Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Decizia nr. 147/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 147/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 2107/100/2009*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.147/A/2014
Ședința publică din 6 martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. H., judecător
JUDECĂTOR: V. V. A.
GREFIER: L. C.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin
P.: D. D.
S-au luat spre examinare – în rejudecare – în vederea pronunțării - apelurile declarate de către apelurile declarate de inculpații M. V. M. și I. C. M., precum și de părțile civile W. A., G. A. și O. P. M. împotriva sentinței penale nr.443 din 02 septembrie 2011 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 75 alin. 1 lit. d și alin. 2 Cod penal (inc.M. V.) și pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal – ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal (inc.I. C.).
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 februarie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 443 din 2.09.2011 a Tribunalului Maramureș, au fost condamnați inculpații:
1. M. V. M.- CNP_, porecla V., fiul lui V. și A., născut la 09.09.1969 în Baia M., cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, divorțat, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în Baia M., ., nr. 12/4, jud. Maramureș, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicare art. 41 alin. 2 C.pen., art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. la pedeapsa de 10 ani închisoare.
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art.75 alin. 1 lit. d C.pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 C.pen., art. 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de mai sus, inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare .
Cu consecințele prevăzute de art. 71, art. 64 lit .a, teza a doua, lit. b C.pen.
În temeiul art.65 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit .a, teza a doua, lit. b C.pen. pe o perioadă de 3 ani.
În temeiul art.88 C.pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 23.09._10.
S-a menținut față de inculpatul M. V. M. măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
2. I. C. M. – CNP _, nume anterioare ,, L.’’, ,, N.’’, ,,P.’’, fiica lui L. N. și L. M., născută al data de 16 octombrie 1971 în localitatea B., jud. Hunedoara, cu ultimul domiciliu cunoscut în România în localitatea B., ., ., jud. Hunedoara, cu ultimul domiciliu cunoscut în Cipru, Limassol, .-A, posesoare a pașaportului nr._ eliberat de autoritățile române la data de 22 mai 2003, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicare art. 41 alin. 2 C.pen., art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. la pedeapsa de 10 ani închisoare.
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art.75 alin. 1 lit. d C.pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 C.pen., art. 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de mai sus, inculpata va executa pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare .
Cu consecințele prevăzute de art. 71, art. 64 lit .a, teza a doua, lit. b C.pen.
În temeiul art.65 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit .a, teza a doua, lit. b C.pen. pe o perioadă de 3 ani.
În temeiul art. 350 C.pr.pen. s-a menținut în continuare arestarea preventivă a inculpatei I. C. M. și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 04.12. 2010 la zi.
În temeiul art. 14 C.pr.pen., art. 998 C.civ., art. 1003 C.civ. au fost obligați inculpații în solidar să plătească despăgubiri civile, cu titlu de daune morale, în cuantum de câte 7000 de euro sau echivalentul în lei la data plății către fiecare parte civilă, respectiv părților civile: L. A. A., W. A., G. A. M., R. M. L., G. G. si S. A. L. și în cuantum de câte 2000 de euro sau echivalentul în lei la data plății către părțile civile Cobuț S. I. și I. M. E..
În temeiul art. 14 C.pr.pen., art. 998 C.civ., art. 1003 C.civ. au fost obligați inculpații în solidar să plătească părții civile R. M. suma de 184 euro cu titlu de despăgubiri materiale.
S-a menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanța procurorului din 08.04.2009 din dosarul 157-D/P/2009.
În temeiul art. 191 alin. 1, 2 C.pr.pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte_ Ron, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 900 Ron, onorariul domnului avocat R. V., 900 Ron, onorariul doamnei avocat B. R., 900 Ron onorariul doamnei avocat M. A., 600 Ron doamnei avocat F. M., 600 Ron doamnei avocat B. A., sumele reprezentând onorariile s-au virat în avans din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Maramureș.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. – Biroul teritorial Maramureș din 15 aprilie 2009 a fost trimis în judecată inculpatul M. V. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicare art. 41 alin. 2 C.pen., art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art.75 alin. 1 lit. d C.pen, fiind sesizat Tribunalul Maramureș și înregistrându-se dosarul sub numărul_ . Prin același rechizitoriu s-a dispus, de către procuror, în temeiul art. 38 Cod procedură penală, raportat la art. 45 alin. 1 Cod procedură penală, disjungerea cauzei față de inculpata I. (P.) C. M..
Ulterior, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. – Brioul teritorial Maramureș din 29 noiembrie 2010 inculpata I. (Pertrou) C. M. a fost trimisă în judecată pentru infracțiunile trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicare art. 41 alin. 2 C.pen., art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art.75 alin. 1 lit. d C.pen., fiind sesizat Tribunalul Maramureș și înregistrat dosarul nr._ .
La termenul din 4.01.2011, instanța, punând în discuție, din oficiu, incidența dispozițiilor art. 33 lit. a Cod procedură penală, a dispus reunirea celor două cauze și judecarea împreună a dosarului_ cu dosarul nr._ .
Prin rechizitoriile întocmite de D.I.I.C.O.T. – Biroul teritorial Maramureș s-a reținut că cei doi inculpați, în perioada iulie 2008-februarie 2009, în baza unei rezoluții infracționale unice, au redactat, au semnat și s-au folosit în fața părților vătămate dar și a autorităților judiciare române, înscrisuri sub semnătură privată care nu au corespuns adevărului, determinând și prin aceste modalități să creeze convingerea părților vătămate de existența unui loc de muncă legal în Cipru și care nu are legătură cu prostituția. De asemenea, cei doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie 2008-februarie 2009 au recrutat, prin înșelăciune, un număr de 14 persoane de sex feminin, majore, urmărind traficarea acestora în scopul practicării prostituției sau exploatarea prin muncă, promițându-le locuri de muncă decente ca barmani, ospătari sau ajutori în aceste meserii ori menajere în barul „Hot Bar” aparținând inculpaților în orașul Limasol din Cipru, folosindu-se de imagini și înscrisuri menite să creeze aparența veridicității propunerilor făcute.
Inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor.
Procedând la judecarea cauzei, în baza probațiunii administrate, respectiv audierea celor doi inculpați, audierea părților vătămate și a martorilor, inclusiv a investigatorului sub acoperire, tribunalul reține următoarele:
Inculpatul M. V. M. avea o relație de concubinaj cu inculpata I. C. M. și în cursul anului 2007 au cumpărat împreună Societatea comercială cipriotă Dimitris Mosfilis LTD cu sediul în Limasol. I. C. M. a devenit administrator al acestei societăți, având o cotă de participație de 99% iar inculpatul, asociat cu o cotă de 1 %. Trebuie arătat că obiectul de activitate al acestei societăți l-a reprezentat activitatea comercială desfășurată în localul de noapte Hot Bar, care avea program de lucru între orele 19,00-2,00. Pornind de la pretextul că aveau nevoie de personal care să lucreze în acest bar în calitate de animatoarea sau ajutori de barmani-ospătari, inculpații au inițiat și desfășurat o adevărată activitate de recrutare a unor tinere aduse din România, cărora li se promitea că vor fi angajate în meseriile menționate, dar care în realitate erau obligate să desfășoare activități de prostituție cu clienții barului respectiv în beneficiul inculpaților, după orele de program.
Astfel, inculpații au recurs, ca și modalitate de racolare a părților vătămate, ademenirea tinerelor cu promisiuni false privind angajarea în Cipru, la barul lor, în locuri de muncă onorabile, în meserii decente precum cea de barman-ospătari și ajutor în aceste meserii, afirmând totodată că vor fi bine remunerate. În realitate însă, deși în discuțiile cu părțile vătămate inculpații specificau expres că activitatea pe care o vor desfășura persoanele ce urmează să le angajeze nu va avea nicio legătură cu practicarea prostituției, fetele recrutate, odată ajunse în Cipru, erau obligate să se prostitueze. Pentru a crea aparența de legalitate și veridicitate, inculpații au publicat anunțuri cu privire la ofertele de muncă în presa locală, furnizând ca și număr de contact cel aparținând telefonului mobil al inculpatului. Fiind contactați de către persoanele care doreau să fie angajate pe locurile de muncă anunțate de către inculpați, aceștia se întâlneau personal cu victimele, cărora le prezentau albume foto și alte documente ale localului respectiv, pentru a li se întări convingerea despre seriozitatea ofertei. Și mai mult chiar, le prezentau înscrisuri intitulate „Contract individual de muncă” în care inculpații menționaseră expres, în scris, că practicarea prostituției este interzisă. E., această manieră de recrutare crea victimelor convingerea că activitățile pe care urmau să le desfășoare erau decente, înlăturându-le astfel orice suspiciune în legătură cu activitățile ce urmau să le desfășoare. Este de reținut că, în aceeași direcție de inducere în eroare a părților vătămate, inculpații au recurs și la postarea pe site-ul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă a unor anunțuri privind oferta lor de muncă la barul din Cipru, inculpații mizând pe faptul că autoritățile române din cadrul ministerului de profil nu au posibilitatea să verifice la destinație realitatea susținerilor lor. Totodată, în scopul recrutării tinerelor, inculpații au desfășurat insistent și o activitate de convingere a părinților victimelor, profitând de situația dificilă în care se găseau familiile acestora și descriind părinților perspectiva unui loc de muncă sigur și profitabil material.
În realitate, persoanele recrutate pentru locul de muncă din Cipru erau obligate să practice prostituția, strategia exploatării sexuale materializate de inculpați presupunând aservirea victimelor prin aducerea acestora în stare de dependență financiară față de ei, întrucât ele nu aveau nicio sursă de venit, inculpații spunându-le în mod direct că dacă refuză să practice prostituția nu vor putea supraviețui. De asemenea, inculpații au stabilit un sistem de sancționare a părților vătămate, așa numitele „penalty-uri”, menite să sporească în permanență dependența financiară a victimelor față de ei. Inculpații exercitau astfel un control constant și ferm asupra victimelor, folosindu-se atât de violențe verbale cât și fizice. Astfel, inculpații le obligau pe victime să practice prostituția cu clienții barului, înafara localului însă, pentru a nu atrage atenția autorităților. Clienții erau instruiți și respectau un sistem elaborat, menit să confere discreție, mai exact alegeau câte o fată din bar, iar după orele de program plecau înafara localului în vederea întreținerii de relații sexuale, tarifele pentru prestațiile sexuale fiind achitate inculpatei I. C. M..
