Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 1067/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1067/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 256/186/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1067/A/2014
Ședința publică din 25 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. V. A., judecător
JUDECĂTOR: I. M.
GREFIER: L. C.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR - S. D.
S-a luat spre examinare – în vederea pronunțării - apelul declarat de inculpatul C. I., împotriva sentinței penale nr.30 din 16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 304/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 al. 1 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 noiembrie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 30 din 16 aprilie 2014 a Judecătoriei Beclean, pronunțată în dosarul nr._, în baza disp. art. 386 alin. 1 NCPP, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare, din infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 din vechiul Cod penal în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 NCP.
A fost condamnat inculpatul C. I. - fiul lui I. și M., născ. la data de 09.12.1940, în loc. Nușeni, jud. BN, cetățean român, studii medii, pensionar, căsătorit, fără antecedente penale, având CNP 1.40.12.09.06.00.20, dom. în ., nr. 24, jud. BN - pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 NCP cu aplic. art. 5 NCP, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza disp. art. 15 alin. 1 LANCP, a art. 5 NCP și a art. 81 din vechiul Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate, stabilind conform art. 82 din vechiul Cod penal un termen de încercare de 3 ani.
S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 din vechiul Cod penal.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile (daune morale), către partea civilă K. R., dom. în mun. Bistrița, ., ., jud. BN.
A fost respinsă, ca nefondată, cererea părții civile privind obligarea inculpatului la plata de daune materiale.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 155,40 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către partea vătămată K. R..
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean înregistrat sub nr. 304/P/2012 și la această instanță sub nr. de mai sus, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. I. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal.
S-a dispus, totodată, neînceperea urmăririi penale față de numiții C. I. și A. S., cercetați pentru comiterea infracțiunii de tulburare de posesie, reclamată de către persoana vătămată K. R., apreciindu-se că, în speță, sunt incidente prevederile art. 10 lit.d Cprpenală, având în vedere că partea vătămată nu a exercitat asupra terenului în litigiu o posesie continuă, publică și efectivă din anul 2000 (nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii menționate, sub aspectul laturilor obiectivă și subiectivă).
S-a reținut în cuprinsul actului de sesizare că partea vătămată K. R. domiciliază în mun. Bistrița și împreună cu descendenta S. I. – ambele în calitate de succesoare ale defunctului M. S. - au în proprietate, conform T.P.nr._/4.10.2007 suprafața totală de 2 ha și 1500 mp, situată pe raza comunei Nușeni, printre aceste terenuri figurând și suprafața de 5.382 mp de natură arabil, identificată în tarlaua 126, . avînd ca vecinătăți: la Nord – pe numitul A. S., la Est –Școala Generală, la Sud – pe Kerekeș I. și la Vest –pe B. Saveta.
La data de 17.11.2006, reprezentanți ai administrației publice locale au procedat la marcarea (prin amplasarea de țăruși) după delimitarea prin măsurare a suprafeței de 5.382 mp, raportat la vecinii terenului, respectiv inculpatul C. I. (persoană ce a achiziționat terenul proprietatea vânzătoarei B. Saveta), numiții A. S., F. S. și R. V..
Cu toate acestea, încă din anul 2000, între partea vătămată, inculpatul C. I. și numitul A. S. există neînțelegeri, generate de întinderea drepturilor lor de proprietate asupra terenurilor pe care le dețin în ridul “Rîtu Satului” sau “Rîtul după școală”, rid unde sunt amplasați cei 5.382 mp ai părții vătămate (în fapt, aceasta neexercitând o posesie continuă și efectivă asupra terenului, încă din anul 2000).
La data de 03.08.2012, în jurul orelor 12,00, la suprafața de teren în litigiu expusă anterior s-au deplasat partea vătămată K. R., inculpatul, un lucrător de poliție de la Postul de Poliție Nușeni, un reprezentant al Primăriei . persoane pentru a proceda la măsurarea și delimitarea terenului de 5.382 mp al părții vătămate, ocazie cu care, pe fondul stării conflictuale, partea vătămată a fost lovită de către inculpat cu un țăruș peste coapsa dreaptă și peste brațul drept, obiect care s-a aflat inițial în mâna părții vătămate și cu care aceasta a intenționat să-l agreseze pe inculpat.
