si funcționare aprobat de către Comitetul de Coordonare a Restructurării Băncii Agricole, emis in 1999, anexat la dosarul cauzei).

Nu s-au respectat prevederile Regulamentului BNR nr. 10 /14.11.1994 privind compensarea multilaterală a plaților interbancare fără numerar, pe suport de hârtie.

Consecințele acestor abateri de la reglementările in vigoare in materie, asa cum au fost descrise si la obiectul anterior, sunt:

- decontarea unor instrumente de plata emise de către cele 4 societati, deci a unor datorii a acestora,fără ca aceste entitati sa aiba disponibilitățile necesare in conturile lor curente. Suportarea unor obligații de plata a acestor societati din sursele băncii,fără ca aceste entitati economice sa solicite credite si sa se aprobe finanțarea conform reglementările in vigoare in materie:

- nerealizarea, de către unitatea bancara, a veniturilor cuvenite, in urma serviciului de finanțare realizat, in fapt:

- punerea la dispoziția celor 4 societati a unor fonduri fără ca aceste fonduri sa fie garantate la rambursare;

- nu s-au respectat prevederile legale privind efectuarea compensărilor fără numerar, neefectuarea deci a refuzului instrumentelor de plata si in consecința ascunderea situației financiare reale ale acestor societati, prin evitarea înscrierii la Centrala Incidentelor de Plați.

Obiectivul nr. 3 - Dacă in perioada de referința s-a respectat circuitul documentelor financiar - contabile si daca acestea au fost întocmite conform actelor normative in vigoare privind documentele financiar - contabile si care sunt abaterile financiar - contabile constatate ? ce consecințe au produs abaterile constatate?

Răspuns:Deși circuitul documentelor este reglementat in amănunt prin Normele Metodologice nr. 21/1995 ale Băncii Agricole SA, este descris fiecare pas de urmărit în cadrul procesului de decontare a fiecărui document, a fiecărui exemplar din documentele care circulă în cadrul procesului ele decontare, mergând pana la specificarea semnaturilor care se aplică, clasarea acestora, procedura nu a fost respectata in cazul celor patru societati în perioada de referință.

Toate aceste proceduri au fost preluate in Graficul de circuit a documentelor în cadrul unităților bancare, document care a fost comunicat si Agenției Ileanda a Băncii Agricole SA, prin sucursala din Zalau si care in baza dovezilor existente la dosarul cauzei, a fost cunoscuta in cadrul acestei agenții.

Din analiza modului de derulare a decontarii documentelor, reiese ca în cazul celor 4 entitati economice, în perioada de referință, ca si nereguli se rețin urmatoarele:

a. decontarea instrumentelor de plata s-a realizat si in cazul in care nu au existat disponibilitati in contul curent al celor 4 entitati economice:

b. decontarea instrumentelor de plata s-a efectuat prin debitarea contului de tranzit 341.00.702, înaintea creditarii acestuia, in fapt, inversând ordinea operatiunilor. În consecință, operațiunea de plata a bunurilor achizitionate de cele 4 entitai economice, în perioada de referință, s-a realizat nu din disponibilitățile societatilor in cauza, ci din sursele băncii, utilizandu-se aceste surse in folosul acestor unități:

c. s-a procedat in fapt, la acordarea unor credite (de plați) firmelor in cauza, fără a exista o documentatie de solicitare (cerere) a unui credit, fara a se supune unei analize specifice a situatiei economice a entiatitatilor in cauza, fara a se incheia un contract de creditare intre beneficiarii acestor "credite" si banca „finanțatoare":

d. nu s-au respectat prevederile Normelor BNR nr. 10/1994, privind compensarea, multilaterala a plaților interbancare fara numerar, pe suport de hârtie, neîntocmindu-se refuzul decontării instrumentelor de plata din cauza lipsei de disponibil si comunicarea acestor incidente in vederea înregistrării la Centrala Incidentelor de Plați din cadrul BNR;

Consecințele neregulilor mai sus arătate s-au materializat, așa cum s-a aratat si în răspunsurile date obiectivelor anterioare, sunt:

- punerea, în perioada de referința, la dispoziția unor entitati economice,fără o documentație pravazuta de reglementarilor in vigoare si fara a se parcurge procedura legală, a unor fonduri ale băncii in vederea realizării unor tranzacții economice a celor 4 societati;

- neperceperea pentru serviciul mai sus mentionat a dobânzilor legale prevăzute de normele specifice in vigoare, adoptate de banca finanțatoare, lipsind-o de veniturile legate;

- utilizarea, in beneficiul entitatilor in cauza a surselor băncii fara a se respecta prevederile legale, recuperarea fondurilor in cauza nu au fost asigurate prin garantii, restituirea sumelor in cauza fiind lăsată la discreția si bunul plac a celor 4 societati.

Urmare a nerespectarii circuitului documentelor, in sensul omiterii trecerii prin fiecare fază prevăzută de Graficul de Circuit al Documentelor, in decontarea unor instrumente de plată, s-a produs un prejudiciu deloc de neglijat, Băncii Agricole SA, in primul raiul prin imposibilitatea recuperării în întregime a sumelor puse la dispoziția celor patru entități și nu în ultimul rând, prin nerealizarea unor venituri cuvenite in condiții normale.

Obiectivul nr. 4: Stabilirea sumelor de bani incasate si plătite pentru cele 4 societăți, cu indicarea documentului pe baza caruia s a făcut operațiunea;

Răspuns: încasarile si plățile pentru cele 4 societati, pe zile, cu indicarea documentelor, pe baza carora s-au efectuat operațiunile in cauza, sunt redate in analitic, in anexele nr. 1 - 4 la prezentul Raport de expertiza contabila judiciara, astfel:

- anexa nr. 1 - pentru . D. – plăți efectuate din contul_: 23._.00 lei (ROL), recuperări de credite cont_: 15._.00 lei (ROL), sold: 7.432.926.3 16.00 lei (ROL).

- anexa nr. 2 - pentru . efectuate din contul_: 515.71 1.997,00 lei (ROL), recuperări de credite cont_:_,00 lei (ROL), sold: -16.920.703.00 lei (ROL).

- anexa nr. 3 - pentru . Blenchii- plăți efectuate din contul_: 1._,00lei (ROL), recuperări de credite cont_: 1._,00lei (ROL), sold: -23.596.846,00 lei (ROL),

- anexa nr. 4 pentru SCS C. SNC Simisna - plăți efectuate din contul_: 22.879.970.00 lei (ROL), recuperări de credite cont_: 8.330.000.00 lei (ROL), sold: 14.549.970.00 lei(ROL).

S-a mentionat ca datele cuprinse mai sus se refera exclusiv la sumele plătite (decontate) si recuperările realizate la si de la cele patru societati, fara calculul

dobânzilor la soldul de "imprumut" aflat asupra societatilor in cauza.

Obiectivul nr. 5: Daca in conturile celor 4 societati s-au efectuat operațiuni de plata fara documente emise de societatile respective:

Răspuns: Așa cum s-a aratat in cadrul răspunsurilor date obiectivelor anterioare, la cele 4 socictati, in perioada de referința, decontarea instrumentelor de plata emise de către societăți pentru plata mărfurilor achiziționate, s-a efectuat din sursele băncii, prin debitarea contului de tranzit_. In consecința, plata documentelor in cauza nu s-a realizai din contul societatilor. La baza acestor decontări (plați) au stat instrumentele de plata emise de către firmele in cauza. Pe masura creării de disponibilități in contul celor 4 societăți, plațile efectuate anterior in favoarea societatilor, asa cum s-a specificat mai sus, au fost recuperate din aceste disponibilități, debitându -se contul curent al firmelor in cauza.La recuperarea acestor sume, avansate in fapt de catre banca, in marea lor majoritate s-au efectuat fără a se mai întocmi documente (note contabile). Deci, aceste operațiuni, in cea mai mare parte, s-aș efectuat fara documente, prin operare directa in calculator.

Prin urmare, la sumele ce reprezintă recuperările din debilul conturilor curente ale celor 4 societati, in perioada de referința, nu sunt anexate documente primare. Notele contabile de recuperare a sumelor "avansate"" prin plata instrumentelor de plată din sursele băncii, acolo unde exista, au fost intocmite de catre lucratorii băncii, deci la baza acestor operațiuni nu au stat documente emise de catre societatile respective.

Obiectivul nr. 6: Daca in extrasele de cont comunicate societatilor sau intre sumele înregistrate in contul băncii exista documente care nu au fost emise de cele 4 societati si daca in extrasele de cont comunicate s-au înscris sumele de bani plătite peste disponibil;

Răspuns: Așa cum a fost descris si iun răspunsul dat obiectivului nr. 5 de, decontarea instrumentelor de plata, în perioada de referința (cecuri, bilete la ordin. etc), emise de către societățile in cauza s-a realizat din contul de tranzit_.