În concret, activitatea infracțională a celor doi inculpați s-a desfășurat în următoarele împrejurări:
1. În cursul lunii iulie 2008, inculpatul M. V. M. împreună cu concubina sa, inculpata I., au venit în România și au locuit în apartamentul situat în Baia M. ./4. În vederea recrutării de tinere pentru activitățile din Cipru, inculpatul M. a luat legătura cu martorul R. S. T., o persoană pe care o cunoștea de mai mulți ani și căreia i-a propus să lucreze personal în Cipru ca și barman și de asemenea l-a întrebat dacă nu are posibilitatea să-i găsească fete dispuse să lucreze în Cipru la barul său, în meseria de barman-ospătar. Inculpatul a explicat totodată că el și concubina sa vor suporta costurile transportului fetelor până în Cipru precum și alte cheltuieli, promițând martorului un comision în cazul în care îl va ajuta să găsească tinere. În contextul acelorași discuții inculpatul i-a cerut martorului R. să dea anunțuri în presa locală cu privire la ofertele de muncă din Cipru. În cursul aceleiași luni, inculpatul M. l-a contactat din nou pe martorul R. S. și chiar l-a vizitat la domiciliu împreună cu coinculpata. Cei doi au povestit martorului despre afacerea lor din Cipru, prezentându-i un album cu fotografii din localul deschis în Limasol, încercând să-l convingă astfel pe acesta despre seriozitatea afacerii lor și despre oportunitatea pe care ar avea-o martorului angajându-se în Cipru. În zilele următoare, inculpații l-au rugat pe martor să-i ajute să dea din nou anunțuri despre locurile de muncă din Cipru în M. și Baia M., martorul ajutându-i doar la amplasarea în diverse locuri publice din Baia M. a unor afișe aduse de cei doi inculpați, prin care ofereau locuri de muncă în Cipru în calitate de ospătar, ajutor ospătar, bar-woman, ajutor bar-woman, cu contracte de muncă, salariu „deosebit” și cazare. În cuprinsul acelorași anunțuri era indicat și un număr de telefon mobil, de fapt numărul inculpatului. În discuțiile purtate cu martorul, inculpatul i-a explicat acestuia că salariul urma să fie de 600 euro lunar, că va încheia cu tinerele pe care le va recruta contracte de muncă, că acestea nu vor fi obligate să practice prostituția, asigurându-le totodată fetelor cazarea. În urma discuțiilor avute cu inculpatul, martorul R. a luat legătura cu sora sa și i-a expus acesteia oportunitatea pe care ar fi avut-o nepoata sa W. A. de a lucra la barul inculpatului în Cipru. Trebuie menționat că în perioada respectivă W. A. și soțul ei lucrau în Cehia, nefiind însă mulțumiți de condițiile de muncă și salarizarea de acolo. Astfel, în cursul anului 2008, prin intermediul mamei sale C. V. și a unchiului său R. S., partea vătămată W. A. i-a cunoscut pe cei doi inculpați, întorcându-se de la locul de muncă din Cehia tocmai pentru a avea o discuție cu aceștia tocmai pentru oferta de lucru din Cipru. Astfel, întâlnindu-se cu cei doi inculpați, aceștia i-au prezentat părții vătămate posibilitatea angajării ca și ospătar în barul pe care aceștia îl dețineau, având un salariu de 600 euro și precizând că se exclude total practicarea prostituției. Totodată inculpații au spus victimei că ei vor suporta costul cazării în Cipru și al transportului. Fiind convinsă de ofertă, partea vătămată a semnat așa-zisul contract de muncă. W. A. a plecat în Cipru împreună cu o prietenă a sa pe nume A. M. care a fost abordată exact în aceeași manieră de către inculpați. Ajunsă în Cipru, partea vătămată a fost așteptată de un cetățean cipriot, prieten al inculpaților, care a dus-o a doua zi la casa ce aparținea inculpatei I. C. M.. În cursul serii, partea vătămată fiind dusă la locul de muncă, în barul respectiv, a fost anunțată de una din fetele care lucrau acolo că de fapt va trebui să practice prostituția, aceasta fiind singura modalitate prin care va putea obține bani pentru a supraviețui, tot atunci, partea vătămată aflând și despre faptul că va trebui să plătească biletul de avion, lucru pe care nu l-a cunoscut în momentul plecării din țară. Așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate date atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, coroborate cu celelalte probe administrate, victima W. A. a fost obligată să practice prostituția, neavând nicio altă sursă de venit pentru trai. Totodată, în perioada respectivă, inculpații au impus o . sancțiuni părții vătămate, datoriile acesteia crescând considerabil, singura modalitate în care aceasta putea obține bani rămânând practicarea prostituției. În situația în care partea vătămată refuza practicarea prostituției, ambii inculpați i-au adresat o . jigniri, culminând chiar cu sechestrarea și amenințarea acesteia. În perioada cât a locuit în casa inculpaților și a desfășurat activități pentru aceștia, partea vătămată W. A. nu a primit salariul promis de inculpați, singurii bani pe care-i obținea fiind cei dați de către clienți pentru întreținerea unor relații intime, dar și aceia trebuiau predați inculpaților, pentru că aceștia stabileau în mod constant datorii în sarcina fetelor. Așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate coroborate cu restul probațiunii administrate în cauză, inculpații au exercitat o constrângere directă asupra acesteia și a celorlalte victime, în acest sens fiind deosebit de relevant episodul în care victimele au fost duse într-o parcare de către o cunoștință a inculpatei, în vederea alegerii acestora de către clienți pentru a practica prostituția. Presiunea psihică exercitată de inculpați asupra victimelor era sporită de faptul că acestea nu erau vorbitoare de limbă greacă, pe de o parte, iar pe de altă parte, așa cum rezultă din declarațiile părților vătămate, mulți din clienții barului erau polițiști iar acest lucru le-a descurajat pe fete să se adreseze autorităților cipriote. Trebuie arătat de asemenea că actul de identitate al victimei W. A. i-a fost restituit de către cei doi inculpați doar în luna noiembrie 2008, când W. A. a invocat pretextul că ar putea avea nevoie de acest act în fața autorităților, pe perioada cât inculpații urmau să revină în România.
2. În cursul anului 2008, partea vătămată R. M. L. a primit din partea inculpaților, în mod repetat, mai multe oferte de a se angaja în calitate de manager la localul lor din Cipru, urmând să i se dea un salariu în procent de 60% din profitul barului. Trebuie precizat că partea vătămată R. M. L. îl cunoștea pe inculpatul M. V. din aproximativ 10 ani, acesta fiind, așa cum am arătat, o cunoștință a soțului părții vătămate. Fiind convinsă de oferta făcută de inculpați, partea vătămată a acceptat să lucreze în Cipru și pentru că avea nevoie de bani. Odată ajunsă în Cipru, partea vătămată a constatat însă că nu a fost angajată ca și manager ci a fost dusă în barul pe care îl dețineau inculpații, fiind obligată să stea cu clienții pentru a-i determina să facă consumație iar ulterior pentru a întreține relații sexuale cu ei, exact așa cum erau obligate și celelalte fete. Înțelegerea inițială cu inculpații a fost de asemenea ca imediat ce partea vătămată ajunge în Cipru, să îl ajute și pe soțul acesteia să își găsească loc de muncă în acea țară. Din probațiunea administrată a rezultat că partea vătămată a plecat în Cipru fiind însoțită de numitele G. A. M. și G. E. Erszebet, ambele recrutate de inculpați prin intermediul anunțurilor la mica publicitate. Așa cum rezultă din declarația părții vătămate, aceasta împreună cu celelalte fete care lucrau în bar erau obligate să practice prostituția iar banii pe care uneori îi primeau direct de la clienți nu erau păstrați de către victime pentru că, sub diverse pretexte, aceștia se întorceau la inculpați, care le impuneau tot felul de obligații. Deși inițial partea vătămată R. M. a refuzat să se prostitueze; în cele din ură, datorită circumstanțelor concrete aceasta a fost silită să cedeze condițiilor impuse de cei doi inculpați și să se prostitueze. Din acest motiv inculpații au șantajat-o și amenințat-o că-i vor povesti soțului ei varianta pe care o vor dori ei, creându-i astfel și probleme în căsnicie. Potrivit declarației părții vătămate R. M. L., în întreaga perioadă în care s-a aflat în Cipru a fost constrânsă de inculpați să întrețină relații sexuale cu aproximativ 50 de bărbați, unii dintre ei supunând-o inclusiv unor acte de violență și perversiuni sexuale. În cursul lunii decembrie 2008, datorită faptului că nu aveau bani și nici altă posibilitate de a se întoarce în țară, R. M. L. a apelat la ajutorul unui client care i-a facilitat ei și soțului ei cazarea la un hotel. Cu ajutorul aceluiași client, soții R. au reușit să ajungă în țară la 31.12.2008, cetățeanul cipriot cumpărându-le și biletul de avion. Trebuie precizat că soții R. au formulat denunț la poliția din Limasol, inculpații fiind chemați în fața autorităților cipriote pentru a da declarații.
3. În cursul lunii iulie 2008, partea vătămată S. A. L., căutându-și un loc de muncă, a găsit un anunț într-un ziar local din Baia M., în legătură cu o ofertă de lucru în Cipru. Contactând persoana al cărui număr de telefon era indicat în anunț, partea vătămată a constatat că era vorba despre inculpatul M. V. M., cu care s-a și întâlnit, de altfel, la o terasă din Baia M.. La întâlnirea respectivă inculpatul a venit însoțit de coinculpata I. C. M., ambii prezentându-i părții vătămate oferta de lucru în Cipru la un bar, ca și ospătar. Inculpații au convins-o pe partea vătămată de seriozitatea ofertei lor și au determinat-o să semneze un contract de muncă în care se menționa expres că este exclusă practicarea prostituției. Partea vătămată a acceptat oferta și a plecat imediat în Cipru, și datorită unor neînțelegeri avute în perioada respectivă cu părinții. Ajunsă în Cipru, S. A. L. a fost așteptată de un cetățean cipriot, care a cazat-o două zile la un hotel, după aceea ducând-o la casa pe care o dețineau inculpații. De la același cetățean cipriot partea vătămată a aflat că cerințele inculpaților erau ca ea să presteze activități de damă de companie, respectiv după orele de program să întrețină relații sexuale cu clienții barului, contra cost, în locații alese de către aceștia. Același lucru partea vătămată l-a aflat și de la o altă tânără, care lucra în barul respectiv. Inițial partea vătămată a refuzat însă după revenirea din țară a inculpaților aceștia au constrâns-o să se prostitueze, inculpata I. C. M. spunându-i că este singura modalitate prin care își va putea achita datoriile pe care le are față de ei. Partea vătămată a fost nevoită în cele din urmă să cedeze presiunilor inculpaților și a declarat că s-a prostituat cu un număr de peste 10 bărbați. Din declarația părții vătămate rezultă cu precizie modalitățile umilitoare prin care părțile vătămate erau constrânse să practice prostituția, aceasta relatând, asemenea celorlalte, cum au fost duse într-o parcare unde mai mulți clienți își alegeau fetele cu care doreau ulterior să întrețină relații sexuale. În cursul lunii noiembrie 2008 partea vătămată S. A. L., împreună cu G. A. M., au fugit de la barul inculpaților, profitând că aceștia se aflau în România în perioada respectivă, însă persoana care s-a oferit că le ajută s-a dovedit a fi un proxenet care intenționa să le vândă altui traficant de persoane, astfel încât părțile vătămate au fost nevoite să se întoarcă la locația inculpaților deoarece nu aveau altă posibilitate. Din probațiunea administrată reiese că inculpații exercitau în mod continuu presiuni psihice asupra părților vătămate, adresându-se cu un limbaj plin cu expresii vulgare. De altfel, tatăl părții vătămate, martorul S. A., a declarat că a observat de fiecare dată atunci când vorbea cu fiica sa la telefon că aceasta nu se exprima liber deoarece era supravegheată sau atunci când conversa cu ea prin internet, folosind camera web, a observat de asemenea că partea vătămată era supravegheată de un bărbat mai brunet care stătea în spatele ei și îi privea. S. A. L., în cursul lunii februarie 2009 a fugit din nou de la inculpați împreună cu Lunga A. A., G. A. M. și Cobuț S. I., însă a fost ademenită de inculpată să se întoarcă din nou promițându-i că o ajută să facă un avort, ceea ce nu s-a întâmplat. Inculpata a profitat de faptul că S. A. L. era mai naivă decât celelalte fete, încercând astfel să o manipuleze. În cele din urmă, partea vătămată a reușit să se întoarcă în România în cursul lunii martie 2009.