S-a mai reținut în actul de sesizare că partea vătămată a suferit leziuni corporale traumatice vindecabile, inițial, în 4-5 zile de îngrijiri medicale, dar pentru că, ulterior, leziunea de la nivelul coapsei drepte a prezentat un sero-hematom posttraumatic subcutanat, incizat chirurgical, numărul de zile de îngrijiri medicale necesar vindecării s-a suplimentat, fiind atribuit un număr de 28-30 de astfel de zile (fil.17-19).
Referitor la persoana inculpatului, s-a precizat că acesta este în vârstă de 72 ani și nu are antecedente penale (cazier - fil.88), respectiv că, audiat fiind, inculpatul nu și-a recunoscut fapta și vinovăția (fil.27-28), poziție pe care s-a situat și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală de către procuror (fil.90).
În latura civilă, s-a menționat că partea vătămată K. R. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.000 lei reprezentând despăgubiri civile și daune morale, urmând să le probeze în fața instanței de judecată (fil.13).
Legal citată și prezentă în instanță, partea vătămată – cu ocazia audierii – a declarat că starea de fapt relatată de inculpat nu corespunde realității, respectiv că, la data incidentului, nu a făcut decât să lovească cu țărușul pe care îl avea asupra sa un fir de porumb aflat pe terenul inculpatului, gest care l-a iritat pe inculpat, sens în care acesta a deposedat-o de obiectul respectiv, cu care, apoi, a început a-i aplica mai multe lovituri (în zona cefei și a piciorului drept).
A mai precizat că soțul său nu a avut asupra sa la data incidentului ciocanul despre care inculpatul a făcut vorbire în declarația sa, obiectul amintit fiind așezat pe teren, alături de ceilalți țăruși necesari delimitării suprafeței în litigiu (fil. 107 din dosar).
A învederat că înțelege să-și mențină pretențiile civile cât privește infracțiunea de vătămare corporală – în cuantum de 5.000 lei - reprezentând daune morale și materiale (potrivit declarației de la fila 107). A mai precizat că nu poate defalca cuantumul daunelor, respectiv că daunele materiale reprezintă c/v lipsei de folosință a terenului în litigiu, de natură fânaț, începând din anul 2000.
Legal citat și asistat de apărător ales, inculpatul - prezent în instanță –și-a menținut poziția procesuală adoptată in faza de urmărire penală, sens în care a declarat că nu recunoaște învinuirea ce i se aduce prin actul de sesizare a instanței .
A precizat că între el si partea vătămată există o relație conflictuală care a luat naștere în urmă cu mai mulți ani, respectiv de la momentul când a achiziționat terenul proprietatea numitului B. F.. În acest context, în luna august 2012, ca urmare a unei reclamații venită de la partea vătămată, în sensul că el ocupă terenul acesteia, s-au deplasat la terenul în litigiu mai multe persoane, printre care si un angajat al Primăriei comunei Nușeni, respectiv ing. B. Letiția. Odată ajunși la fața locului, reprezentanta primăriei a început să efectueze măsurători la unul dintre capetele terenului său, care are 21 m în lățime, potrivit schiței de punere în posesie existentă. Partea vătămată s-a arătat nemulțumită de felul în care angajatul primăriei a început să delimiteze suprafața, situație în care această reprezentantă a declarat că pleacă de la fața locului, urmând ca primarul să vină și să-i împace.
Inculpatul a mai declarat că, date fiind cele mai sus expuse, au pornit cu toții spre marginea terenului cu intenția de a se deplasa spre casele lor, moment în care sora părții vătămate a început să rupă din porumbul cultivat pe terenul său. A pus mâna pe sora părții vătămate, cu intenția de a o scoate de pe terenul său, moment în care partea vătămată și soțul acesteia au sărit asupra sa.