Recuperarea acestor sume « avansate >> s-a efectuat pe masura creării disponibilităților in conturile curente ale societatilor in cauza si in limita disponibilului creat.

In conturile curente sau de disponibil a entităților in cauza, deconturile peste disponibil, nu apar.Aceste decontări (plăți) care au exces nivelul disponibilului, au rămas in soldul contului de tranzit, mai sus menționat, grevând sursele (disponibilul) băncii. Deci, consemnarea in contul celor patru societati a plaților dispuse de către aceste entitați, decontate din sursele băncii, s-a realizat numai pe masura creării disponibilităților si in limita acestora.

Recuperarea sumelor decontate din contul de tranzit s-a efectuat, in anumite cazuri, baza unor note contabile intocmite de către personalul băncii, deci operațiunea de debitare a contului societaților in cauza s-a efectuat pe baza acestor note contabile, care nu puteau fi emise decât de catre personalul băncii.

Experții contabili au considerat necesar a menționa ca lucratorii agenției din Ilcanda a băncii au incercat, si in multe cazuri au si reușit, ca recuperarea sumelor din contul firmelor sa se efectueze respectandu-se valoarea fiecărui instrument de plata (cec sau bilet la ordin), insa în unele cazuri recuperarea s-a realizat cumulând valoarea mai multor instrumente de plata sau prin recuperarea esalonata, in mai multe transe, a valorii unui instrument de plata.

Obiectivul nr. 7 - Care este prejudiciul B.A. SA actualizat la zi, urmare abaterilor constatate in activitatea financiar - contabila pe societați?

Experții contabili au costatat ca la determinarea prejudiciului actualizat la zi, Banca Agricola SA a utilizat procentul de dobanda pentru «descoperit de cont» (Overdraft), adica nibelul de dobanda perceputa de către Banca Naționala, băncilor comerciale in cazul in care aceste banci isi depasesc limita plafonului de cont curent, aprobat de către Banca Naționala.

In opinia experților contabili, acest nivel de dobanda nu se aplica in relația dintre o banca comerciala si clienții săi. In al doilea rand, Banca Agricola SA nu a depus niciun înscris la dosarul cauzei cu care sa dovedeasca ca in aceea perioada ar fi suportat (achitat) dobânda overdraft Bancii Naționale pentru depasirea limitei plafonului de cont curent si o eventuală asemenea depășire, daca a existat, a fost determinata de decontările (plațile) realizate de Agenția Ileanda in contul celor 4 socieati in cauza. Avand in vedere faptul ca socieati in cauza nu au beneficiat de un credit fara contract si fara garantarea acestor credite, dobanda pe care Banca Agricola SA (actuala R. B. SA) o poate percepe, este dobanda penalizatoare pentru credite restante.

In contextul celor mai sus aratate, experții contabili au procedat la recalculare» dobânzilor utilizând nivelul de dobanda aferenta creditelor restante pe perioada pana la 30 martie 2001, conform anexelor 1 - 4 la Raportul de expertiza contabila judiciara.

In concluzie la data de 30 martie 2001 prejudiciul creat prin decontarea unor obligații ale celor patru societati din resursele băncii, situatia se prezintă astfel:

1. . D. - debit nerecuperat la data de 30.01.2001:

7._,19 lei (ROL);

- dobânzi aferente și nerecuperate la data de 30.03.2001 :_.64 lei (ROL);

- total debit la 30.03.2001: 12._.83 lei (ROL).

2. AF R. Z. - debit nerecuperat la data de 30.01.2001 :0,00 lei;

- dobânzi aferente și nerecuperate la data de 30.03.2001 :_,31lei (ROL);

- total debit la 30.03.2001:_,31lei (ROL);

3. . SRL Poiana Blenchii: - debit nerecuperat la data de

30.01.2001: 0,00 lei;

- dobânzi aferente și nerecuperate la data de 30.03.2001 :_,64 lei (ROL);

- total debit la 30.03.2001:_,64 lei (ROL);

4. SCS C. SNC Simisna: - debit nerecuperat la data de 30.01.2001:

14.549.970,00 lei (ROL);

- dobânzi aferente și nerecuperate la data de

30.01.2001: 6.203.070.77 lei (ROL);

- total debit la 30.03.2001: 20.753.040.77lei (ROL);

Obiectivul nr. 8: Care sunt persoanele care au avut responsabilitate in activitatea agenției privind acivitatea financiar contabila raportat la reglementările legale in materie si situatia de fapt stabilita prin probele administrate in cauza si care sunt abaterile comise de fiecare din acestea?

Răspuns: Dintre persoanele care au calitatea de inculpați in prezenta cauza, cu responsabililati în activitatea financiar contabila a agenției, sunt: R. O., P. M., R. S., responsabilitățile acestora fiind amănunțit menționate la filele 43-46 din expertiză .

Obiectivul nr. 9 - În măsura in care se constată existența unor prejudicii create de inculpați, se vor stabili:

- prejudiciile create de fiecare inculpat in parte;

- sumele recuperate in prezent de fiecare inculpat in parte;

- sumele datorate in prezent de fiecare inculpat in parte si ce reprezintă acestea (cât reprezintă prejudiciul efectiv, cat reprezintă dobânzi sau penalitati).

Răspunsul la acest obiectiv a fost completat din dispoziția instanței și a constat, în esență, în următoarele:

Stabilirea cuantumului prejudiciului pe fiecare inculpat in parte, având la baza documente care sa dovedeasca si sa susțină responsabilitatea fiecaruia, in opinia experților contabili, nu este posibila. Contribuția la producerea prejudiciului a fiecărei persoane, nu este posibil a se delimita in mod clar si indubitabil. Aceasta situatie este determinata de natura si specificul activitatii bancare pe linia derulării decontărilor si a modului de organizare a acestei activitate in cadrul băncii.

In cazul de fata, decontarea (operațiunea de compensare) nu se realizeaza pe tot parcursul operațiunii de catre o singura persoana. Derularea circuitului documentelor si a operațiunilor care au concurat la realizarea prejudiciului se declanseaza, in fapt, cu emiterea unor instrumente de plata (cecuri, bilete la ordin etc.), fara ca aceste documente, la data emiterii lor, sa fi avut acoperire.

In continuare, la primirea documentelor in banca, in vederea decontării lor, exista obligația de a se verifica existenta disponibilului in contul emitentului, care sa acopere valoarea documentului de plata in cauza. Aceasta pane a primei verificări intra in sarcina lucratorului bancar (referentului) din cadrul compartimentului de contabilitate, in responsabilitatea caruia este repartizata deservirea societarii in cauza.

In cazul in care, chiar daca anumite erori nu s-ar fi observat, la verificarea balanței zilnice, la sfarsitul fiecărei zi bancare erorile se pot depista, prin apariția unor necorelari intre soldurile balanței in cauza si conturile analitice ale clienților sau cele interne ale băncii.

Având in vedere cele de mai sus, nu este posibil delimitarea responsabilităților în funcție de semnătură sau semnaturile existente pe documentele de decontare. In consecința, activitatea bancara pe aceasta linie este in asa fel organizata si reglementata, incat daca se respecta prevederile reglementarilor interioare, nu este posibil sa apara si sa persiste anumite greșeli pe o perioada mai extinsa, la fiecare operațiune participa mai multe persoane pe parcursul întregii proceduri, deci delimitarea clara a responsabilitații decontării unui instrument de plata anume nu este posibila.

Din documentele existente la dosarul cauzei, printre care se includ si declarațiile inculpaților, precum si evidenta extracontabila, condusa pentru operațiunile efectuate din contul de tranzit, deci din sursele băncii, permite a se concluziona ca persoanele in cauza, care au concurat Ia aceste decontări cu nerespectarea reglementarilor legale, au cunoscut fiecare ca se comit neregularitati si se produc prejudicii, fara a lua masuri de impotrivire, prin prezentarea lor unitatii bancare ierarhic superioare, sucursalei din Z. a Băncii Agricole SA.

Experții contabili mai considera necesar a se menționa faptul ca o . operațiuni, in special cele de recuperare a sumelor decontate din sursele băncii, precum si a celor de transferare a soldului contului 341._ in contul 341.00.600 s-au realizat fara documente primare, cu operare directa in calculator. In aceste cazuri, nefiind documente primare, nu este posibila identificarea persoanei care a dispus operațiunea si a persoanei care a realizat efectiv operațiunea in cauza, cunoscut fiind faptul ca la efectuarea operațiunilor prin calculator a avut acces fiecare dintre lucratori (experții contabili fac referire la perioada in care s-au derulat operațiunile in cauza).