4. În cursul lunii august 2008, numita G. A. M. i-a contactat și ea telefonic pe inculpați, în urma unui anunț în legătură cu o ofertă de lucru. Vorbind cu persoana al cărei număr de telefon figura în anunțul respectiv, a aflat că aceasta are prenumele M. și și-au fixat o întâlnire la o terasă din Baia M.. La întâlnirea respectivă au sosit cei doi inculpați, care i-au prezentat oferta de lucru, respectiv un post de ospătar la un bar în Cipru. Inculpații au încercat să devină foarte convingători, prezentându-i posibilitățile de câștig și precizând în mod expres că nu va fi vorba despre practicarea prostituției, arătându-i chiar un contract de muncă în care era prevăzută o clauză privind interdicția practicării prostituției. Peste câteva zile, partea vătămată a luat hotărârea de a pleca la muncă în Cipru, inculpatul cumpărându-i biletul de avion, al cărui preț victima urma să-l restituie după prima lună de muncă în Cipru. Ajunsă acolo, după ce a fost dusă la casa unde urma să locuiască împreună cu celelalte fete, partea vătămată a aflat chiar de la inculpata I. că urma să practice prostituția. Inculpata a îndemnat-o direct să se prostitueze conform regulilor impuse de aceasta, respectiv după orele de program, în oraș, în locațiile alese de clienți, spunându-i că nu are altă posibilitate să-și achite datoria față de ea și inculpatul M.. Inițial partea vătămată nu a vrut să cedeze presiunilor, însă neavând bani și cumulând o datorie de 600 euro față de inculpați, a fost constrânsă practic să întrețină relații sexuale contra cost. Acest fapt a determinat-o pe inculpata I. C. M. să-i ia victimei cartea de identitate pentru a o împiedica să fugă și astfel să-și recupereze sumele de bani pe care considera că i le datorează numita G. A. M.. Din declarația părții vătămate reiese maniera în care inculpații le exploatau pe părțile vătămate, aplicându-le sancțiuni pecuniare stabilite la modul arbitrar de către inculpatul M.. De altfel, acesta a adresat în mod repetat jigniri victimelor, fiind și situații în care părțile vătămate erau bruscate fizic. Victima a declarat de asemenea că au existat zile la rând în care nu a mâncat nimic, deoarece inculpații urmăreau intenționat să nu aibă nicio sursă de venit, refuzând să-i dea de mâncare pentru a o sili astfel să cedeze și să se prostitueze în favoarea lor, aceasta fiind privită ca singura cale de a face bani (fila 151 vol. I dosar u.p. și filele 20-21 vol. II dosarul instanței). Așa cum am arătat și anterior, având în vedere că actul de identitate al părții vătămate fusese reținut de către inculpata I., G. A. M. a fost constrânsă să întrețină relații sexuale cu diverși clienți, în beneficiul inculpaților, declarând că a cedat din cauza disperării și cu speranța că o va face doar atât cât să-și economisească bani măcar pentru a-și achiziționa un bilet de avion ca să se întoarcă acasă fila 151 vol. I dosar u.p. și filele 20-21 vol. II dosarul instanței). Trebuie precizat că partea vătămată G. A. M., la fel ca și victimele L. A. A. și Cobuț S. I. a fost repatriată doar în urma eforturilor autorităților naționale române, care au procurat biletele necesare întoarcerii în România a acestor părți vătămate, la data de 5.03.2009. Partea vătămată a confirmat și depozițiile celorlalte victime, arătând că erau disperate și că nu întrezăreau nicio salvare, confirmând de asemenea faptul că au fost trimise de inculpați cu clienți, fiind efectiv vândute acestora, sentimentul creat fiind acela „de vite duse la târg”.
5. În cursul lunii noiembrie 2008, partea vătămată G. G., a găsit în ziarul local Glasul Maramureșului din Baia M., un anunț dintre cele publicate de inculpați privind oferta de muncă în Cipru. Sunând la numărul din anunțul respectiv, a răspuns inculpata I., cu care de altfel s-a și întâlnit, în aceeași zi. La întâlnirea respectivă inculpata I. a venit însoțită de inculpatul M., iar din discuțiile purtate cu aceștia partea vătămată G. G. a aflat că dețin un bar în localitatea Limasol din Cipru și că intenționează să o angajeze în calitate de ospătar, cu un salariu lunar de 600 de euro, asigurându-i transportul la destinație și cazarea. Pentru că nu a dat un răspuns pe loc, partea vătămată s-a întâlnit din nou cu cei doi inculpați, fiind sunată de către inculpata I., care i-a solicitat să ia o decizie mai repede și să aibă în vedere că va pleca încă o fată împreună cu ea. Acest amănunt prezentat de către inculpată a fost hotărâtor, partea vătămată fiind de acord să plece la lucru în Cipru. Ajungând acolo, victima a fost așteptată de un cetățean cipriot, care în perioada aceea lucra la barul inculpaților și care a și condus-o la localul respectiv din Limasol. Ajunsă acolo, numita B. M. F. a fost cea care s-a ocupat de cazarea părții vătămate și care a forțat-o să meargă la cumpărături și la coafor pentru a putea lucra în barul respectiv. Trebuie precizat că toți banii pe care partea vătămată îi cheltuia pentru îmbrăcăminte trebuiau restituiți inculpaților. Chiar în aceeași zi partea vătămată a aflat de la R. M. L. că în realitate inculpații au adus-o în Cipru pentru a practica prostituția și dacă va refuza să se prostitueze nu va avea bani pentru supraviețuire. În aceeași seară partea vătămată a aflat că în barul respectiv trebuia să meargă la masa clientului, să-i țină companie, după care trebuia să meargă cu acesta direct la un hotel pentru a întreține relații sexuale. Din declarația părții vătămate rezultă că toate fetele care lucrau în bar au confirmat cele spuse de R. L.. Partea vătămată a refuzat inițial să iasă cu clienții și să întrețină cu aceștia relații intime, moment în care numita B. M. F. a amenințat-o, dându-i de înțeles că inculpații se vor supăra pentru atitudinea ei. În cele din urmă, B. M. F. i-a spus expres că dacă refuză să se prostitueze nu va avea ce mânca. Partea vătămată a refuzat în continuare să se prostitueze, mai precis o săptămână, până la sosirea în Cipru a inculpaților. În tot acest interval de timp, așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate, au fost chiar și 3 zile în care nu a avut banii necesari pentru a-și procura mâncarea, fiind silită să mănânce doar un sandviș. Întorși în Cipru, inculpații au aflat de la numita B. M. că partea vătămată G. G. refuză să se prostitueze, moment în care inculpatul M. a agresat-o pe aceasta, încercând să-i ia buletinul, adresându-i totodată cuvinte jignitoare, sechestrând-o în casă și supraveghind-o îndeaproape în momentul în care reușea să iasă în oraș. În acest sens este relevantă declarația dată în fața instanței (fila 443 verso, vol. I) de către partea vătămată G. G., care confirmă umilința la care a fost supusă prin comportamentul inculpaților, partea vătămată arătând „m-am pus în genunchi în fața acelui client în bar pentru a-i cere milă și să-mi plătească biletul de avion; am prestat servicii sexuale pentru faptul că mi-a cumpărat acest bilet de avion”. În cele din urmă, victima a reușit să fugă după 3 săptămâni, rămânând pe străzi în Limasol, cerșind efectiv ajutorul cetățenilor precum și al unui client cunoscut în local care a acceptat să o ajute și în final a convins-o să sesizeze organele de poliție. În aceleași împrejurări s-a întâlnit și cu soții R., toți trei formulând denunțuri la poliție.
6. În luna noiembrie 2008, au luat cunoștință de anunțurile postate de inculpați în presa locală din Baia M. și părțile vătămate L. A. A. și S. A. G.. Partea vătămată L. A. A. era studentă la Facultatea V. G. și își căuta un loc de muncă având nevoie de bani pentru a-și putea achita taxele de școlarizare. Sunând la numărul de telefon din anunț, partea vătămată L. A. A. a vorbit cu o persoană de sex feminin, care s-a recomandat M. și care i-a adus la cunoștință faptul că era vorba despre un post de ospătar la un bar din Cipru. În urma discuției partea vătămată a stabilit o întâlnire cu inculpații la terasa de la magazinul Maramureșul din Baia M., unde mers împreună cu prietena sa S. A. G.. Cei doi inculpați au prezentat celor două tinere mape cu poze din localul respectiv și le-au dat detalii despre oferta de muncă, care părea foarte tentantă, un salariu de 600 euro într-un loc exotic. La acea întâlnire S. A. G. a adresat întrebări celor doi inculpați în legătură cu activitatea ce urmau să o desfășoare, întrebând în mod expres dacă nu vor fi obligate să practice prostituția, chestiune la care inculpatul a devenit extrem de iritat și, pentru a le convinge pe cele două fete de intențiile sale „oneste”, le-a prezentat un contract individual de muncă în care se menționa expres că este exclusă practicarea prostituției. Cele două tinere au semnat câte un exemplar al contractului iar cei doi inculpați au inițiat imediat demersuri pentru a le cumpăra biletul de avion. În zilele următoare, partea vătămată L. A. A. s-a întâlnit de mai multe ori cu inculpații, inculpata I. solicitându-i să-i prezinte și alte fete care ar fi dornice să lucreze în aceleași condiții ca și ea. Pentru că inculpații au afirmat că au nevoie și de o menajeră, partea vătămată L. a convins-o și pe mama sa, Cobuț S. I., să lucreze în Cipru, fiindu-i promis un salariu de 900 de euro. Așa cum rezultă din declarația dată de partea vătămată în cursul judecății (fila 17 verso, vol. II) a văzut acest lucru ca „pe o oportunitate de a câștiga bani și de a ieși din datorii”. La scurt timp însă, S. A. G., care era studentă la Universitatea B. Bolyai din Cluj N., având unele suspiciuni în legătură cu oferta făcută de inculpați, s-a răzgândit, refuzând să mei plece în Cipru. Aflând acest lucru, inculpatul M. V. s-a enervat foarte tare, și inițial a refuzat să restituie numitei S. A. G. actul de identitate pe care i-l dăduse pentru procurarea biletului de avion. La data de 3.12.2008, inculpații, însoțiți de părțile vătămate L. A. L. și Cobuț S. I. au plecat spre Cipru. Odată ajunși acolo, partea vătămată L. A. A. a aflat că la barul din Limasol nu era vorba de a desfășura o muncă de ospătar, așa cum i se promisese, întrucât inculpata i-a explicat că în realitate trebuie să stea cu clienții și să se ducă cu aceștia după orele de program pentru a întreține relații intime. Din declarațiile părții vătămate coroborate cu declarațiile celorlalte victime a rezultat că inculpatul M. V. M. nu era mulțumit de faptul că partea vătămată L. A. A. petrecea prea mult timp cu mama sa, Cobuț S., situație în care aceasta din urmă a fost dusă într-o altă locație, respectiv în apartamentul numitei B. M., pentru a-l îngriji pe copilul minor al acesteia. La un moment dat, L. A. A. a cunoscut, printre clienții barului, un cetățean român care s-a recomandat A. și care a avertizat-o că munca respectivă nu este pentru ea și că cel mai bun lucru ar fi să fugă de acolo, pentru că se practică prostituția și acesta este scopul pentru care a fost adusă ea în Cipru, adăugând că el știe foarte bine ce înseamnă Cipru (fila 198 vol. I dosar u.p.). Partea vătămată L. A. A. a început să aibă încredere în acel bărbat, care la data de 8.12.2008 i-a plătit inculpatei suma de 100 de euro pentru a obține permisiunea de a ieși în oraș cu victima, însă în realitate acei bani au fost plătiți pentru a întreține relații sexuale cu partea vătămată, ceea ce dealtfel s-a și întâmplat, într-un hotel din Limasol. Profitând de naivitatea victimei, acea persoană pe nume A. a dus-o în hotelul Le Vilage din Limasol, unde a bătut-o și a forțat-o să întrețină relații intime cu el. Fiind în stare de șoc, victima a ascuns inițial mamei sale ceea ce i se întâmplase, iar inculpata a insistat ca partea vătămată să nu depună plângere la poliție. În data de 9.12.2008, partea vătămată L. a trimis un SMS prietenei sale S. A. G. C., cu următorul conținut:”dacă ți-ai putea imagina prin cel mai teribil coșmar al tău calvarul, iadul și infernul în care sunt, ai alege, ca și mine, ori să fii omorâtă ori să te omori; sper să înveți lecția de la mine” (filele 200-215, 249 vol. I dosar u.p.). În perioada următoare inculpații au încercat din nou să o determine pe partea vătămată L. A. A. să accepte să iasă cu clienții însă aceasta a refuzat în mod categoric, iar în cele din urmă partea vătămată a povestit mamei sale ceea ce pățise, precum și tratamentul la care inculpații o supuneau în mod constant, adresându-i injurii și amenințări. În cursul lunii februarie 2009, partea vătămată L. A. împreună cu mama sa au fugit de la inculpați, în urma unui scandal petrecut în bar. Așa cum rezultă din declarația părții vătămate, pe perioada în care s-a aflat în Cipru a fost nevoită de multe ori să fure mâncare din bar întrucât inculpații refuzau să-i dea, încercând să o determine să se prostitueze. În martie 2009, cu ajutorul fundației umanitare R., organele de urmărire penală și Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Cluj, părțile vătămate L. A. A., Cobuț S. I. și G. A. au reușit să se întoarcă în țară, achiziționându-li-se biletele de avion.