A mai menționat inculpatul că, în acel timp, el se afla cu spatele către soțul părții vătămate, persoană care a încercat să-l lovească cu un ciocan pe care îl avea în mâini. Nu a reușit, având în vedere intervenția imediată a lucrătorului de poliție, care l-a prins pe soțul părții vătămate, de mână. În momentele imedit următoare, a văzut-o pe partea vătămată venind spre el cu intenția de a-i aplica o lovitură cu țărușul. D. urmare, a reușit doar să-l atingă în zona frunții, întrucât a deposedat-o de acel țăruș, obiect pe care – potrivit susținerii sale - l-a aruncat cât mai departe. A prins-o apoi, pe partea vătămată de mâna in care ținuse țărușul, după care lucrătorul de poliție a reușit să aplaneze conflictul.
Inculpatul a mai precizat că nu poate să explice numărul mare de zile de îngrijiri medicale acordat părții vătămate
Cât privește latura civila a cauzei, inculpatul a arătat că nu este de acord cu pretențiile civile formulate de partea vătămată.
Raportat la poziția exprimată de către părți, instanța a încuviințat administrarea probei testimoniale, sens în care a dispus audierea martorilor propuși prin rechizitoriu, cu excepția soțului părții vătămate, numitul K. I., persoană care s-a aflat în sala de judecată, în timpul dezbaterilor aferente termenului de judecată din data de 11.04.2013 (fiind audiați martorii R. V. – fil. 114-115; S. M. – fil. 120-121; B. Letiția – fil. 122-123 și S. I. Iudita – fil. 124-125).
Față de actele medicale și medico-legale existente la dosar, la solicitarea inculpatului, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize medico-legale, stabilind următoarele obiective:
1 - dacă există sau nu un raport de cauzalitate între leziunile traumatice provocate părții vătămate în urma incidentului petrecut la data de 03.08.2012 și numărul total (de 28-30) de zile acordate, având în vedere actele medicale existente la dosar, respectiv certificatul medico-legal nr.1960/I/a//948/06.08.2012 și cele două completări ale acestuia (înscrisurile existente la filele 17-19 în dosarul de urmărire penală);
2 - detalierea noțiunii de „hematom posttraumatic vechi coapsa dr.” (f.18 din dosarul de urmărire penală), cu precizarea intervalului de timp necesar a se scurge pentru ca o atare leziune să fie catalogată „veche”, respectiv dacă acest hematom al coapsei dr. a putut fi consecința directă a agresiunii fizice exercitate asupra părții vătămate la data de 3.08.2012;
3 - indicarea nr. total de zile de îngrijiri medicale acordate părții vătămate raportat la leziunile corporale traumatice constatate în urma examinării nemijlocite a părții vătămate și având în vedere actele medicale existente la dosar .
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de către SML BN, instanța a reținut că partea vătămată K. R. a prezentat leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, fără a se putea exclude și posibilitatea ca acestea să se fi produs prin lovire de corpuri dure, datorită localizării morfologice a acestora.
S-a apreciat, totodată, de către medicul specialist că, raportat la succesiunea și evoluția leziunilor descrise în actele medicale și medico-legale puse la dispoziție există o legătură de cauzalitate directă, condiționată, între evenimentul din data de 03.08.2012 și leziunile care au necesitat ulterior acordarea numărului total de zile de îngrijiri medicale.
Referitor la „hematomul posttraumatic vechi coapsă dreaptă”, s-a menționat că noțiunea amintită reprezintă un diagnostic stabilit de medicul specialist chirurg pe baza aspectului semiologic al acestuia și semnifică o leziune mai veche de câteva zile sau săptămâni, vechimea exactă putând fi stabilită doar prin examen histopatologic.
Cu privire la numărul de îngrijiri medicale acordat părții vătămate, s-a concluzionat că acesta este de 28-30 zile, în totalitate, precum și că leziunile pot data din ziua de 03.08.2012 (fil. 140-141 din dosar).