In condițiile sus- aratate, in opinia experților contabili, bazandu-se pe prevederile Codului civil si faptul ca raspunderea este imposibil de delimitat pe fiecare operațiune in parte, răspunderea pentru prejudiciul cauzat este solidara.

In aceste condiții, stabilindu-se prejudiciul pe licoare dintre cele patru societati, experții contabili opineaza pentru aplicarea obligării solidare a inculpaților la acoperirea prejudiciului cauzat.

Având in vedere faptul ca in urma decontării (acoperirii) unor obligații de plata a celor patru societati, izvorâte din achiziționarea unor bunuri de către aceștia (mărfuri sau alte bunuri) au beneficiat societatile in cauza, realizand un anumit profit in urma tranzacțiilor in cauza sau utilizarea bunului achiziționate si de care au beneficiat proprietarii (patronii) acestor societati, in primul rand responsabilitatea acoperirii prejudiciului este in sarcina acestora.

In opinia experților contabili responsabilitatea acoperirii volumului prejudiciului stabilit la data de 30.03.2001 (conform celor mentionate in cadrul răspunsului dat obiectivului nr. 7 de mai sus), se stabilește astfel:

- C. S. (administrator a . D.) în solidar cu R. O.: 1.220.472.84 lei (noi) ;

- C. M. R. (administrator al SCS C. SNC Șimișna) în solidar cu R. O.: 2.075,30 lei (noi);

- R. S. (administrator al AF R. Z., devenită AF Z.),

2.075.30 Iei (noi) 12.520.48 lei (noi) în solidar cu P. M. și R. O.: 12.520,48 lei (noi);

R. O.- prejudiciul creat din dobânzile aferente sumelor utilizate de . SRL Poiana Blenchii: 16.193,61 lei (noi).

Partea civilă și inculpații au formulat propriile obiective,unele dintre acestea urmărind clarificări care au fost aduse prin răspunsurile date mai sus.

În plus, partea civilă a formulat:

Obiectivul nr. A7: sa se stabileasca daca, potrivit instrumentelor de plata decontate si existente in original in posesia băncii (depuse la dosarul cauzei), compensarea acestora a fost efectuat ulterior datei de 16.03.2001.

Răspuns: din verificarea extraselor de cont la contul de tranzit 341.00.702 < decontări="" interbancare="" »,="" experții="" contabili="" au="" constatat="" ca="" operatiuni="" de="" compensare="" (plata="" instrumentelor="" de="" plata)="" si="" dupa="" data="" de="" 16.03.2001,="" extinzandu-="" se="" pana="" in="" data="" de="" 22="" martie="" 2001="" in="" cazul="" .="" dej="" si="" pana="" in="" data="" de="" 20="" martie="" 2001="" in="" cazul="" . cazul celorlalte societati nu s-au efectuat decontări după data de 16.03.2001.

În plus, inculpatul C. S. a formulat:

Obiectivul nr.B3: Sa se stabileasca daca C. S. a avut sau putea sa aibă vreo implicare in operațiunile de incasari si plați prin contul_ "decontări interbancare". Daca se susține ca inculpatul a efectuat vreo operațiune de incasare sau plata prin contul_, sa se precizeze in concret operațiunea, data si modalitatea in care a fost efectuata, in contextul in care C. S. nu a avut calitatea de funcționar al băncii si nici acces la conturile interbancare, ori atrributii in acest domeniu;

Răspuns: In opinia experților contabili, numitul C. S., fost administrator statutar al . D., având in vedere ca nu a fost lucrator al băncii, nu avea posibilitatea de a se implica in operațiunea stricta de decontare (compensare) a instrumentelor de plata prin contul 341.00.702, "Decontări Inte bancare". Se mentioneaza insa ca a avut o contribuție indirecta la efectuarea acestor operațiuni, prin emiterea unor instrumente de plata fara acoperire. Cunoașterea existentei sau inexistentei disponibilului in contul de disponibilități (sau contul curent) a societatii a cărei administrator statutar a fost este obligatorie, precum si a reglementarilor legale pe linia emiterii unor instrumente de plata.

Obiectivul nr. B4: Sa se precizeze daca din extrasele de cont eliberate de banca, C. S. putea sau nu putea sti daca s-au efectuat plați peste disponibilul existent in cont;

Răspuns: Strict din extrasele de cont aferente conturilor deschise la Agenția Ileanda pentru . D. eliberate de banca, numitul C. S. nu a avut posibilitatea de a cunoaște daca, prin compensarea instrumentelor de plata, s-au efectuat plați peste nivelul de disponibilități existent in conturile societatii. Consemnarea in contul (si implicit in extrasul de cont) al societatii a decontărilor din perioada incidenta, s-a realizat numai in momentul in care sumele „avansate” de banca au fost recuperate din disponibilul creat pe parcurs. In fapt, la aceasta data s-a luat la cunostinta oficial ca s-a efectuat decontarea unor instrumente de plată emise in favoarea unui anumit furnizor. Obligația administratorului C. S. consta in verificarea si in constatarea decontarii efective a instrumentelor de plata emise, la data scadentei lor.

Obiectivul nr. B5: Care sunt influentele preluării de către A. a datoriilor Băncii Agricole, cu ocazia privatizarii acestei societati, cu referire la situatia din prezentul dosar;

Răspuns: Din constatările experților contabili, debitul produs în perioada incidența, legat de cele patru societati figurează in evidentele contabile ale R. B. SA, deci debitele in cauza nu a au fost preluate de către A.. deoarece, după informațiile detinute acestea, nu au fost certe la data privatizării Băncii Agricole SA.

În plus, inculpata R. O. a formulat:

Obiectivul nr.C1: In ceea ce privește contul_:

- daca exista procedura scrisa, conform R. (Regulamentul de Organizare si Funcționare al Băncii Agricole), privind operațiunile din acest cont;

- in sarcina cui era controlul privind operațiunile pe acest cont;

- daca acest cont este purtător de dobânzi;

Răspuns: Reglementarea operațiunilor in contul 341.00.702 este realizata (la derulară operațiunilor incidente) prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 1418 din 1 august I997 și anexa nr. 344 din 1 august 1997 la acest ordin. Totodata, modul de organizare a evidentei contabile este reglementat, in amanunt, prin Normele Metodologice nr. 21 privind evidenta contabila, tehnica operativa si dările de seama contabile in unitatile Băncii Agricole SA. Toate aceste reglementari sunt completate si concretizate cu prevederile Regulamentului de Organizare si Funcționare a Băncii Agricole SA.

Sarcinile de serviciu pe fiecare lucrator bancar in parte se detaliaza prin lisa postului, funcție de sectorul unde isi desfasoara activitatea si implicit a sferei sale de activitate.

Responsabilitatea privind urmarirea si controlul operațiunilor prin acest cont (341.00.702) revine in general persoanelor in sarcina cărora revine efectuarea operațiunilor de decontare prin compensare conform reglementarilor Regulamentului nr. 10 din 1994 ale BNR, precum si a Regulamentului nr. 3 din 13 mai 1996. Pe langa persoanele mai sus mentionate, sarcina pe aceasta linie li se stabileste si persoanelor împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv si a controlului ulterior.

In cazul Agenției Ileanda a Băncii Agricole SA, sarcina pe aceasta linie, in perioada de referința si in ce privește cele patru societati, au avut R. O., P. M. si, desigur, șeful de subunitate. R. O. a avut responsabilități pe aceasta linie si datorita faptului ca prin fisa postului a avut sarcini si pe linie de coordonare a activitatii compartimentului contabil, raspunzand pentru organizarea si desfasurarea activitatii din acest sector, exercitarea controlului financiar preventiv si ulterior.

In ce privește problema dobânzilor, asa cum s-a aratat si in cazul obiectiv ului B6.), aceasta s-a tratat in cadrul răspunsului dat obiectivului nr. 7 de mai sus.

Expertii contabili considera necesar a fi specificat ca nu conturile sunt purtatoare de dobanda, ci soldul acestor conturi, funcție de natura acestor solduri (debitoare sau creditoare). A se stabili daca un client sau altul a unei banci, datoreaza sau are dreptul de a incasa dobanda este necesar a se analiza daca are disponibil sau a apelat la imprumut. In cazul de fata, in beneficiul celor patru societati s-a procedat la stingerea unor datorii ale acestora fata de furnizorii lor utilizandu-se sursele băncii, deci, in fapt, au beneficiat de un imprumut pentru care orice imprumutat datoreaza dobanda.

În plus, inculpatul R. S. a formulat:

Obiectivul nr. D3: Comentarii asupra concluziei expertului C., că la

data de 26.03.2010 partea civila era datoare învinuitului R. S. cu 2.321.167 lei vechi.