7. La data de 30.11.2008, partea vătămată D. M., l-a contactat pe inculpatul M. V. M., în urma unui anunț postat în ziarul Glasul Maramureșului, privind oferte de lucru. În urma discuției telefonice, partea vătămată a stabilit o întâlnire cu inculpatul la terasa restaurantului din incinta magazinului Maramureșul din Baia M., întâlnire care a avut loc și la care a participat și inculpata I.. În cadrul discuțiilor purtate, inculpații au încercat să o convingă pe partea vătămată că oferta de lucru din Cipru este deosebit de serioasă, arătându-i planște foto cu imagini din barul respectiv și documente ale firmei, prezentându-i în mod mincinos faptul că ar fi înființat în Cipru o asociație care avea ca obiect de activitate ajutorarea oamenilor fără adăpost și că dețin acolo mai multe imobile. Părții vătămate i s-a făcut propunerea de a fi angajată ca și baby-sitter pentru copilul numitei B. M. F., promițându-i-se un salariu de 900 euro, completând chiar unul din contractele pe care inculpații le aveau asupra lor. Partea vătămată a avut însă unele suspiciuni cu privire la corectitudinea inculpaților și seriozitatea ofertei făcute de aceștia, iar în urma discuțiilor purtate cu soțul său, a luat hotărârea de a nu mai pleca în Cipru. La începutul lunii februarie 2009, partea vătămată a primit un SMS de la partea vătămată Cobuț S. I., care i-a creat din nou bănuieli, iar ulterior victima Cobuț S. i-a confirmat că atunci când a expediat SMS-ul a făcut-o sub supravegherea inculpatului M.. La data de 24.02.2009, D. M. a mai primit un SMS de la aceeași parte vătămată, în care aceasta îi mărturisea că își dorește cu disperare să se întoarcă în România.
8. În cursul lunii noiembrie 2008, inculpații i-au recrutat pe numiții R. A. Lorelai (căsătorită C.) și C. M. C., în urma unui anunț postat în ziarul Glasul Maramureșului. Celor doi, inculpații le-au solicitat să caute pentru ei tinere dispuse să lucreze în meseriile de ospătar, barman și ajutor în aceste meserii la barul lor din Cipru. Cu ocazia discuțiilor avute, inculpatul le-a spus celor doi că a înființat Asociația Românilor din Cipru; totodată inculpatul a spus pe loc numitei R. A. Lorelai că este angajată în calitate de manager și i-a lăsat o mapă cu formulare de contracte pe care trebuia să le completeze în situația în care recruta persoane potrivite pentru locurile de muncă respective. Tot în acele discuții inculpatul M. V. i-a spus martorei că intenționează să angajeze și persoane de sex masculin pe posturi de zidari, zugravi sau electricieni. Această variantă prezentată de inculpat martorei era însă o pistă falsă, lucru dovedit ulterior, pentru că de fiecare dată când martora găsea persoanele potrivite, inculpatul refuza angajarea sub diverse pretexte. Așa cum rezultă din declarația martorei R. A. Lorelai, actualmente C. (fila 115 vol. III dosarul instanței) în desfășurarea activității de recrutare a forței de muncă pentru Cipru aceasta s-a întâlnit cu mai multe fete și chiar a recrutat două dintre ele, care au plecat în Cipru; ulterior, martora a aflat de la una dintre rudele unei fete plecate (O. A.) că aceasta ar fi fost sechestrată de inculpați și obligată să practice prostituția. Contactându-i pe inculpați în Cipru pentru a vedea ce se întâmplă acolo, aceștia au spus martorei că respectiva persoană „e nebună și că nu vrea să lucreze”. La scurt timp însă, R. A. Lorelai și C. M. C. au început să aibă suspiciuni cu privire la buna credință a celor doi inculpați, cu atât mai mult cu cât aceștia au început să folosească un limbaj trivial la adresa fetelor care erau trimise în Cipru. De altfel, inculpații înșiși au devenit nemulțumiți de activitatea celor doi martori, care au refuzat să posteze pe Internet fotografii cu imagini din localul respectiv, fotografii care li se păreau indecente, astfel că până la urmă inculpații au decis, în ianuarie 2009, să-i concedieze pe R. A. Lorelai și pe C. M. C.. Din declarațiile acestora a rezultat însă că în perioada cât au lucrat pentru inculpați au fost recrutate mai multe fete, unele dintre părțile vătămate. Astfel, în luna ianuarie 2009, în urma anunțurilor postate pe Internet, partea vătămată O. P. M. A. din Aleșd județul Bihor, a contactat-o pe martora R. A. Lorelai, în legătură cu oferta de muncă la care se făcea referire în anunț. Din discuțiile purtate între martora R. A. Lorelai și partea vătămată aceasta din urmă a aflat că era vorba despre meseria de ajutor de ospătar, într-un bar din Cipru, al cărei patroană era româncă. Martora i-a expediat părții vătămate un set de fotografii ale barului, prin Internet, așa cum îi ceruseră inculpații să procedeze. În seara aceleiași zile, partea vătămată a fost contactată telefonic chiar de inculpata I. C. M., care i-a dat mai multe detalii despre locul de muncă din Cipru, încercând să-i ofere garanții că va fi angajată ca și ospătar și de asemenea că-i vor fi plătite cazarea și masa. In cadrul acelorași discuții inculpata i-a spus părții vătămate că în localul unde urmează să fie angajată este interzisă practicarea prostituției. După câteva zile partea vătămată s-a întâlnit în orașul Aleșd județul Bihor cu martorii R. A. Lorelai și pe C. M. C. pentru a semna contractul de muncă, ceea ce s-a și întâmplat dealtfel. Tot în cursul lunii ianuarie 2009, părții vătămate i s-a rezervat bilet de avion până la Larnaca și la data convenită a plecat, întâlnindu-se pe aeroportul din București cu o altă fată, recrutată în condiții similare, R. G. din Iași, cu care a plecat înspre Cipru. Ajunse acolo, tinerele au fost așteptate de inculpatul M. V. și de numita B. M. F., care le-au condus la localul Hot Bar din Limasol, unde li s-a spus că vor lucra. Partea vătămată O. P. M. a declarat că a fost surprinsă de faptul că în barul respectiv atmosfera era cu totul alta decât au descris-o inculpații, văzând o angajată care făcea strip-tease în fața clienților. Tot din declarația părții vătămate rezultă că în chiar noaptea în care au fost găzduite în casa în care locuiau toate fetele, inculpata I. C. M. i-a adus la cunoștință victimei că are posibilitatea să câștige mult mai mulți bani dacă în fiecare seară, după terminarea orelor de program ale barului, va ieși în oraș cu clienți și va întreține cu aceștia relații sexuale contra cost. Victima a refuzat categoric, aspect adus la cunoștință și celorlalte fete, partea vătămată O. P. M. A. declarând chiar că o să anunțe ambasada României din Cipru. La auzul acestui refuz categoric al părții vătămate inculpatul M. a reacționat extrem de violent verbal, adresându-i acesteia injurii și amenințări. După aceste discuții purtate cu inculpații, partea vătămată O. P. M., realizând ce se întâmplă, a contactat telefonic, în aceeași noapte, o cunoștință mai veche, stabilită în G., care conducea o agenție de recrutare și plasare a forței de muncă și căreia i-a solicitat ajutorul. În dimineața zilei următoare, acea persoană i-a contactat telefonic pe inculpați, după ce anterior o contactase pe R. A. Lorelai și aflase de la aceasta numărul de telefon din Cipru al inculpaților; aceștia s-au enervat foarte tare pe partea vătămată, inculpatul M. V. M. devenind agresiv fizic și verbal, a bruscat-o pe partea vătămată, izbind-o de pereți, a înjurat-o și a jignit-o și de asemenea i-a luat cartea de identitate. Inculpații au hotărât să nu-i permită părții vătămate să plece de la ei fără a-și recupra de la aceasta cheltuielile ocazionate cu transportul și au decis să o plaseze pe O. P. M. la un alt local din Limasol, pentru a-și putea recupera banii. Cu toate că victima O. P. M. A. s-a opus și nu a fost de acord, în ziua următoare inculpații au luat-o cu bagaje cu tot și au dus-o la un local cu profil similar, aparținând unui prieten al lor, cetățean cipriot, numit Costas Dunas. Acesta a cazat-o pe partea vătămată într-un apartament împreună cu o tânără din Chișinău, inculpații aducându-i însă înainte la cunoștință părții vătămate că au făcut o înțelegere cu Costas Dunas ca acesta să le achite suma de 470 euro reprezentând contravaloarea biletului de călătorie cu avionul din România în Cipru iar cetățeanul cipriot urma să-și recupereze această sumă din exploatarea părții vătămate. Partea vătămată a aflat și de la fata cu care locuia că în barul respectiv urma să întrețină relații sexuale, contra cost, cu diverși clienți, lucru care care partea vătămată nu a fost de acord. În ziua următoare, O. P. M. A. s-a deplasat la Poliția din Limasol și a reclamat cele întâmplate, plângerea vizându-i pe M. V. M. și I. M., atât cu privire la obligarea ei de a practica prostituția cât și la faptul că inculpații îi reținuseră fără drept actul de identitate. În urma reclamației făcute, partea vătămată, ajunsă în apartamentul unde fusese cazată de Costas Dunas, a fost atacată și bătută cu pumnii și picioarele de doi bărbați necunoscuți care au încercat să o violeze și care, în timpul agresiunii, i-au spus în limba engleză „asta este pentru ca să nu-ți mai bați joc de oameni ca V. și M.” (fila 327 vol. II dosar u.p. și fila 206 verso vol. II dosarul instanței). A doua zi dimineața victima și-a făcut bagajele și a fugit din apartamentul respectiv deoarece știa că în jurul orelor 10,00 urma să fie căutată de cei doi inculpați care o avertizaseră că o vor duce la un alt local unde o vor vinde ca să-și poată recupera datoria. În timp ce partea vătămată se deplasa pe stradă plângând, un cetățean despre care constatase ulterior că era român, a abordat-o și a sfătuit-o să se adreseze Serviciului de emigrări, ducând-o personal la acea instituție. Acolo niciunul dintre funcționari nu a dorit să stea de vorbă cu ea, astfel că partea vătămată a căutat disperată o agenție de voiaj, pentru a-și procura un bilet de călătorie cu avionul, spre țară. A găsit în cele din urmă o agenție de voiaj, unde o persoană i-a explicat că un astfel de bilet costă 165 de auro și, făcându-i-se milă de partea vătămată, a ajutat-o cu bani pentru a-și procura biletul de întoarcere în România. Tot acea persoană a îndrumat-o să reclame situația prin care trecuse la Ambasada României din Cipru. Partea vătămată a declarat de asemenea că în toată perioada în care s-a aflat în Cipru nimeni nu a ajutat-o să-și cumpere de mâncare, arătând că nu a mâncat nimic zile la rând.