S-a întocmit, totodată, un referat de evaluare a inculpatului de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul BN (f.149-152).
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv: piesele dosarului de urmărire penală (f.1-90), actul de sesizare a instanței, declarația părții vătămate, depozițiile testimoniale, declarația inculpatului, fișa de cazier judiciar actualizată a inculpatului, raportul de expertiză medico-legală și referatul de evaluare a inculpatului, instanța reține, în fapt, următoarele:
Partea vătămată K. R. domiciliază în mun. Bistrița și împreună cu descendenta S. I. (sora părții vătămate) - ambele în calitate de succesoare ale defunctului M. S. - au în proprietate, conform T.P. nr._/4.10.2007, o suprafața totală de 2 ha și 1.500 mp, situată pe raza comunei Nușeni, printre aceste terenuri figurând și suprafața de 5.382 mp, de natură arabil, identificată în tarlaua 126, . avându-i ca vecini: la Nord – pe A. S., la Est - Școala Generală, la Sud -Kerekeș I. și la Vest – pe B. Saveta.
Încă din anul 2000, între partea vătămată, inculpatul C. I. și numitul A. S. s-au iscat o . neînțelegeri, generate de întinderea drepturilor lor de proprietate asupra terenurilor pe care le dețin în ridul “Rîtu Satului” sau “Rîtul după școală”, rid unde sunt amplasați și cei 5.382 mp ai părții vătămate. În acest context, partea vătămată nu a reușit să exercite o posesie continuă și efectivă asupra terenului în litigiu (încă din anul 2000).
Față de aceste împrejurări, la data de 17.11.2006, reprezentanți ai administrației publice locale au procedat la marcarea, prin amplasarea de țăruși, după delimitarea prin măsurare a suprafeței de 5.382 mp, raportat la vecinii terenului, și anume inculpatul C. I. (persoană care a achiziționat terenul proprietatea vânzătoarei B. Saveta) și numiții A. S., F. S. și R. V..
Cum situația conflictuală iscată de neînțelegerile legate de întinderea suprafețelor posedate de către părți nu a încetat, la data de 03.08.2012, în jurul orelor 12,00, la suprafața de teren în litigiu expusă anterior, s-au deplasat din nou partea vătămată K. R., inculpatul, un lucrător de poliție de la Postul de Poliție Nușeni (martorul S. M.), un reprezentant al Primăriei Nușeni (martora B. Letiția) și alte persoane (printre care martorii R. V., S. I. Iudita și soțul părții vătămate) pentru a se proceda la măsurarea și la delimitarea terenului de 5.382 mp al părții vătămate.
Cu această ocazie, între inculpat și martora S. I. Iudita (sora părții vătămate), s-a iscat o discuție contradictorie generată de pătrunderea martorei pe terenul aflat în folosința inculpatului și călcarea de către martoră a două fire de porumb. Iritat de gestul comis, inculpatul a îmbrâncit-o pe martoră, care – urmare a acestui act de violență – a căzut la pământ (aspecte relatate de către martorii oculari).
Raportat la atitudinea adoptată de către inculpat față de sora sa, la rândul ei, partea vătămată s-a îndreptat spre inculpat cu intenția de a-l lovi cu lețul (țăruș) pe care îl ținea în mâini. A fost, însă, deposedată de către inculpat, care, apoi, i-a aplicat cu acel leț două lovituri părții vătămate, cea dintâi peste una dintre mâini, iar cea de-a doua peste unul dintre picioare. Între cele două părți, s-a interpus, însă, lucrătorul de poliție, moment în care inculpatul a aruncat la pământ lețul anterior menționat (timp în care, spre inculpat se îndrepta soțul părții vătămate ținând în mâini și ridicat deasupra capului un ciocan, persoană care i-a dat, însă, ascultare lucrătorului de poliție, sens în care s-a oprit, fără a materializa intenția agresivă).