Răspuns: în răspunsul dat de către expertul contabil C. E. obiectivului 2.5 (pg. 22 -23 din raportul de expertiza realizat in dosarul 4068/2002 încheiat in luna noiembrie 2005, se specifica "Tinand seama de cele de mai sus, putem concluziona ca la data de 26.03.2001, daca se face abstractie de dobânzile ce le poate pretinde, urmare decontărilor reciproce privind « creditele » acordate si recuperate de client, in fapt, reclamanta era debitoare (datoare) fata de AF- R. cu suma de 2.321.167,00 lei" .In concluzie, expertul C. se refera la data de 20.03.2001 si in cazul in care banca, pentru sumele utilizate de catre At R. Z., nu ar pretinde nicio dobanda pe întreaga perioada de creditare ». In realitate, de la AF R. Z. s-a mai recuperat in data de 28.03.2001 suma de 14.565.986 lei (4.963.500.00 lei + 9.602.486,00 lei). Deci, peste nivelul surselor utilizate efectiv, s-a recuperat de la AF R. Z. 16.920.703.36 lei, insa nu este posibil ca pentru suma utilizata de aceasta firma din sumele băncii, aceasta sa nu pretindă dobânzile cuvenite.

Urmare celor de mai sus. in baza calculelor efectuate de catre experții contabili inform anexei nr. 2 la prezentul raport, s-au determinat dobânzi care sunt datorate de catre AF R. catre banca „ finanțatoare”, de_,67 lei (vechi), adica 14.212,55 lei noi), din care se deduce suma de 16.920.703.36 lei, suma care excede « creditul » de care a beneficiat aceasta firma mai datoreaza băncii dobânzi in suma de_.31 lei (vechi), adică 12.520.48 lei (noi).

Dată fiind complexitatea obiectivelor stabilite, împrejurarea că, prin formularea de obiective proprii, inculpaților li s-a oferit ocazia potrivită și suficientă pentru a-și valorifica în mod util drepturile lor de apărare, faptul că s-a răspuns detaliat și documentat obiectivelor stabilite în vederea lămuririi cauzei, dar și împrejurarea că, în esență, s-a răspuns,în mare măsură, similar obiectivelor stabilite în cursul urmăririi penale, instanța va avea în vedere expertiza finalizată în anul 2013.

Astfel, în raport de ansamblul probelor existente în cauză, instanța a apreciat că s-a dovedit fără putință de tăgadă comiterea infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Cât privește cererea formulată de inculpata R. O., prin avocat, privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave prev. și ped. de art. 215¹ al. 2 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. în infracțiunea de neglijență în serviciu, prev. și ped. de art. 249 al. 1 C.p., instanța va lua act de renunțarea inculpatei la această cerere.

Având în vedere prejudiciul de peste 200.000 lei (RON) reținut în sarcina inculpatei R. O., a fost respinsă cererea formulată de acesta, prin avocat, privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave prev. și ped. de art. 215¹ al. 2 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. în infracțiunea de delapidare prev. de art. 215¹ al. 1 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.

ÎN D.

1. Fapta inculpatei R. O. care, în perioada 08 martie 1999 - 16 martie 2001, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de conducător al compartimentului contabilitate din cadrul Agenției Ileanda a Băncii Agricole SA, a efectuat personal și a dispus angajaților agenției efectuarea de decontări nelegale din resursele băncii în favoarea ., AF R., . SCS C., cauzând un prejudiciu unității bancare în valoare de 2.519.219 lei (RON), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215/1 alin.2 C.penal. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de delapidare s-a realizat prin acțiune, respectiv prin însușirea repetată de sume de bani din gestiunea Agenției Ileanda a Băncii Agricole SA.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a apreciat că inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpata a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra gestiunii Agenției Ileanda a Băncii Agricole SA, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui.

Urmarea imediată a acestor fapte a constat în producerea unui prejudiciu de însemnat Agenției Ileanda a Băncii Agricole SA.

Fapta inculpatei R. O., care în perioada martie 1999 - martie 2001. în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, pentru a ascunde decontările nelegale efectuate în favoarea agenților economici, a întocmit, semnat si comunicat Sucursalei Județene S. a Băncii Agricole, balanțele lunare cu date nereale in ceea ce privește soldul contului_, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de delapidare s-a realizat prin acțiune, respectiv prin întocmirea, semnarea si comunicarea, către Sucursala Județeană a S. a Băncii Agricole, a balanțelor lunare cu date nereale în ceea ce privește soldul contului_.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a apreciat că inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal.

S-a constatat că infracțiunile au fost comise de inculpată în concurs real, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, însă, în ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată a intervenit prescripția răspunderii penale, urmând ca, în baza art. 11 pc. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit. g) C.p.p., s-a încetat procesul penal cu privire la această infracțiune.

Reținând vinovăția inculpatei, instanța a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave.

La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.18¹ alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmările produse și cele care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatei.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatei prezintă un pericol social foarte ridicat, întrucât infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției, cu scopul de a obține pentru alții importante sume de bani, fără achitarea dobânzilor bancare ce se impuneau.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatei. R. O. este în vârstă de 59 de ani, nu este cunoscută cu antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală, însă nu a recuperat nici măcar o parte din prejudiciul deosebit de mare reținut în sarcina sa.

Inculpata R. O. a recunoscut faptele așa cum au fost descrise în actul de sesizare a instanței, arătând ca a dat dispoziție inculpatei P. M. și martorei L. C. să efectueze decontări în favoarea agenților economici din resursele băncii, să utilizeze conturile_ și_ și a efectuat ea însăși asemenea decontări și transferuri, ca urmare a dispoziției primite de ea de la șefa agenției B. L. S. și că nu a îndrăznit să sesizeze nici Sucursala Județeană S. cu privire la cele întâmplate și nici CIP din cadrul BNR cu privire la emiterea unor instrumente de plată în condițiile inexistenței disponibilului în cont. Inculpata a arătat că a știut că aceste manopere sunt nelegale și că a sperat că agenții economici vor restitui sumele de care au beneficiat, (f. 154-158. vol.I). Vinovăția sa este dovedită de probatoriul administrat și, chiar dacă inculpata a primit dispoziții contrat reglementărilor în domeniu de la șefa sa, R. O. a cunoscut că modul în care s-a procedat era nelegal și nu trebuia să execute acele dispoziții.

Întrucât inculpata are o vârstă respectabilă, nu este cunoscută cu antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală,anterior aceasta având un comportament bun în societate,iar după trimiterea în judecată s-a prezentat în fața instanței,a recunoscut cele reținute în sarcina sa, instanța a reținut în beneficiul său circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) Cod penal și, în consecință, dând eficiență dispozițiilor art.76 al. 1 lit. a) C.p., va aplica inculpatei o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special. În același timp, instanța nu a dat eficiență juridică art.42 Cod penal, forma continuată a infracțiunii de delapidare fiind o cauză facultativă de agravare a pedepsei.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei ce a fost aplicată inculpatei, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare pentru comiterea, în formă continuată,a infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Sub aspectul modalității de executare, instanța a considerat că, în ceea ce o privește pe inculpata R. O., se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, întrucât cele comise prezintă un grad de pericol social deosebit de sporit, aplicarea unei astfel de pedepse fiind în măsură să determine prevenirea săvârșirii unei noi infracțiuni și reeducarea inculpatei. Nu a putut fi ignorată funcția de exemplaritate pe care trebuie să o aibă pedeapsa aplicată în raport de gravitatea faptelor comise,de prejudiciul creat, de persoana infractorului, de atitudinea inculpatei după comiterea infracțiunilor, aceasta nerecuperând nici măcar parțial din prejudiciile reținute în sarcina sa .

În raport de cuantumul pedepsei aplicate pentru comiterea infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave, instanța a aplicat inculpatei R. O. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a, lit.b) și lit. c) teza a III-a Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei închisorii.

În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța a reținut că natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările cauzei, persoana inculpatei, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electivă prevăzute de art.64 alin.1 lit. a), lit.b) și lit. c) teza a III-a Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activități ce presupun dreptul de a vota, încrederea publică ori exercițiul autorității, precum și dreptul de a mai desfășura o funcție de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii. La aplicarea pedepselor accesorii s-au avut în vedere criteriile de apreciere prevăzute de art. 71 al. 2 C.penal, precum și juripsrudența CEDO(cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii) și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 74/05.11.2007.Totodată, instanța apreciază că nu se impune interzicere drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c),d) și e) Cod penal, deoarece astfel de interdicții ar constitui măsuri disproporționate față de natura infracțiunii săvârșite de inculpată și de persoana acesteia.

În baza art.88 Cod penal, s-a dedus, din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării preventive, de la 14.10.2002 la 13.01.2005.