9. În cursul lunii februarie 2009, organele de urmărire penală au stabilit, pe baza unor date și informații furnizate de unele părți vătămate, că inculpatul M. V. M. urmează să vină în România începând cu data de 16 sau 17 februarie 2009, pentru a face noi recrutări de tinere. La data de 18.02.2009, procurorul a dispus, în baza art. 22 din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 224 ind. 1, 224 ind. 4 Cod procedură penală și art. 17 alin. 1 și 2 din Legea nr. 508/2004, autorizarea folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire sub numele de cod „L. R. D.”. Investigatorul sub acoperire a pornit în activitatea sa de la anunțurile publicate în presa locală din Baia M. în toamna anului 2008 și, folosind numărul de telefon indicat de inculpat în acele anunțuri, l-a contactat pe acesta în perioada următoare, aflând că acesta se află în București. Din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire în perioada 20.02.-22.02.2009, a rezultat că inculpatul, folosind tactica cunoscută, dăduse mai multe anunțuri la rubricile de mică publicitate, inclusiv în ziare de tiraj național, care se publicau la București, în care oferea locuri de muncă în meseriile de barman-ospătar. Aflând că investigatorul sub acoperire este o fată care dorește să se angajeze la barul său, inculpatul i-a solicitat să se deplaseze la București, pentru a o vedea și pentru a discuta, oferindu-se ca foarte repede, la data de 23.02.2009 mai exact, să plece împreună în Cipru. În convorbirile telefonice purtate în perioada respectivă, inculpatul i-a prezentat investigatorului și pe numita F. A. din București, pe care a pus-o să se recomande „A.” și să poarte discuții cu „L. R. D.”, menite să o atragă pe aceasta și să o determine să plece la București. Astfel, inculpatul a stabilit cu investigatorul sub acoperire o întâlnire la București la 22.02.2009, într-un local public, în Piața Crângași. Inculpatul a venit la întâlnirea respectivă însoțit de numita F. A.. În incinta patiseriei din București, inculpatul a prezentat investigatorului detalii cu privire la oferta sa de muncă, promițându-i că îi va arăta și o mapă cu fotografii, după ce va ajunge la apartamentul în care locuia el în București și care s-a dovedit ulterior că aparținea numitei F. A.. Tot atunci, inculpatul a mai arătat că urmează să se întoarcă în Cipru a doua zi, împreună cu alte două fete, propunându-i lui L. R. D. să vină cu el deoarece soția lui din Cipru îi poate rezerva bilet de avion. În acel moment însă inculpatul a fost reținut de organele de poliție din cadrul B.C.C.O. Cluj – Serviciul Maramureș în colaborare cu D.C.C.O. București.
De asemenea, potrivit declarațiilor martorilor R. A. Lorelai și C. M. C. coroborate cu mijloacele de probă rezultate ca urmare interceptărilor convorbirilor telefonice ale inculpaților, a rezultat că aceștia au mai recrutat anterior și pe părțile vătămate F. A. și I. M. E.. Mai exact la începutul lunii ianuarie 2009, F. A. și-a postat pe Internet un CV arătând că dorește să se angajeze ca informatician la nivel mediu, ospătar sau baby-sitter. În urma acestui anunț a fost contactată de numita R. A. Lorelai care i-a prezentat oferta de muncă din Cipru a inculpaților, părțile convenind să se întâlnească în București, ceea ce s-a și întâmplat ulterior. În urma discuțiilor purtate, M. V. M. a făcut rezervări părții vătămate la avion, pentru data de 20.01.2009, când aceasta a plecat singură în Cipru. Ajunsă în Cipru, F. A. a fost așteptată de numita B. M. F., care a condus-o la localul Hot Bar din Limasol, unde i-a cunoscut pe inculpați. La destinație, partea vătămată a aflat că salariul nu era cel convenit inițial cu inculpații și că de fapt, după orele de program, fetele, inclusiv ea, trebuiau să iasă cu clienții în oraș pentru a întreține relații sexuale contra cost. F. A. a rămas în Cipru 3 săptămâni iar în acest interval inculpații i-au sugerat că ei nu se opun dacă ea dorește să iasă cu clienții în oraș și să întrețină cu aceștia relații intime contra cost. Partea vătămată a declarat că nu o interesează și, potrivit depoziției sale, în perioada următoare a fost lăsată în pace. De asemenea, din declarația părții vătămate a rezultat că victimele L. A. A. și G. A. M., precum și părțile vătămate S. A. L. și Cobuț S. I. au fugit din localul respectiv, situație în care inculpații ar fi rămas fără fete care să le aducă profit din prostituție. Astfel, M. V. a hotărât să vină personal în România și să facă recrutări pentru că era nemulțumit de activitatea martorilor R. A. Lorelai și C. M. C.. În aceste condiții, inculpații au folosit-o pe F. A. drept „ghid”, aceasta venind în România împreună cu M. V.. Prin intermediul numitei F. A. inculpatul i-a cunoscut și pe martorii B. I., M. D. și I. C., pe care a încercat să-i convingă să recruteze tinere pentru el și pentru inculpată, lucru care nu s-a și concretizat, pentru că tatăl martorului M. D. a bănuit activitățile ilegale desfășurate de inculpat și le-a interzis martorilor să continue discuțiile cu M. V.. Totuși, M. V. M. a reușit să o racoleze pe numita I. M. E., chiriașa care locuia în apartamentul numitei F. A., convingând-o pe partea vătămată I. să renunțe la locul său de muncă și să accepte să lucreze în Cipru. Aceasta a fost de acord cu oferta făcută și urma să plece în Cipru împreună cu inculpatul la data de 23.02.2009, însă datorită intervenției organelor de urmărire penală acest lucru nu s-a mai întâmplat. I. M. E. a declarat că și în cazul ei i s-a promis un salariu de 600 euro lunar plus comisioane, cazare și masă, fiind convinsă că este vorba despre meseria de barman-ospătar. Mai mult chiar, în contractul individual de muncă pe care inculpatul a pus-o să-l semneze, partea vătămată a constatat că era inserată clauza privind interzicerea practicării prostituției.
În drept, fapta inculpaților M. V. M. și I. C. M., care, în baza unor rezoluții infracționale unice, în perioada iulie 2008-februarie 2009, împreună, au recrutat prin înșelăciune, un număr de 14 persoane de sex feminin, majore, în special tinere, în realitate urmărind traficarea în scopul practicării prostituției sau exploatarea prin muncă (Cobuț S. I. și D. M.) rezultate produse efectiv (în cazul numitelor W. A., A. M. D., R. M. L., G. G., L. A. A., G. A. M., Cobuț S. I., S. A. L., O. P. M. A., G. E. E.) sau materializate în forma recrutării prin înșelăciune (cazul numitelor S. A. G. C., D. M., F. A. și I. M. E.), promițându-le locuri de muncă decente ca barman, ospătar sau ajutor în aceste meserii ori menajere în barul Hot Bar aparținând inculpaților în orașul Limasol din Cipru, folosindu-se de imagini și înscrisuri menite să creeze aparența legalității propunerilor făcute, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicare art. 41 alin. 2 C.pen., art. 75 alin. 1 lit. d C.pen., pentru care tribunalul îi condamnă pe fiecare dintre inculpați la pedeapsa de câte 10 ani închisoare în regim de detenție.
În drept, fapta fiecăruia dintre inculpați, care, în aceeași perioadă, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună, au redactat, au semnat și s-au folosit în fața părților vătămate și a martorilor dar și a autorităților judiciare române de înscrisuri sub semnătură privată intitulate „Contracte individuale de muncă”, neînregistrate însă la autoritățile de profil și în care s-au inserat în mod deliberat mențiuni necorespunzătoare adevărului, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art.75 alin. 1 lit. d C.pen. pentru care tribunalul i-a condamnat pe fiecare dintre inculpați la pedeapsa de câte 1 an și 6 luni închisoare.
Constatând că infracțiunile comise de fiecare dintre inculpați au fost săvârșite în forma concursului real, tribunalul, în temeiul art. 34 lit. b Cod penal s-a contopit pedepsele aplicate pentru fiecare infracțiune, urmând ca aceștia să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, în regim de detenție.
La reținerea vinovăției celor doi inculpați, tribunalul a avut în vedere întreaga probațiune administrată în cursul urmăririi penale precum și probațiunea administrată în cursul cercetării judecătorești; astfel, teza de nevinovăție susținută de către ambii inculpați a fost înlăturată de restul probațiunii administrate, mai exact declarațiile părților vătămate, care au prezentat elemente concrete cu privire la activitatea desfășurată de inculpați, toate declarațiile coroborându-se între ele; de asemenea, tribunalul a avut în vedere declarațiile martorilor audiați, inclusiv a investigatorului sub acoperire, audiat în condiții de contradictorialitate, respectarea însă a identității protejate.
De asemenea, elementele care au rezultat în urma interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice dar și a convorbirilor și imaginilor în mediu ambiental, autorizate în condițiile legii, au confirmat pe deplin activitatea infracțională desfășurată de cei doi inculpați și au format convingerea instanței cu privire la vinovăția acestora.
La individualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpați și a modului de executare instanța a avut în vedere gradul de pericol social deosebit de sporit al fiecăreia dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, amploarea activității infracționale desfășurate de aceștia, modalitățile concrete de săvârșire, prin inducerea în eroare a părților vătămate și exploatarea într-un mod josnic a acestora, fiind obligate la practicarea prostituției precum și numărul mare de victime.
În raport de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite de cei doi inculpați, de împrejurările cauzei și de persoana celor doi infractori, tribunalul a aplicat față de aceștia pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului prevăzut la art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În temeiul art.65 C.pen. aplică fiecăruia dintre inculpați pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit .a, teza a doua, lit. b C.pen. pe o perioadă de 3 ani.
În temeiul art.88 C.pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului M. V. M. începând cu data de 23.09._10 și s-a menținut față de acesta măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În temeiul art. 350 C.pr.pen. s-a menținut în continuare arestarea preventivă a inculpatei I. C. M. și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 04.12. 2010 la zi.
Cu privire la latura civilă a cauzei, tribunalul a constatat că părțile vătămate s-au constituit părți civile la nivelul sumelor indicate în cursul judecății și precizate în constituirile de parte civilă depuse în scris la dosar (vol. I – fila 98 - parte civilă L. A. A.; fila 99 – parte civilă Cobuț S. I.; fila 160 – parte civilă G. A.; fila 394 – parte civilă R. M.) restul părților civile formulând pretenții civile împotriva inculpaților cu titlu de daune morale încă din faza de urmărire penală și menținute oral cu ocazia audierii de către instanță. Tribunalul apreciază că prin faptele comise de inculpați părților vătămate le-au fost cauzate, pe lângă prejudicii fizic și suferințe psihice profunde, aducându-se atingere la un mod aproape ireparabil atât moralei cât și imaginii fiecăreia dintre victime, motiv pentru care îi obligă pe cei doi inculpați la plata de despăgubiri civile sub formă de daune morale, conform dispozitivului prezentei.
De asemenea, inculpații au fost obligați la plata unor despăgubiri materiale constând în contravaloarea transportului părților vătămate care au depus acte justificative în acest sens, respingându-se restul pretențiilor formulate de acestea ca fiind nedovedite.
S-a menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanța procurorului din 08.04.2009 din dosarul 157-D/P/2009.
În temeiul art. 191 alin. 1, 2 C.pr.pen. au fost obligat fiecare inculpat la plata a câte_ Ron, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 900 Ron, onorariul domnului avocat R. V., 900 Ron, onorariul doamnei avocat B. R., 900 Ron onorariul doamnei avocat M. A., 600 Ron doamnei avocat F. M., 600 Ron doamnei avocat B. A., sumele reprezentând onorariile s-au virat în avans din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Maramureș.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații M. V. M. și I. C. M., precum si părtile civile O. P. M. A., W. A. și G. A. M..