Față de starea de fapt mai sus menționată – și reieșită din probatoriul administrat în faza de urmărire penală (depozițiile martorilor S. M. (fil.37-38); R. V. (fil.40); B. Letiția (fil.42); S. I. Iudita (fil.48); actele medico-legale – fil. 17, 18-19; raportul de expertiză medico-legală; declarația părții vătămate și declarația de învinuit – fil. 13-16, 27-28) - instanța urmează să rețină că . fizică exercitată la data de 03.08.2012, cu intenție (iar nu în legitimă apărare, așa cum s-a susținut de către apărătorul acestuia, cu ocazia dezbaterilor pe fond) de către inculpat asupra părții vătămate – concretizată prin aplicarea a două lovituri cu lețul în zona mâinii și a piciorului drept –a avut drept consecință cauzarea de leziuni corporale traumatice pentru a căror vindecare părții vătămate i-a fost acordat un număr total de 28-30 zile de înrijiri medicale (fil. 140-141 din dosar).
Raportat la starea de fapt mai sus reținută, s-a constatat că, în drept, fapta inculpatului, persoană care, cu intenție, la data de 03.08.2012, a exercitat agresiuni de natură fizică asupra părții vătămate, cauzându-i leziuni corporale traumatice vindecabile în 28-30 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire, așa cum este aceasta prevăzută de Noul Cod penal (pentru infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 NCP, numărul minim de zile de îngrijiri medicale cerut pentru a fi întrunită latura obiectivă a acesteia fiind de 90 de zile).
Raportat la modificările legislative survenite pe parcursul procesului (. Noului Cod penal, respectiv Noul Cod de procedură penală) și la disp. art. 5 NCP, respectiv modificarea elementelor constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prev. de disp. art. 194 din Noul Cod penal, în virtutea disp. art. 386 alin. 1 din Noul Cod de pr. penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare, din infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 din vechiul Cod penal în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 din Noul Cod Penal.
În virtutea textelor de lege anterior menționate, a disp. art. 6 pct. 2 și art. 7 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului și a disp. art. 74 NCP, l-a condamnat pe inculpat pentru infracțiunea sus menționată, cu aplic. art. 5 NCP, la pedeapsa de 1 an închisoare.
La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 NCP, respectiv dispozițiile părții generale ale Noului Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite determinat de numărul de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea părții vătămate, persoana infractorului și conduita acestuia, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală (s-a avut în vedere că inculpatul nu a recunoscut comiterea infracțiunii, situație în care scopul educativ al pedepsei nu poate fi atins – în opinia instanței – prin aplicarea sancțiunii alternative a amenzii).
Față de împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale și avându-se în vedere și vârsta inculpatului, precum și concluziile consemnate în referatul de evaluare întocmit acestuia (fil. 149-152), instanța a apreciat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia, sens în care – în baza disp. art. 15 alin. 1 LANCP, a art. 5 NCP și a disp. art. 81 din vechiul Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, stabilind conform art. 82 C.pen., un termen de încercare de 3 ani.
S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C.pen., respectiv că, în cazul în care în cursul termenului de încercare, va săvârși cu intenție o nouă infracțiune, instanța va putea revoca beneficiul suspendării, urmând ca inculpatul să execute prezenta pedeapsă cumulată aritmetic cu pedeapsa ce va fi aplicată pentru noua infracțiune.
În latura civilă a cauzei, față de starea de fapt mai sus menționată și raportat la disp. art. 397 NCPP și ale art. 19 alin. 4 și 5 NCP coroborate cu disp. art. 1349 și urm. din Noul Cod Civil, l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale, către partea civilă K. R..
La stabilirea acestui cuantum, instanța a avut în vedere importanța valorii sociale ocrotită de legea penală căreia i s-a adus atingere prin fapta comisă de inculpat - integritatea corporală - dimensiunea durerilor de ordin fizic suportate de către partea civilă, concretizată în numărul apreciabil de zile de îngrijiri medicale (28-30 de zile) și în leziunile cauzate acesteia (referitor la care, în timp, au survenit complicații), suma stabilită fiind apreciată de instanță ca fiind una în măsură să acopere prejudiciul moral cauzat acesteia.