2. Fapta inculpatului C. S., care în perioada 08 martie 1999 - martie 2001, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator la . D., a emis 150 file cec în care figura ca tras Banca Agricolă, fără a avea în cont disponibilul necesar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de emitere de cecuri fără acoperire, prev. de art. 84 pct.2 din L. 59/1934, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de emitere de cecuri fără acoperire s-a realizat prin acțiune, respectiv – prin emiterea de file cec, în condițiile în care . D. nu avea în cont disponibilul necesar.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a apreciat că inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, cunoscând că societatea pe care o administra nu dispunea de bani în cont,dar și interdicția legală de a nu emite file cec în lipsa disponibilului, inculpatul a emis totuși filele cec.

Fapta aceluiași inculpat, care, în perioada martie 1999 - martie 2001, prin emiterea unui număr de 1264 de cecuri și bilete la ordin în numele ., fără a avea disponibilul necesar, a beneficiat de decontări nelegale din sursele proprii ale Băncii Agricole SA, în sumă de 23._ lei ROL, respectiv 23.190.076 lei (RON), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 26, 215/1 alin. 2 C. penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de complicitate la delapidare s-a realizat prin acțiune, respectiv prin înlesnirea decontărilor nelegale din sursele proprii ale Băncii Agricole SA, înlesnire concretizată în emiterea cecurilor și biletelor la ordin.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a apreciat că inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal.

S-a constatat că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, însă, în ceea ce privește infracțiunea de emitere de cecuri fără acoperire a intervenit prescripția răspunderii penale, urmând ca, în baza art. 11 pc. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit. g) C.p.p., s-a încetat procesul penal cu privire la această infracțiune.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave.

La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.18¹ alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmările produse și cele care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social foarte ridicat, întrucât infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției, cu scopul de a obține pentru alții importante sume de bani, fără achitarea dobânzilor bancare ce se impuneau.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. C. S. este în vârstă de 46 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală, însă nu a recuperat nici măcar o parte din prejudiciul deosebit de mare reținut în sarcina sa.

Susținerile inculpatului C. S. cu privire la faptul că nu a cunoscut, până în data de 07.03.2001, faptul că plățile către furnizorii săi au fost efectuate din resursele băncii nu pot fi acceptate din mai multe motive. În primul rând, art. 3 al Legii nr. 59/1934 asupra cecului prevede că cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras, iar punctele 34, 35 din Normele cadru nr. 7/1994, privind comerțul cu cecuri, prevăd că trăgătorul poate emite un cec numai in condițiile existenței prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile în momentul emiterii instrumentului,că disponibilul trebuie să fie constituit prealabil emiterii cecului și de valoare mai mare sau egală cu cea a cecului și că emiterea unui cec de către trăgător, fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la tras în momentul emiterii cecului atrage sancțiuni civile și penale. Potrivit art. 29 din L 59/1934, cecul este plătibil la vedere și orice stipulațiune contrară se socotește nescrisă. Din examinarea acestor dispoziții reiese cu claritate că în momentul emiterii unui cec, trăgătorul, în speță ., prin inculpatul C. S., trebuia să aibă disponibil în cont cel puțin în cuantumul egal cu valoarea cecului și că, pentru a respecta dispozițiile legale, orice trăgător trebuie să verifice înainte de emiterea cecului și să cunoască situația disponibilului existent.

În al doilea rând, așa cum reiese din declarațiile inculpatei R. O.. (dos. u.p., f. 136-158, vol. I), chiar în luna martie 1999, când s-au înregistrat primele documente emise de către inculpatul C. S., fără să existe disponibil în contul de disponibilități al firmei și primele plăți nelegale efectuate de bancă, aceasta împreună cu făptuitoarea B. L., s-au deplasat la D., la sediul firmei, pentru a-i atrage atenția inculpatului cu privire la lipsa disponibilului în cont. La sediul firmei au găsit-o pe soția acestuia, respectiv pe martora C. A., căreia i-au relatat aspectul, iar aceasta a promis că îl va încunoștința pe soțul său și că acesta va plăti, fapt care s-a și întâmplat, (dos. u.p., f.99, vol.I).

În al treilea rând, inculpatul C. S. putea să-și dea seama de faptul că plățile furnizorilor săi se făceau din sursele băncii, prin aceea că în extrasele de cont emise de către bancă, suma compensată, plătită de către bancă din fonduri proprii, nu este înscrisă, având în vedere că agentul economic nu avea disponibil în cont. Deci, deși inculpatul emitea un cec sau un bilet la ordin pentru o anumita sumă, când primea extrasul de cont, vedea că plata respectivă nu era înscrisă în acest extras, întrucât extrasele de cont cuprindeau doar plățile efectuate din sumele existente în conturile de disponibilități al firmei. Ulterior, după ce plățile erau recuperate prin depunerile ulterioare, iar banca debita contul de disponibil al societății și credita contul_, inculpatul C. S. accepta noile extrase de cont fără să aibă anexate documentele justificative de plată, dar cu plățile efectuate în extrasul de cont (dos. u.p., f. 1,2, vol. VI). În actul de control încheiat de către Direcția Controlului Fiscal S. sunt date două exemple, arătându-se, de pildă, că în data de 23.10.2000, inculpatul a emis cecul nr. C._, în favoarea . valoare de 35.596.441 lei. În data de 28 10.2000, cecul s-a compensat din sursele unității bancare, fără ca suma să apară însă în extrasul de cont din acea zi sau din zilele anterioare (dos. u.p., f. 3,vol. VI).

În al patrulea rând, . D. nu a înregistrat în toată această perioadă în contul 403- Efecte de plătit, valoarea instrumentelor de plată emise și nu a condus evidența contabilă a furnizorilor pe conturi analitice, (dos. u.p., f. 2, vol.VI).

Un alt argument din care reiese că inculpatul a cunoscut că furnizorii săi sunt plătiți din resursele băncii este evidențiat tot de actul de c0ntrol efectuat de către Direcția Controlului Fiscal S. la .. D.. Astfel, inspectorii financiari au constatat că evidența analitică a furnizorilor nu a fost condusă și că din balanțele de verificare întocmite rezultă, în toată această perioadă, un sold foarte mare la furnizori, respectiv obligații substanțiale, pe care societatea le avea față de furnizori. În data de 31.12.1999, datoria către furnizori care figura în evidența contabilă a firmei era de 3._ lei, în data de 31.12.2000, obligațiile față de furnizori se cifrau la suma de 10._ lei, iar la data de 31.03.2001, datoriile care figurau neachitate furnizorilor erau în sumă de 9_ lei. (dos. u.p., f. 3,4,vol. VI). Dacă această situație ar fi fost reală, furnizorii . ar fi trebuit să insiste permanent la societate pentru efectuarea plăților și, in final, să sisteze livrarea mărfii, fapt care nu s-a întâmplat, însă inculpatul știa că, în realitate, datoriile față de furnizori erau plătite din resursele proprii ale băncii. Aceste sume, întrucât nu erau recuperate de banca și nu erau cuprinse în extrasele de cont, nu puteau fi înregistrate în evidența contabilă a societății. Așa se explică și faptul că nici unul din angajații societății, audiați ca martori în cauză, nu au reținut insistența furnizori lor în efectuarea plăților, deși soldul acestora înregistrat în contabilitate era enorm (dos. u.p., f.89-101, vol.I).

În fine, faptul că inculpatul C. S. era la curent cu ceea ce se întâmpla reiese și din declarațiile martorelor S. Anișoara, M. L. și K. I., angajate în această perioadă în calitate de contabile la .. Din aceste declarații rezultă că inculpatul era cel care se ocupa în exclusivitate de efectuarea plăților, prin emiterea instrumentelor de plată și că permanent acesta era solicitat de către contabilitate să precizeze care erau documentele de plată la care se refereau extrasele de cont și, deci, care erau furnizorii plătiți întrucât, așa cum s-a constatat ulterior de către inspectorii financiari, aceste extrase de cont nu aveau anexate documentele justificative de plată și erau înregistrate în contabilitate fără documente justificative, însă inculpatul nu le dădea aceste lămuriri. Din declarațiile acelorași martori reiese însă că inculpatul C. S. conducea o evidență extracontabilă în care menționa documentele de plată emise, plățile făcute șsi furnizorii în favoarea cărora se făceau aceste documente, iar această evidență le era pusă uneori la dispoziție pentru a o confrunta cu extrasele de cont (dos. u.p., f. 89-92, 97-98, voi. I). Înscrisul conținând această evidență nu a fost găsit de către organele de poliție.