Prin decizia penala nr. 177/A/18.10.2012 a Curții de Apel Cluj s-au admis apelurile inculpatilor și s-a dispus reducere cuantumului pedepselor aplicate acestora, s-a dedus perioada arestului preventiv în ceea ce o privește pe inculpata I. C. M. si s-a dispus obligarea inculpațilror în solidar la plata sumei de 5000 euro către partea civilă O. P. M. A.. Totodată, s-au respins apelurile celorlalte părți civile.
Decizia penală menționată a fost recurată de către DIICOT –Serviciul Teritorial Cluj și inculpații M. V. M. și I. C. M., apeluri care au fost admise prin decizia penală nr. 3247/24.10.2013 a ICCJ și s-a dispus casarea deciziei atacate cu consecința trimiterii cauzei pentru rejudecarea apelurilor.
În motivarea deciziei de casare s-a arătat că instanța de apel nu a motivat decizia deoarece nu a răspuns criticilor vizând restiturea cauzei la parchet, trimiterii spre rejudecare, însă nu s-a motivat solicitarea inculpatilor privind achitarea și nu s-a făcut o analiză a probelor, nu s-a descris starea de fapt și nu s-a prezentat raționamentul logico-juridic care să demonstreze suprapunerea dintre norma de incriminare și starea de fapt dovedită.
În rejudecarea apelurilor, inculpații au reiterat criticile referitoare la lipsa probelor care să demonstreze vinovăția lor și că declarațiile părților vătămate sunt tendentioase și nu pot fi confirmate prin nici un mijloc de probă.
Procedând la rejudecarea apelurilor inculpatilor M. V. M. si I. C. M. în limita motivelor expuse în decizia de casare, văzând si criticile aduse sentintei atacate de către inculpati, precum si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
În contextul unui probator vast si complet administrat în cursul urmăririi penale si readministrat în cursul judecătii la instanta de fond si la prima judecată a apelului, Curtea retine că s-a stabilit o corecta stare de fapt, precum si existența tuturor condițiilor pentru tragerea la răspundere penală a celor doi inculpați apelanți pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimisi în judecată.
Curtea retine că infractiunea de trafic de persoane presupune modalitati alternative de comitere. În spetă, spre deosebire de îndemn care se exercită pentru a determina o persoană să practice prostituția pe cont propriu, recrutarea presupune atragerea persoanelor cu scopul ca acestea să intre în slujba celui care organizează practicarea prostituției, în cauză subzistând atât actele de violență, actele specifice abuzului de autoritate menite a le constrânge pe părțile vătămate să practice prostituția în scopul exploatării lor de către inculpați, cât și recrutarea realizată prin recurgerea la fraudă, înșelăciune.
În fapt, activitatea infracțională a celor doi inculpati este amplă, desfașurându-se conform unei strategii menite nu doar să evite implicarea autorităților române și cipriote deopotrivă, ci și să aducă beneficii bănești importante autorilor infracțiunii.
Astfel, planul de recrutare a viitoarelor victime se desfășura conform unei strategii eficient gândite, menită să acopere sub aparența legalității realitatea obținerii unor profituri mari din prestarea unei activități pe cât de imorale, pe atât de ilegale.
Modul de racolare la care recurgeau se axa pe ademenirea tinerelor cu promisiuni mincinoase privind posibilitatea angajării acestora în Cipru în meserii onorabile de barman și ospătar, bine remunerate, oferind întotdeauna metode ingenioase de convingere pentru a crea iluzia veridicității promisiunilor respective. Toate victimele și aparținătorii acestora erau insistent convinși de inculpati despre faptul că aceștia desfașoară în Cipru o muncă decentă, cinstită, administrând împreună un local public în localitatea Limassol, absolut legal. Încă de la prima întâlnire, li se prezentau un album conținând fotografii cu localul din Limassol, pentru a avea reprezentarea că este o locație onorabilă, precum și formulare de contracte de muncă în alb, redactate în limba română, purtând însă impresiunile unei ștampile cu caractere elene conținând denumirea firmei "Dimitris Mosfilis Ltd." Contractele nu erau înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureș (aspect care nu este obligatoriu - f. 197-198), dar nu purtau nici însemnele oficiale ale nici unei operațiuni de înregistrare la vreo autoritate de profil din Cipru, fiind doar simple înscrisuri sub semnătură privată. Tinerele traficate au declarat că nu au nici o certitudine că aceste documente ar fi fost înregistrate la autoritățile cipriote de profil, după ce au fost transportate în acest stat, deoarece niciodată nu li s-a prezentat vreun document purtând însemne oficiale în acest sens.
Mai mult, la punctul K din cuprinsul contractelor se specifica prin scriere olografa că "se interzic oricare activități de prostituție". Această clauza, imposibil de inserat daca acele contracte erau reale tocmai datorita faptului că o atare activitate este interzisa prin lege, nu era făcută întâmplător, ci tocmai pentru a da o mai mare veridicitate sustinerilor lor si a înlătura orice urmă de suspiciune a victimelor.
Se remarca si faptul că cei doi inculpati nu au ezitat să recurgă fie la diverse cunoștințe, activându-și vechile relații cu acestea și solicităndu-le apoi să le găsească tinere majore atrăgătoare, care să le fie prezentate și cărora să le facă propunerea de a accepta locuri de muncă decente în barul lor (cazul martorului R. S.-T. - f. 90-101 vol 1 dos.u.p.), fie să publice anunțuri în diverse ziare locale prin care făceau publică oferta lor, indicând un număr telefon (f. 12, 13) sau să posteze în locuri publice din oraș afișe prezentând tă oferta (f. 67, 155).
In cazul anunțurilor în presă, inculpatul nu a ezitat să se folosească de denumirea Asociației Românilor din Cipru pentru a crea astfel un și mai mare impact, mai ales pentru a crea convingerea fermă victimelor, chiar din start, că activitatea unei astfel de asociații nu poate fi decât decentă și legală (f. 12, 13). Numărul de înregistrare publicat însă nu avea nici o legătură cu Asociația Românilor din Cipru, ci aparține inculpatului. Evident, asociația respectivă nu avea și nu are nici un amestec novarea inițiativei inculpaților, lucru recunoscut de altfel de inculpat cu ocazia audierii sale.
În cazul victimelor W. A., A. M. D. și G. A.-M., cei doi inculpați au desfășurat insistent și constant o intensă activitate convingere a părinților acestora, mai precis a mamelor, profitând din plin de că era vorba despre mame singure și cu situații financiare mai dificile, i să folosească chiar și factorul emoțional ori psihologic. Este vorba despre e K. V., G. I. și A. Salustia (aceasta din urmă fiind într-o stare de neinformare și o deliberată prezentare falsă a realității) - f. 44 -77,115 – 122 vol 1 dos.u.p.). Finalmente, prezentând părinților o descriere atrăgătoare a perspectivelor vizând viitorul loc de muncă și salariul pe care urmau să-l obtină fiicele lor și, de asemenea, convingându-i că acestea vor fi în siguranță ”sub supraveghere”, inculpații nu țineau prea mult seama de opoziția lor și mizau pe faptul că oricum fiicele lor erau majore, încurajându-le să accepte oferta lor, mai ales că aceasta includea certitudinea achitării contravalorii deplasarii până în Cipru de către inculpati.
O altă stategie consta în aceea că inculpatii se manifestau de fiecare dată insistent și în grabă, exercitând presiuni asupra victimelor și familiilor lor pentru ca acestea să nu se răzgândească, exemplificativ în acest sens modul în care au convins-o pe victima S. A. I., a cărei părinți nici nu au fost informați despre oferta primită de fiica lor, persoana ofertanților, despre condiții de muncă și alte detalii necesare (declarația martorului S. A.- f. 108-112 vol 1 dos.u.p).
Faptul că inculpatii au practicat inducerea în eroare a victimelor rezultă si din continutul convorbirilor telefonice redate în procesele verbale, semnificativă fiind afirmatia inculpatei făcută inculpatului aflat în tară în februarie 2009 pentru a recruta alte fete: ”no, si n-am ce să fac, si altul de la altul aude, V., până se dezmeticesc fetele si află fetele….” – f. 426 vol. 2 dos. 157/D/P/2008.
Atunci când se întâmpla, totuși ca victimele sa se razgandeasca (cazul numitei S.-A. I.), inculpatul devenea coleric și folosea cuvinte și expresii triviale, manifestându-și astfel deschis nemulțumirea pentru că planul său era deturnat. În acelasi sens este declaratia martorilor B. I. si M. C. (f. 465-481 vol. 2 dos. 157/D/P/2008) care arată că atunci când au refuzat sa se implice în recrutarea de fete (inclusiv, refuzul martorei de a se deplasa în Cipru), inculpatul s-a manifestat violent verbal, adresându-le înjurături.
La scurtă vreme după aceste demersuri, victimelor li se achita biletul de tren până la București, iar de acolo li se rezervau și li se plăteau bilete spre Larnaca, explicându-li-se că vor restitui aceste datorii din primul salariu si călătoreau la destinație, fie însoțite de cei doi inculpați, fie singure. În Larnaca victimle erau asteptate de către diverse persoane interpuse (cele mai multe dintre ele facând referire la numitul Leonidas), după care erau cazate în locuinta închiriată de inculpati, fie în alt apartament.
Strategia exploatării sexuale practicate de inculpați includea aservirea, aducerea acestora în stare de dependență financiară de ei întrucât nu li se oferea nicio sursă de venit și li se explica direct că dacă nu practică prostituția, nu au nicio altă posibilitate de a supraviețui. În acest sens, partea vatamata G. A. M. si martora G. I. arată că inculpata i-a spus susnumitei victime ”dragă, aici faci orice ca să supravietuiesti si ca să manânci, că nu te vede si nu te stie nimeni” (f. 135-158 vol 1 dos.u.p.).
La aceasta, s-a adaugat si inventarea unui sistem original sanctionare numit ”penaltiuri”, menite să majoreze continuu dependența financiară a victimelor si care, oricât se straduiau să achite datoriile solicitate de inculpati, nu reuseau niciodata. La f. 87-89 vol 1 dos.u.p. se regaseste o lista cuprinzând acest sistem de sanctionare si unde se precizeaza expres care erau abaterile si sumele corespunzătoare fiecareia. Semnificatv este faptul că desi sunt exemplificate chestiuni legate de adminstrarea locului de cazare sau relatiile dintre fete (ex., neefectuarea curateniei, certuri sau bârfe), se face referire expresă si la sanctionarea neîndeplinirii cerintelor inculpatilor de a practica prostitutia (astfel, se aplica o sanctiune de 20 Euro daca victima nu iesea cu un client sau nu îl determina sa accepte peste 2 băuturi, precum si o sanctiune de 100 Euro daca iesea cu un client fără să ”pună” băuturi).
În afara de dependenta financiară a victimelor, inculpatii au profitat si de imposibilitatea acestora de a se descurca într-o țară străină, generată de necunoașterea limbii și frica de autoritățile polițienești și de cele de la emigrări (sub pretextul înscrierii la aceste autorităti, inculpatii luau actele de identitate ale victimelor si nu le mai returnau), autorităti care de altfel erau complicii taciți ai activităților ilegale întreprinse de inculpati. În acest sens, victimele, în majoritatea lor covârsitoare, au arătat, asistate juridic fiind, că în Cipru nu au putut să apeleze la organele de poliție din localitatea Limassol pentru a le oferi sprijin sau o posiblitate de scăpare, deoarece atunci când au făcut-o, au constatat că acestea favorizau acest tip de activitate infracțională practicată de inculpati, beneficiind gratuit de serviciile sexuale ale victimelor care erau constrânse să ofere astfel de servicii reprezentanților autorității polițienești pentru a asigura continuitatea în siguranță a afacerii imorale și ilegale respective. Victima R. M. L. (f74-85. vol 1 dos.u.p.) arata expres că a fost plasata de inculpati unui politist care, aducându-i-se la cunostinta despre activitătile inculpatilor, i-a spus că asa se întâmplă în toate localurile. De altfel, aceasta victima, împreuna cu partea vătămată G. G. au sesizat politia despre activitătile inculpatilor (fapt confirmat de acestea si de celelalte fete, dar si de înscrisurile existente la dosar) fără însă a se întreprinde vreo verificare în acest sens. Declaratiile victimelor sub acest aspect sunt credibile fata de atitudinea autorităților polițienești cipriote din Limassol care, fiind sesizate de autoritățile române în luna aprilie 2008 prin Punctul Național Focal despre activitățile respective asupra unei mersoane din jud. V., care au făcut obiectul unui dosar penal instrumentat de DllCOT - Biroul Teritorial V., au preferat să prezinte ca plauzibilă versiunea inculpatei, comunicând că în locația "administrată de aceasta nu se desfășoară activități de prostituție –f. 208).
Totodată, s-a dispus efectuarea și unei comisii rogatorii cu autoritățile cipriote la data de 30.11.2009 (f. 76-79 vo. III dos.u.), iar răspunsul primit confirmă lipsa de de interes și implicare a acestor autorități. Se are în vedere răspunsul lapidar, faptul că nu se avea cunoștință decât de sesizările victimelor R. și G. pe care le-au tratat superficial, fără să intre în detali și fără să demareze vreun act de cercetare și nu au considerat necesar să aprofundeze sesizările.
Prin urmare, cum în momentul recrutării victimele fie nu aveau un loc de muncă si erau lipsite de venituri, fie erau într-a stare materială precare, pentru inculpații - apelanți a fost ușor să pună părțile vătămate într-o stare de dependență față ei si, ajunse în Cipru, fără acte și fără bani părțile vătămate nu puteau decât să urmeze conduita impusă de traficanți.
Modul de plasare a victimelor includea o strategie care era destinată nu atragă atenția autorităților, în sensul că nu foloseau incinta barului în scopul punerii la dispoziție pentru practicarea prostituției. Astfel, toți clienții erau instruiți respectau un sistem elaborat, menit să nu atragă atenția autorităților, alegând o victimă și ducând-o apoi după orele de program în oraș, întreținând relațiile sexuale în alte locații (la domiciliile clienților, la hoteluri, moteluri sau alte locații parrticulare. Pentru a masca activitătile desfasurate, clienții achitau contravaloarea partidelor de sex direct inculpatilor, sub forma de ”bauturi”, numarul acestora variind între 6 si 8 bauturi, mari sau mici, în valoare de 10 sau 20 Euro fiecare bautură, fără însa se face respectiva consumatie. Numita W. A. apreciat că inculpatii au câștigat din activitatea mascată de prostituție organizată în modul arătat mai sus, aproximativ 35.000 de euro în total, G. A. vorbind ca numai de pe seama ei inculpatii au castigat 20.000Euro, iar R. L. arata ca în perioada septembrie-decembrie 2008 inculpatii au castigat în maniera aratata 80.000 Euro.
În acest fel, în accepțiunea inculpaților nu se puteau aduce niciodată acuze oficiale de prostituție, deoarece nicio verificare polițienească nu ar fi depistat activități de acest tip în interiorul localului, metoda este foarte ingenios gândită și menită să creeze siguranța că autorii ei nu ar fi fost posibil de descoperit vreodată.
Nu în ultimul rând, la starea de dependentă aratata mai sus, inculpații se manifestau violent fizic și verbal, creând traume psihice victimelor. Aceste manifestări violente - exercitate deopotrivă fără menajamente de ambii inculpati -au fost practicate deliberat de aceștia, cu scopul expres de a anihila voința și curajul tinerelor traficate care protestau inițial și cereau să se întoarcă acasă.
Umilințele la care erau supuse victimele se materializau inclusiv în modul în care erau oferite clienților, existând situații în care, datorită faptului că barul nu a funcționat din diverse motive timp de două săptămâni, fetele erau luate în autoturism de către inculpati și expuse pentru a fi alese de către bărbați, care "arătau pur și simplu cu degetul în direcția fetei cu care doreau să întrețină relații sexuale" - declarația victimei W. A. (f. 36 vol. 1 dos.u.)
De altfel, comportamentul coleric și lipsa de principii morale care îi caracterizează pe inculpați se reflectă inclusiv în conținutul convorbirilor telefonice interceptate în perioada 20 - 22 februarie 2009, limbajul folosit chiar între cei doi culpați îmbrăcând forme de o trivialitate și o vulgaritate abjecte. Toate aceste aspecte racterizează natura profund imorală și lipsită de respect la adresa semenilor, a legii a autorităților pe care le manifestă ambii inculpați.
Totodată, inculpații au exercitat un control constant și ferm asupra victimelor, permițându-le să telefoneze părinților ori aparținătorilor în țară decât în prezența lor și sub stricta lor supraveghere a conversației. În acest fel, victimele nu au fost în măsură să-și avertizeze familiile cu privire la traumele fizice și psihice la care au supuse în realitate. în acest sens sunt relevante declarațiile tuturor victimelor precum si ale martorilor H. H. D., K. V. și S. A. (f. 44-58, 125- 130 și 175- 178 vol 1 dos.u.p.). Partea vatamată G. A. a mai arătat si faptul că atunci când inculpatii au aflat despre împrejurarea că a fost sesizată politia română, acestia i-au cerut sa vorbeasca cu mama ei si cu politistul care a primit sesizarea si sa nege orice acuzatie, inculpatii supraveghind-o în momentul convorbirii (f. 147-158 vol 1 dos.u.p.).
S-a confirmat ca victimele G. si S. au reusit să fuga cu ajutorul unui client cipriot, însă acesta le-a vândut unui proxenet care s-a purtat mai rău cu ele astfel că s-au decis să se întoarca la inculpati (declaratia partii vătămate R. L., f. 74 vol. 1 dos.u.p.).
Victima L. A. A. prezintă un caz special, fiind virgină (aspect confirmat inclusiv de prietenul acesteia din tară, martorul H. H. D., student, f. 175-178). În Limassol a fost constrânsă de către cei doi inculpați să iasă cu clienții localului pentru a se prostitua, iar de la început a fost supusă la un raport sexual brutal și dur de către unul dintre clienti, fiind violată ca urmare a obligării de a se prostitua. Sunt relevante în acest doar declarațiile numiților S.-A. G.-C. și H. H. de la f. 166 - 178, ci și conținutul SMS-ului transmis de victimă în țară sale S.-A. G.-C., cu următorul text: "Nu-ți poți imagina mai groaznic coșmar al tău iadul, infernul și calvarul prin care trec și sunt ai lua aceeași decizie ca mine: fie să te omori, fie să fii omorâtă. Sper să înveți lecția de la mine", f. 169 și planșa foto cu imaginea conținutului acestui SMS f. 150-151.
Urmare acestei agresiuni victima a incercat sa se sinucida, consumand pastile cu alcool (f.135 si urm.vol. 1 dos.u.p.).
Ulterior victima a fost supusa la presiuni de către inculpati pentru a nu depune plângere, fiind atent supravegheată pe durata convorbirilor ei pe net purtate cu prieteni din țară, pentru a nu divulga realitatea din Cipru. Numita S.-A. G. C. a declarat amănunte în lacest sens, fel ca și numitul H. H. D.. Toate aspectele au fost confirmate în amănunt de către victimă însăși, care a fost ajutată să se întoarcă în tară fel ca G. A. și Cobuț S. prin eforturile susținute ale autorităților române.
Veniturile obținute din activitățile ilicite descrise au fost folosite de inculpati pentru achiziționarea repetată a unor bunuri în Cipru (autoturisme sau imobile), dar si pentru investirea în noi acțiuni de recrutare a noi victime (anunțuri în ziare locale sau de tiraj national, achitarea contravalorii transportului victimelor din Români în Cipru,etc.).
De altfel, inculpatul a fost prins la data de 22 februarie 2009 în timp ce purta negocieri cu investigatorul sub acoperire în scopul mentionat mai sus
Se mai impune a fi menționat că după arestarea inculpatului, inculpata Ioannoua efectuat în mod repetat demersuri pe lângă martori și victime (C. M., F. A., S. A. L.) în scopul de a-i influența pentru a da declarații favorabile lor (f. 275, 276). Demersurile au fost facute fie direct, fie prin mijloace de comunicare telefonică (SMS-f. 325-333, 339, 488), fie prin intermediul surorii inculpatului, numita P. A. N..
La conturarea acestei stări de fapt Curtea retine că declartiile părtilor vătămate, date în cursul urmăririi penale si în instanta, se coroboreaza nu numai între ele (iar sub aspectul elementelor esentiale ale cauzei, se suprapun până la identitate), dar se coroborează și cu alte probe administrate, semnificative fiind declarațiilor martorilor M. C. ( f 52 vol I, f.128 vol I, f. 158), S. A. ( f.69 vol V, f.160 vol V, f.311 vol III), R. S. T. (vol V f.125,247, 250), G. I. (vol V f. 230, vol III f. 111), H. H.( f. 236 vol V, vol V f. 331, vol III f 331 ), B. M. (f.240 vol v, F 239 ), G. V. L.( f. 244 vol V, f.114 vol III, f. 332 vol V ), R. A. Lorelai (f 254 vol V, f.115 vol III, f. 470 vol V, f. 7 vol III), C. M. (f 257 vol V 47 vol V, f. 5 vol III 25), S. M. ( f. 333), M. D.(f. 53, 309, 255 vol III ), B. I. ( f. 56 vol III, 107 vol III, 249 vol III, 265, 266 vol III), M. C. ( f. 57,59,98, 252 vol III), I. C. (f. 60,62,91,258 vol III), L. R. (f. 198 vol III), inclusiv notele de redare a convorbirilor telefonice.
În ceea ce o privește pe pe A. M. D., în cuprinsul actului de sesizare al instanței s-a reținut că aceasta i-a cunoscut pe cei doi inculpați prin intermediul părții vătămate W. A. și a martorei K. V. . Între cei doi inculpați și partea vătămată A. a avut loc o întâlnire, derulată la domiciliul acesteia din urmă, întâlnire la care a asistat și mama părțiii vătămate, martora A. Salustia. Ulterior partea vătămată a semnat un înscris intitulat „contract individual de muncă” apoi, în ziua de 4 august 2008, împreună cu partea vătămată W. A., cele două au plecat în Cipru însoțite de inculpatul M. V.. Partea vătămată a fost audiată doar în fața instanței la prima judecată a apelui (f. 313 ) împrejurare în care nu a confirmat acuzațiile aduse celor doi inculpați prin actul de sesizare al instanței, susținând doar că a lucrat în Cipru o perioadă de aproximativ un an, perioadă în care a fost plătită pentru munca prestată . Declarația părții vătămate a fost susținută de asemenea și de declarația martorei A. Salustia, mama părții vătămate (f. 381 apel) care a confirmat că fiica sa a lucrat în Cipru o perioadă de aproximativ 9 luni, perioadă în care a ținut legătura permanent cu aceasta, că aceasta trimitea bani în mod constant acasă 24 și nu s-a plâns niciodată că ar fi fost supusă la presiuni ori amenințări din partea inculpaților.
Situația este similară și în privința părții vătămate G. E. Erzsbet, în actul de sesizare reținându-se că această parte vătămată a fost transportată în Cipru la data de 19 august 2008 de către inculpatul M., împreună cu partea vătămată R. M. L.. Partea vătămată nu a fost audiată nici în cursul urmăririi penale și nici pe parcursul judecății la instanța de fond și în apel întrucât, deși legal citată aceasta nu s-a prezentat pentru a putea fi audiată. Ca atare, apărările formulate de inculpați sunt fondate sub acest aspect, iar instanța va înlătura actele materiale săvârșite față de părțile vătămate A. M. D. și G. E. Erzsbet.