În lunile septembrie - octombrie 2000, inculpatul C. S. a solicitat-o pe martora D. M. L., care conducea o firmă de contabilitate, să conducă contabilitatea .. Din declarațiile martorei reiese că în momentul în care a primit documentele acestei societăți, a realizat că nu s-au respectat norme elementare privind conducerea contabilității și că evidențele analitice a furnizorilor nu erau conduse. După primele verificări ale documentelor, martora a sesizat soldul foarte mare față de furnizori, respectiv datoriile de miliarde de lei pe care le avea societatea pentru achiziționarea mărfii și, întrucât nu a fost solicitată vreodată de către acești furnizori ca firma să facă plata, a cerut explicații inculpatului. Acesta i-a spus însă că furnizorii îl așteaptă cu plata. Martora a observat, de asemenea, că extrasele de cont care veneau de la bancă nu aveau anexate documentele justificative de plată și l-a abordat din nou pe inculpat, care îi punea uneori la dispoziție evidența extracontabilă condusă de către acesta, pentru a se lămuri cu privire la destinația plăților. În fine, în luna martie 2001, când Sucursala Z. a sesizat frauda comisă la Agenția Ileanda, martora l-a întrebat pe inculpat care este datoria sa față de bancă, inculpatul răspunzându-i că această datorie se cifra la cca._ lei. Ulterior, auzind că datoria .. către bancă era de peste 7._ lei și observând în contabilitate înscrisuri care atestau angajamentul de plată luat de către inculpatul C. S., martora l-a abordat din nou pe acesta și i-a spus ce a auzit. Inculpatul i-a răspuns că datoria firmei sale către bancă era de cea. I_ lei și nicidecum nu datorează suma constatată de către bancă, pentru că el avea evidențele proprii din care reieșea această datorie. Martora l-a întrebat totuși cum a ajuns să aibă această datorie față de bancă, iar inculpatul i-a răspuns că l-a ajutat banca în decontarea ceurilor si biletelor la ordin "știți dvs. cum" (dos. u.p., f. 91-96, vol.I).

Din toate cele expuse mai sus, rezultă clar că inculpatul C. S. a cunoscut faptul că nu avea disponibil în cont în momentul emiterii instrumentelor de plată și că plățile către furnizori erau efectuate din resursele proprii ale băncii.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave.

La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.18¹ alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmările produse și cele care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social foarte ridicat, întrucât infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției, cu scopul de a obține pentru alții importante sume de bani, fără achitarea dobânzilor bancare ce se impuneau.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. C. S. este în vârstă de 46 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală, însă nu a recuperat nici măcar o parte din prejudiciul deosebit de mare reținut în sarcina sa.

Întrucât inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală,anterior acesta având un comportament bun în societate,iar după trimiterea în judecată s-a prezentat în fața instanței, instanța a reținut în beneficiul său circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) Cod penal și, în consecință, dând eficiență dispozițiilor art.76 al. 1 lit. a) C.p., va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special. În același timp, instanța nu a dat eficiență juridică art.42 Cod penal, forma continuată a infracțiunii de complicitate la delapidare fiind o cauză facultativă de agravare a pedepsei.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare pentru comiterea, în formă continuată,a infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Sub aspectul modalității de executare, instanța a considerat că, în ceea ce îl privește pe inculpatul C. S., se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, întrucât cele comise prezintă un grad de pericol social deosebit de sporit, aplicarea unei astfel de pedepse fiind în măsură să determine prevenirea săvârșirii unei noi infracțiuni și reeducarea inculpatului. Nu poate fi ignorată funcția de exemplaritate pe care trebuie să o aibă pedeapsa aplicată în raport de gravitatea faptelor comise,de prejudiciul creat, de persoana infractorului, de atitudinea inculpatului după comiterea infracțiunilor, aceasta nerecuperând nici măcar parțial din prejudiciile reținute în sarcina sa .

În raport de cuantumul pedepsei aplicate pentru comiterea infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave, instanța a aplicat inculpatului C. S. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a, lit.b) și lit. c) teza a III-a Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei închisorii.

În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța a reținut că natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările cauzei, persoana inculpatului, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electivă prevăzute de art.64 alin.1 lit. a), lit.b) și lit. c) teza a III-a Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activități ce presupun dreptul de a vota, încrederea publică ori exercițiul autorității, precum și dreptul de a mai desfășura o funcție de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii. La aplicarea pedepselor accesorii s-au avut în vedere criteriile de apreciere prevăzute de art. 71 al. 2 C.penal, precum și juripsrudența CEDO(cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii) și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 74/05.11.2007.Totodată, instanța apreciază că nu se impune interzicere drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c),d) și e) Cod penal, deoarece astfel de interdicții ar constitui măsuri disproporționate față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana acestuia.

În baza art.88 Cod penal, se va s-a dedus, din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării preventive, de la 23.10.2002 la 13.01.2005.

3.Fapta inculpatului R. S., care în perioada ianuarie - august 2000, în calitate de reprezentant al AF R., a emis 39 cecuri în care figura ca tras Banca Agricolă, fără a avea disponibilul necesar în cont, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de emitere de cecuri fără acoperire, prev. de art. 84 pct.2 din Legea nr. 59/1934, cu aplic.art. 41 alin. 2 C.penal.

Fapta inculpatului R. S., care în perioada ianuarie - august 2000, prin emiterea de cecuri fără disponibilul necesar, a beneficiat de decontări nelegale din resursele băncii în sumă de_ lei (ROL), respectiv – 51.571 lei RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 26, 21 5/1 alin 1 C.penal, cu art. 41 alin. 2 C.penal.

S-a constatat că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, însă, în ceea ce privește infracțiunea de emitere de cecuri fără acoperire a intervenit prescripția răspunderii penale, iar, în baza art. 11 pc. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit. g) C.p.p., s-a încetat procesul penal cu privire la această infracțiune.

Susținerile inculpatului R. S. cu privire la faptul că nu a cunoscut împrejurarea că plata furnizorilor AF R. s-a făcut din resursele băncii sunt nesincere, materialul probator administrat dovedind că inculpatul a cunoscut permanent faptul ea se foloseau resursele băncii pentru plata furnizorilor săi în condițiile în care emitea cecuri fără să aibă disponibil în cont.

Pe de o parte, dispozițiile Legii cecului, nr. 59/1034 și ale Normelor cadrul nr. 7/1994 ale BNR, îl obligau pe inculpat să emită cecuri doar în condițiile existenței prealabile a disponibilului în cont și, deci, să cunoască permanent situația contului său, lucrând cu asemenea instrumente de plată.

Apoi, inculpatul R. S. era angajat al Agenției Ileanda în calitate de referent credite și este neverosimilă susținerea sa că în toată perioada analizată, respectiv ianuarie 2000-martie 2001, nu și-a verificat niciodată contul curent.

Pe de altă parte, inculpata P. M., care administra contul AF R.,a declarat că, de la începutul anului 2000 l-a încunoștințat verbal în repetate rânduri pe inculpat cu privire Ia faptul că nu are disponibil în cont și că a emis cecuri în aceste condiții (dos.u.p.,f 210-220). Susținerile inculpatei sunt confirmate de declarațiile inculpatei R. O. (dos.u.p.,f. 136,158) și ale numitei L. I. C., aceasta din urmă arătând că chiar ea personal i-a spus în mai multe rânduri, în momentul sosirii cecului în bancă, că nu are disponibil în cont, iar acesta nu spunea nimic (dos.u.p.,f 230-240).

Nu în ultimul rând, inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Controlului Fiscal S., au constatat faptul ca inculpatul avea cunoștință despic derularea operațiunilor de decontare nelegală prin bancă și numai prin aceea că acesta accepta extrase de cont în care nu erau consemnate plățile dispuse, dar efectuate din resursele băncii(dos.u.p.,f.1-3,vol.VII).

Nesinceritatea inculpatului se observă și prin aceea că în timp ce valoarea celor 39 de cecuri emise în perioada 27 ianuarie 2000-14 august 2000 este în sumă de 5 15.71 1.997 lei,în aceeași perioadă a avut depuneri în contul de disponibilități în numerar, în sumă de 3.625.000 lei și încasări prin virament in același cont in «urna de_ lei . La aceasta, se adaugă faptul că în aceiași perioadă, inculpatul a ridicat în numerar,din contul de disponibilități suma de 27.500.000 lei, astfel că s-a înregistrat o diferență în minus de cca._ lei, de care inculpatul nu avea cum să nu-și dea seama ( dos.u.p.,f. 70, 71, vol.11 si f. 1-14. vol. VII).

Cunoașterea modului de operare (funcționare) a instrumentelor de decontare bancară, inclusiv a celor emise de către inculpat în calitatea sa de client al băncii, nu este o atribuție specifică postului referent-credite și, prin urmare, cunoașterea modului de onorare a acestora nu era o obligație de serviciu, însă necunoașterea sau ignorarea legii în ceea ce privește modalitatea legală de emitere și decontarea a unei file cec nu poate profita inculpatului, potrivit art. 51 al. 4 C.p., necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii penale neînlăturând caracterul penal al faptei.