Cu privire la actul material reținut față de partea vătămată I. (R.) G. inculpatul M. nu a fost trimis în judecată pentru acest act material iar din cuprinsul hotărârii instanței de fond rezultă că nu a fost reținută vinovăția inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane față de această parte vătămată. Apărările formulate de inculpata în sensul că, în lipsa unei căi de atac promovate de parchet acest act material nu mai poate fi reținut sunt fondate astfel că, instanța va înlătura și actul material reținut față de partea vătămată I. (R.) G..
În situația numitelor I. M. și B. I. acțiunea inculpatului de recrutare a acestora în perioada 17-22 februarie 2009 s-a soldat cu un eșec datorită intervenției organelor de urmărire penală.
Sub aspect procedural însă, raportat la împrejurarea că inculpații au fost trimiși în judecată pentru o infracțiune continuată, instanța nu va pronunța o soluție de achitare sub aspectul comiterii celor două acte materiale menționate anterior dar, ca efect al înlăturării acestora va reduce în mod corespunzător pedeapsa în momentul individualizării acesteia.
Toate acestea probează că inculpații au acționat coordonat, fiecare având un rol determinat, preconizând săvârșirea infracțiunilor, conlucrând la săvârșirea traficului de persoane, lucrând cu forma de vinovăție cerută de lege (intenție directă), având reprezentarea clară de la început în sensul comiterii frecvente, continue a cât mai multe acte materiale de trafic de persoane. Ei au recrutat victime provenite din familii nevoiașe, creându-li-se convingerea, prin prezentarea unor contracte de muncă nereale, că vor fi angajate în locuri de muncă decente, au asigurat transportul lor, însoțindu-le pe parcursul traseului, le-au asigurat cazarea, nu le-au plătit sub pretextul acoperirii cheltuielilor de transport sau a unor sanctiuni, le-au pus într-o situație de dependență față de inculpați, au fost amenințate și agresate. Mai exact, victimele nu au practicat prostituția pe cont propriu, ci au intrat în slujba celor care au organizat această activitate.
Referitor la fondul pricinii, Curtea reține că s-a conturat o stare de fapt certă, bazată pe o justă corelare a probelor, acestea reliefând rolul jucat de fiecare inculpat în recrutarea, transportarea, cazarea și tratamentul aplicat victimelor infracțiunilor care au fost agresate, obligate să se prostitueze în condițiile impuse de inculpați. Mai exact, recrutarea, respectiv descoperirea, atragerea și îndrumarea unei persoane s-a făcut în scopul obligării la practicarea prostituției, a obținerii unor foloase de pe urma acestei activități. Prin urmare, recrutarea victimelor s-a făcut în scopul aservirii lor, a prestării unei munci prin constrângere, în condiții improprii, profitându-se de poziția de vulnerabilitate a acestora, de neputința lor de a se apăra.
Fapta inculpatului B. R. A., care în cursul lunii aprilie 2009, având funcția de agent comercial în cadrul ., în repetate rânduri, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a falsificat prin contrafacerea scrierii, a formularelor roșii și verzi ale chitanțelor pe care le emitea clienților, trecând pe acestea o sumă de bani mult mai mică decât cea încasată și înscrisă pe formularul albastru al aceluiași chitanțier, și a folosit exemplarele falsificate în vederea producerii de consecințe juridice – de a justifica angajatorului suma încasată, diferența de bani fiind însușită în interes personal, creând astfel un prejudiciu a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art. 290 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen..
Sub aspectul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, constă în acțiunea de întocmire în fals a contractelor de muncă, prin contrafacerea scrierii, trecând pe acestea date nereale referitoare la conditiile de angajare, în scopul producerii de consecințe juridice, urmată de folosirea acelor înscrisuri. Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin crearea unei stări de pericol pentru valoarea probantă a înscrisurilor respective. Momentul consumării infracțiunii este marcat de momentul în care s-a produs urmarea imediată, iar legătura de cauzalitate dintre acțiunea de întocmire a contractelor și folosire și urmarea imediată rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatii au săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) V.C.pen., acestia având reprezentarea faptelor sale și a urmărit producerea consecințelor juridice.
În consecință, prima instanță a dat o încadrare juridică corectă faptelor comise, retinând corect vinovatia inculpatilor.
Apelurile declarate în cauză de inculpati sunt fondate sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate, a deducerii arestului preventiv din pedeapsa aplicată inculpatei I. C. M. si reținerii circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. d V.C.pen., urmând a fi admise ca atare potrivit art. 421 pct. 2 lit.d N.C.proc.pen.
Curtea considera că în cauză nu se impune retinerea circumstantei agravante prev. de art. 75 lit d V.C.pen. având în vederea că faptele stabilite în sacina inculpatilor se evidentiaza printr-un profund caracter imoral si josnic intrinsec, prin natura lor, nefiind identificate alte elemente care să pună în evidenta motive josnice independente de felul infractiunilor comise. Totodata, in noul cod penal aceasta agravanta nu se mai regaseste.
Referitor la individualizarea pedepselor, fata de conduita acestora anterior comiterii faptelor, nefiind cunoscuti cu antecedente penale si conduita procesuala constand în prezenta la termenele de judecata dupa punerea lor in libertate, Curtea considera că retinerea circumstantei atenuante prev. de art. 74 lit.a C.pen. se justifică.
Ca atare, reducerea cuantumului pedepselor aplicate inculpatilor se impune pentru a se aplica sanctiuni adecvate nu numai în raport cu faptele săvârșite, care rămân în centrul procesului de individualizare, dar și cu periculozitatea inculpaților, cu șansele de reeducare pe care aceștia le prezintă.
Prin urmare, reducererea pedepselor aplicate de la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare si 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen. pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane și de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în ceea ce îl privește pe inculpatul M. și de la de la 10 ani închisoare la 6 ani închisoare si 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen. pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane și de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în ceea ce o privește pe inculpata I. sunt sanctiuni de natură a stopa perseverența infracțională, a le anihila concepțiile și deprinderile antisociale, fiind de natura să își exercite acțiunea de constrângere în limitele necesare, impuse de realizarea finalității lor preventive.
Faptele comise de fiecare inculpat fiind savârsite anterior ramanerii definitive a unei sentinte de condamnare, în baza art. 33, 34 lit. b V.C.pen. (dispozitii penale mai favorabile din perspectiva tratamentului sanctionator) se constată existenta concursului de infractiuni si se va dispune contopirea pedepselor aplicate fiecărui inculpat, cu consecinta stabiliriia câte unei pedepse rezultante de 7 ani închisoare si 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen. pentru inculpatul M. si, respectiv, 6 ani închisoare si 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen. pentru inculpata I..
În prezenta cauză, Curtea reține că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatilor duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a tezaII V.C.pen. si a dreptului de a ocupa functii implicând exercitiul autoritătii de stat prev. de art. 64 lit. b C.pen., toate acestea presupunând responsabilitate civică, încrederea publică si probitate morala, motive pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei aplicate inculpatilor.
Ca atare aplicarea pedepsei complementare si accesorii s-a impus raportat la natura si gravitatea faptelor comise, dispozitia primei instante fiind în acord cu Decizia nr.74/05.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii,precum si cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.
Referitor la inculpata I. este fondată critica referitoare la deducerea perioadei arestului preventiv.
Astfel, prin încheierea penală nr.162 din 26.03.2009 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Maramureș s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatei I. C. M. pe timp de 30 zile, cu începere de la data punerii în executare a mandatului de arestare ce s-a emis în baza acestei încheieri, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. La data de 29.11.2010 Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul național Interpol a transmis prin fax instanței o adresă prin care se aduce la cunoștință faptul că inculpata I. C. M. va fi extrădată din Cipru și că urmează să ajungă în România pe data de 04.12.2010. Având în vedere că inculpata I. C. M. a fost prezentată în instanță la data de 04.12.2010, prin încheierea penală din data de 04.12.2010 pronunțată în dosarul nr._, tribunalul a dispus punerea în executare a mandatului de arestare nr. 10/U din 26.03.2009, emis în lipsă, în dosarul nr._ pe numele inculpatei, măsura arestării preventive a inculpatei fiind pusă în executare pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 04.12.2010 până la data de 02.01.2011 inclusiv.
În cauză s-a solicitat atât Ministerului Justiției - Direcția D. Internațional și Cooperare Judiciară cât și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Interpol să comunice data la care inculpata I. a fost reținută în Cipru în vederea punerii în executare a mandatului de arestare preventivă întrucât prin hotărârea pronunțată de instanța de fond s-a dedus perioada doar începând cu data de 4.12.2010. Nici una dintre instituțiile cărora li s-au solicitat aceste relații nu au fost în măsură să comunice informațiile respective, din acte rezultând doar că Interpol Nicosia Cipru a comunicat că la data de 16.11.2010 a fost aprobată extrădarea către autoritățile române. Curtea va aprecia ca fiind veridice afirmațiile inculpatei conform cărora a fost reținută de autoritățile cipriote în data de 12 noiembrie 2012 raportat la faptul că a fost aprobată extrădarea în data de 16.11.2012 și este evident că,derularea procedurii de punere în executare a mandatului de arestare, presupunea reținerea inculpatei cel puțin cu câteva zile înainte de a fi prezentată autorităților cipriote în vederea executării mandatului.
În consecință, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei I. C. M. durata perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 12.11.2010 până la 30.03.2012 .
Potrivit art. 88 V.C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M. V. M. durata retinerii si arestului preventiv de la 23.09.2009 până la 21.10.2010.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 272 N.C.proc.pen. se vor stabili în favoarea Baroului de Avocați Cluj sumele de câte 150 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu ce se vor avansa din FMJ.
În temeiul art. 275 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelurile declarate de inculpații M. V. M. și I. C. M. împotriva sentinței penale nr. 443 din 2.09.2011 a Tribunalului Maramureș, pe care o desființează sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate celor doi inculpați, a deducerii arestului preventiv din pedeapsa aplicată inculpatei I. C. M. si reținerii circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. d V.C.pen.
Judecând în aceste limite si aplicând dispozitiile art. 5 N.C.pen. privind legea penală mai favorabilă:
Reduce pedepsele aplicate inculpatului M. V. M., CNP_, fiul lui V. și A., născut la 09.09.1969, de la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., și 74 lit. a C.pen., 76 C.pen. si 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen și de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și 74 lit.a C.pen., 76 C.pen., cu înlăturarea art. 75 lit. d V.C.pen.
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C. penal s-au contopit pedepsele aplicate si dispune executarea pedepsei rezultante de 7 ani închisoare si 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen.
Aplică art. 71, art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M. V. M. durata retinerii si arestului preventiv de la 23.09.2009 până la 21.10.2010.
Reduce pedepsele aplicate inculpatei I. C. M. - CNP_, fiica lui L. N. și L. M., născută la 16 octombrie 1971 de la 10 ani închisoare la 6 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și 2 1it. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., art. 74 lit.a C.pen., 76 C.pen. si 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen și de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art.74 lit.a C.pen., 76 C.pen., cu înlăturarea art.75 alin. 1 lit. d C.pen.
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate si dispune executarea pedepsei rezultante de 6 ani închisoare si 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C.pen.
Aplică art. 71, art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen.
În temeiul art. 88 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatei I. C. M. perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 12.11.2010 până la 30.03.2012 .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocati Cluj sumele de câte 150 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu ce se vor avansa din FMJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședinta publică din 06 martie 2014.
P.,JUDECĂTOR,
L. H. V. V. A.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./31.03.2014
Jud.fond. Alb C. V.
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 57/2014. Curtea de... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 154/2014.... → |
|---|