În fine, faptul că inculpatul își verifica periodic contul și cunoștea situația acestuia este relevată și de următorul exemplu:în data de 06 07.2000, în contul de disponibilități al AF R. a intrat prin virament suma de 9 900.000 lei (dos.u.p., f. 11, vol.VII). În aceeași zi, inculpatul a ridicat în numerar, din acest cont, suma de 8.000.000 lei (dos.u.p.,f. 12, vol. VII), rămânându-i în cont suma de 1.900.000 lei, fapt evidențiat în extrasul de cont primit în data de 6 iulie 2000 (dos.u.p.,f. 122, vol.VII). Cu toate acestea, a doua zi, în data de 7 iulie 2000, inculpatul a emis cecurile nr._ în valoare de 14.531 928 lei și nr._ în valoare de 5.807.640 lei, în favoarea . (dos.u.p.,f. 31 si 42, vol.VII).

Pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare, reținând vinovăția inculpatului, în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a dispus condamnarea inculpatului, și a reținut în beneficiul său circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) Cod penal și, în consecință, dând eficiență dispozițiilor art.76 al. 1 lit. d) C.p, aplicând inculpatului o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special. În același timp, instanța nu a dat eficiență juridică art.42 Cod penal, forma continuată a infracțiunii de complicitate la delapidare fiind o cauză facultativă de agravare a pedepsei.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 10 luni închisoare pentru comiterea, în formă continuată,a infracțiunii de delapidare va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În baza art.88 Cod penal,s-a dedus, din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării preventive, de la 14.11.2002 la 13.12.2002.

În baza art.1 din Legea nr.543/2002, s-a constatat grațiat restul de pedeapsă neexecutat.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.7 din Legea nr.543/2002 privind revocarea grațierii.

4. Fapta inculpatei P. M., care în perioada ianuarie – august 2000, în calitate de referent contabil și administrator al contului AF R. de la Agenția Ileanda, a efectuat decontări nelegale din resursele băncii în favoarea AF R., cauzând un prejudiciu unității bancare în sumă de_ lei ROL (51.571 lei RON), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215/1 alin 1 C.penal, cu art. 41 alin. 2 C.penal.

Inculpata P. M. a declarat că a efectuat decontări în favoarea agenților economici și a utilizat în mod nelegal conturile de decontări intrabancare, din dispoziția șefelor sale, respectiv a inculpatei R. O. și a făptuitoarei B. L. S.. Inculpata a arătat că știa ce reprezintă contul în care se înregistrau operațiunile și din care se făcea plata, cunoscând însă că aceste plăți nu se făceau din contul clienților, pentru că acolo nu exista disponibil (dos. u.p., f. 218-220, vol.I). Dacă, în ceea ce privește operațiunile efectuate pentru . D., . Blenchii și SCS C. Șimișna, susținerile inculpatei pot fi acceptate, acestea nu pot fi acceptate în ceea ce privește operațiunile efectuate în beneficiul AF R. Z.. Raportat la decontările pentru primii trei agenți economici, inculpata P. M. nu avea vreo atribuție de serviciu, ea efectuând operațiunile respective doar din dispoziția inculpatei R. O. și cu date, respectiv sume și conturi puse la dispoziție de către aceasta. În ceea ce privește AF R. Z., inculpata P. M. era referentul de la compartimentul contabilitate care administra contul Asociației Familiale, cunoscând permanent soldul acestui cont și faptul că, în cazurile arătate mai sus, nu exista disponibil, deși inculpatul R. S. emitea cecuri, având obligația, prin prisma atribuțiilor de serviciu, de a sesiza Centrala Incidentelor de Plați din cadrul BNR și de a refuza efectuarea decontărilor în favoarea agentului economic, ceea ce nu s-a întâmplat.

Pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, reținând vinovăția inculpatei, în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a dispus condamnarea acesteia, reținând în beneficiul său circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) Cod penal și, în consecință, dând eficiență dispozițiilor art.76 al. 1 lit. d) C.p., a aplicat inculpatei o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special. În același timp, instanța nu va da eficiență juridică art.42 Cod penal, forma continuată a infracțiunii de complicitate la delapidare fiind o cauză facultativă de agravare a pedepsei.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei ce s-a impus a fi aplicată inculpatei, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 6 luni închisoare pentru comiterea, în formă continuată,a infracțiunii de delapidare va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În baza art.1 din Legea nr.543/2002 s-a constatat grațiată în întregime pedeapsa.

I-a fost atrasă atenția inculpatei asupra disp.art.7 din Legea nr.543/2002 privind revocarea grațierii.

5.Fapta inculpatei C. M. R., de a emite, în data de 25.06.1999, un cec în valoare de 33.200.000 lei, în care figurează ca tras Banca Agricolă, fără a exista disponibilul necesar în cont, întrunește elementele constitutive ale in fracțiunii de emitere de cecuri fără acoperire, prev. de art. 84 pct.2 din Legea nr. 59/1934.

Fapta inculpatei C. M. R., care în cursul lunii iunie 1999, prin emiterea unui cec fără acoperire, a beneficiat de decontarea nelegală, din resursele băncii, a sumei de 22.879.970 lei ROL (2.287 lei RON), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.p. rap la art. 215¹ alin. 1 C.penal.

S-a constatat că infracțiunile au fost comise de inculpată în concurs real, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, însă, în ceea ce privește infracțiunea de emitere de cecuri fără acoperire a intervenit prescripția răspunderii penale, iar, în baza art. 11 pc. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit. g) C.p.p, s-a încetat procesul penal cu privire la această infracțiune.

Pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare, reținând vinovăția inculpatei, în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a dispus condamnarea acesteia, urmând a reține în beneficiul său circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a) și c) Cod penal și, în consecință, dând eficiență dispozițiilor art.76 al. 1 lit. d) C.p., s-a aplicat inculpatei o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei ce s-a impus a fi aplicată inculpatei, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la delapidare va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În baza art.1 din Legea nr.543/2002 s-a constatat grațiată în întregime pedeapsa.

I-a fost atrasă atenția inculpatei asupra disp.art.7 din Legea nr.543/2002 privind revocarea grațierii.

Pedepsele aplicate inculpaților au avut în vedere și durata procedurilor judiciare în prezenta cauză.

Astfel după cum s-a precizat și în actul de sesizare, reținerea infracțiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 215 ¹ C. penal în sarcina inculpaților C. S., R. S. și C. M. R., în condițiile în care aceștia nu recunosc să fi avut vreo înțelegere prealabilă cu funcționarii Agenției Ileanda, este justificată prin natura textului incriminator, literatura juridică în materie arătând că nu are importanță, pentru existența condiției subiective a complicității, dacă între complice și autorul faptei a existat sau nu o înțelegere prealabilă. Practica judiciară a statuat că poziția psihică a complicelui se caracterizează prin voința de a săvârși fapta de înlesnire a autorului, cunoscând activitatea pe care acesta o va desfășura și prevăzând rezultatul socialmente periculos al acesteia și că nu este necesar ca complicele să se fi înțeles în prealabil cu autorul, fiind suficient ca acesta să realizeze că acțiunea sa nelegală se grefează pe acțiunea, de asemenea nelegală, a autorului. Tot practica judiciară a arătat că primirea repetată de bunuri, cunoscând că provin dintr-o infracțiune, echivalează cu promisiunea anticipată de tăinuire și, prin urmare, constituie o complicitate morală. În speța de față, au existat atât acte de complicitate materială, constând în emiterea instrumentelor de plată fără disponibilul necesar în cont, cât și acte de complicitate morală, constând în primirea repetată a sumelor rezultate din actele de delapidare ale funcționarilor băncii.

Instanța a constatat că părțile responsabile civilmente . D., . .) Șimișna, AF R. (devenită AF Z.) și . Blenchii ( devenită . SRL) au fost radiate din Registrul Comerțului pe parcursul judecării prezentei cauze, acestea nemaiputând fi obligate, alături de inculpați, la recuperarea prejudiciilor constatate.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a reținut că răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiții: existența unui prejudiciu de natură materială sau morală ce rezultă din probatoriul administrat, existența unei fapte ilicite, în speță - săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor pentru care au fost condamnați, fiind dovedită vinovăția acestora și, de asemenea, legătura de cauzalitate între faptele ilicite și prejudicii.

Partea civilă Reiffeisen B. s-a constituit parte civilă (dos._, vol. I,f. 74-75), solicitând obligarea inculpaților la plata prejudiciilor create, astfel:

- R. O., în solidar cu C. S. – la plata sumei de 724.608,76 RON debit și dobânzi de 3.188.866,05 RON;

- R. O., în solidar cu C. Marnela R. - la plata sumei de 697,71 RON debit și 4.413,09 dobânzi;

- R. O. pentru prejudiciul produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru . sumei de 24.535,98 lei RON – dobânzi;

- P. M. pentru prejudiciul produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru AF R. - la plata sumei de 17.079,67 lei RON, dobânzi.

Din raportul de expertiză contabilă efectuat rezultă că partea civilă a calculat procente de dobândă pentru descoperiri de cont „overdraft”, adică nivelul de dobândă perceput de către Banca Națională băncilor comerciale în cazul în care aceste bănci își depășesc limita plafonului de cont curent, aprobat de către Banca Națională. În opinia experților contabili, acest nivel de dobândă nu se aplică în relația dintre o bancă comercială și clienții săi. Pe de altă parte, Banca Agricolă SA nu a depus niciun înscris la dosarul cauzei cu care să dovedească faptul că în acea perioadă ar fi suportat (achitat) dobânda overdraft Băncii Naționale pentru depășirea limitei plafonului de cont curent și o eventuală asemenea depășire, dacă a existat, a fost determinată de decontările (plățile) realizate de Agenția Ileanda în contul celor 4 societăți în cauză. Având în vedere faptul că societățile în cauză au beneficiat de credite fără contracte și fără garantarea acestor credite, dobânda pe care Banca Agricolă SA (actuala R. B. SA) o poate percepe, este dobânda penalizatoare pentru credite restante (dos. nr._, vol. II, f. 390-391).

În contextul celor mai sus arătate, experții contabili au procedat la recalcularea dobânzilor, utilizând nivelul de dobândă aferentă creditelor restante pe perioada până la 30 martie 2001, conform anexelor 1 - 4 la Raportul de expertiză contabilă judiciară, întrucât Reffeisen B. nu a comunicat date privind dobânda practicată pentru credite restante în perioada 30 martie 2001- aprilie 2013 (perioada finalizării expertizei). Solicitându-li-se experților să actualizeze sumele reținute în sarcina inculpaților, experții au aplicat rata dobânzii de refinanțare și rata de politică monetară a Băncii Naționale a României (dos. nr._, vol. I, f.515-516).

Dobânda contractuală ce trebuia prevăzută în contractele de împrumut ce s-ar fi impus a fi încheiate de inculpații C. S., R. S., C. M. R. cu Agenția Ileanda a Băncii Agricole reprezintă o parte componentă a prejudiciului suferit de partea civilă și este, prin raportare la dobânzile practicate de partea civilă pentru credite/credite restante, o sumă determinabilă, astfel că, luând în considerare principiul reparării integrale a pagubei create prin fapta ilicită a omului, sunt admisibile pretențiile părții civile de a fi despăgubită în cadrul acțiunii civile exercitate în procesul penal, pe lângă prejudiciul constând în cuantumul sumelor acordate nelegal și nerambursate și cu dobânzile pentru credite restante.

Cum însă partea civilă nu a pus la dispoziția experților evoluția procentuală a ratei dobânzii aplicate creditelor nerambursate la scadență (restante), experții fiind nevoiți să facă o actualizare a prejudiciului cu dobânda pe perioada menționată, dar prin aplicarea ratei dobânzii de refinanțare și a ratei de politică monetară a Băncii Naționale a României, instanța va admite în parte cererea de despăgubiri formulată, urmând ca partea civilă să efectueze demersuri în vederea calculării exacte a prejudiciului actualizat, prin calcularea la zi a dobânzii aplicate creditelor nerambursate la scadență (restante). Cererea de despăgubiri formulată de Reiffeisen B. va fi admisă în parte și cu privire la cuantumurile prejudiciilor reținute în sarcina inculpaților, potrivit expertizei contabile efectuate, aceste sume având valori mai mici decât cele solicitate de partea civilă.

Se mai impune a se preciza că atât în cursul urmăririi penale,cât și în cursul judecății,inculpata R. O. a susținut în mod constant faptul că după data de 16.03.2001 a fost suspendată din funcție și nu a mai participat la operațiunile de decontare/compensare a instrumentelor de plată procesate după această dată, apreciind că nu i se pot imputa sumele decontate/compensate după această dată. Experții contabili nu au identificat documente care să confirme această suspendare,constând că s-au decontat/compensat sume până la data de 30.03.2001, însă față de inculpată devine aplicabil, în acest sens, principiul „in dubio quod minimum in dubio quod mitrius” (în caz de îndoială, se ia în considerare ceea ce este mai puțin împovărător), urmând a nu i se reține în sarcină sumele decontate/compensate în perioada 16.03._01.

În consecință, s-a admis în parte acțiunea formulată de . și au fost obligați:

- inculpata R. O., în solidar cu inculpatul C. S., să plătească părții civile suma de 622.274,15 RON, reprezentând prejudiciu produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru . până la data de 15.03.2001 inclusiv și dobânda bancară lunară practicată de partea civilă (pentru credite nerambursate la scadență) aferentă creditului de 622.274,15 RON,calculată de la data de 08.03.1999 până la achitarea integrală a prejudiciului.

- inculpatul C. S. să plătească părții civile suma de 117.018,48 RON, reprezentând prejudiciu produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru . începând cu data de 16.03.2001 și dobânda bancară lunară practicată de partea civilă (pentru credite nerambursate la scadență) aferentă acestei sume, calculată de la data de 16.03.2001 până la achitarea integrală a prejudiciului.

- inculpata R. O., în solidar cu inculpata C. M. R., să plătească părții civile suma de 698 RON, reprezentând prejudiciul produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru SCS C. SNC (devenită .) și dobânda bancară lunară practicată de partea civilă (pentru credite nerambursate la scadență) aferentă acestei sume, calculată de la data de 25.06.1999 până la achitarea integrală a prejudiciului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o decizie recentă (nr. 4144 din 6 decembrie 2011) a arătat că „ dispozițiile art. 74 ¹ C. pen., referitoare la reducerea pedepsei sau aplicarea unei sancțiuni administrative în cazul anumitor infracțiuni, introduse prin art. XX pct. 2 din Legea nr. 202/2010 și declarate neconstituționale prin decizia nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 363 din 25 mai 2011, constituie o lege penală mai favorabilă. Dispozițiile art. 74¹ C. pen. sunt aplicabile, ca lege penală mai favorabilă, infracțiunilor economice prevăzute în legi speciale, cum este infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, prin care s-a pricinuit o pagubă, numai dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecății până la soluționarea cauzei în primă instanță, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. Prin urmare, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, dispozițiile art. 74¹ C. pen. nu sunt aplicabile, ca lege penală mai favorabilă, dacă inculpatul a acoperit numai paguba efectivă (lucrum cessans) constând în obligațiile fiscale, iar nu și beneficiul nerealizat (damnum emergens), reprezentat de majorările de întârziere calculate conform Codului de procedură fiscală, întrucât nu a acoperit integral prejudiciul cauzat.” De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că „ principiul reparării integrale a prejudiciului presupune obligarea inculpaților la acoperirea nu numai a prejudiciului efectiv (damnum emergens), ci și a beneficiului nerealizat (lucrum cessans). În virtutea acestui principiu, se impune obligarea inculpaților la plata nu num ai a pagubei efectiv produse, ci și a folosului nerealizat, constând în dobând practicată lunar de partea responsabilă civilmente, instituție bancară, începând cu data săvârșirii faptelor ilicite și până la achitarea integrală a debitului” (dec. pen. nr. 2200/13.05.2003).

În prezenta cauză, instanța a constatat că au fost recuperate creditele obținute nelegal de . AF R. dar, față de cele mai sus expuse, pe de o parte, apreciind că în acest sens nu sunt aplicabile prevederile art. 74¹ C.p., iar pe de altă parte, apreciază că se impune obligarea persoanelor care se fac vinovate de producerea acestor prejudicii la plata de dobânzi bancare (pentru credite nerambursate la scadență), aferente creditelor acordate nelegal.

Astfel fiind, în baza art.14, 346 C. proc. penală, art.998-999, 1003 C.civil instanța a obligat:

- pe inculpata R. O. să plătească părții civile suma de 16.193,61 RON, cu titlu de dobândă bancară (pentru credite nerambursate la scadență), aferentă creditului în sumă de 24.430,26 lei RON lei acordat la data de 22.03.1999, reprezentând prejudiciul produs ca urmare a operațiunilor nelegale efectuate pentru . Blenchii, dobândă calculată până la data de 30.03.2001, urmând a se calcula în continuare dobânda bancară lunară practicată de partea civilă până la achitarea integrală a debitului.