Față de natura infracțiunii comise și, implicit, a valorii sociale ocrotite de lege, s-a respins, ca nefondată, cererea părții vătămate privind obligarea inculpatului la plata de daune materiale constând în lipsa de folosință a părții vătămate asupra terenului în litigiu.
Având în vedere soluția de condamnare adoptată și disp. art. 276 alin. 1 NCPP, l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 155,40 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către partea vătămată K. R., cuantum în care sunt incluse cheltuielile de transport ocazionate de prezența părții vătămate la 11 termene de judecată (1 drum dus-întors cu mijloacele de transport feroviar ridicându-se la valoarea de 10,40 lei) și c/v taxei privind examinarea părții vătămate în vederea emiterii certificatului medico-legal (30 lei – conform înscrisurilor depuse, în copie, la fil. 136 din dosar). Văzând și disp. art. 274 alin. 2 din Noul Cod de pr. penală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul C. I., solicitând, prin apărător, casarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună achitarea inculpatului. Se consideră că o pedeapsă cu amenda ar fi fost mult mai potrivită decât pedeapsa cu închisoarea. De asemenea, în mod nelegal instanța de fond nu a reținut circumstanțele atenuante prev.de art.75 lit.a și b C.penal, existând din partea părților vătămate o provocare și o tulburare puternică sub influența căreia a acționat inculpatul. Partea vătămată s-a îndreptat spre inculpat cu intenția lovirii cu un țăruș pe care îl ținea în mână, moment în care inculpatul a smuls țărușul și s-a apărat. Consideră că Noul Cod Penal este mai favorabil inculpatului cu privire la limitele pedepsei. Referitor la daunele morale, raportat la conduita părților vătămate, solicită a fi înlăturate cu totul, întrucât nu au avut nici o traumă excepțională care să le îndrituiască să solicite vreun acord bănesc, cu atât mai mult cu câte acestea au iscat scandalul.
Analizând apelul formulat, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține următoarele:
Pe baza probatoriului administrat în cauză, prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, corespunzătoare adevărului, din care a reieșit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 NCP, fost art. 181 alin. 1 din vechiul Cod penal, fapta inculpatului constând în aceea că la data de 03.08.2012, a exercitat agresiuni de natură fizică asupra părții vătămate, cauzându-i leziuni corporale traumatice vindecabile în 28-30 zile de îngrijiri medicale .
Raportat la cele solicitate în apel în sensul reținerii provocării inculpatului de către partea vătămată, în cauză nu s-a dovedit acest aspect, ci dimpotrivă din probele dosarului a rezultat că inculpatul a îmbrâncit-o pe sora părții vătămate, care – urmare a acestui act de violență – a căzut la pământ și raportat la această atitudine a inculpatului față de sora sa, la rândul ei, partea vătămată s-a îndreptat spre inculpat cu intenția de a-l lovi cu lețul (țăruș) pe care îl ținea în mâini. A fost, însă, deposedată de către inculpat, care, i-a aplicat apoi cu acel țăruș două lovituri părții vătămate, cea dintâi peste una dintre mâini, iar cea de-a doua peste unul dintre picioare ( a se vedea în acest sens declarațiile martorilor S. M. f.120, B. Letiția (f.122), S. I. Iudita (f.124).
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, instanța a reținut că aceasta a fost săvârșită în cursul anului 2013, așadar sub imperiul Codului penal din 1969, astfel încât se impune analizarea legii penale mai favorabile.
Art. 3 din Codul penal consacră principiul activității legii penale stabilind că legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare. Art. 5, alin. 1 al aceluiași act normativ prevede o excepție de la principiul activității legii penale, stabilind că „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile vizează atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă (Decizia nr. 1470/08.11.2011 a Curții Constituționale a României). De asemenea, trebuie avută în vedere Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României, care impune analizarea globală a aplicării legii penale mai favorabile. Analizând comparativ dispozițiile art. 181 alin. 1 din vechiul Cod penal și cele prev. de art. 193 alin. 2 NCP., precum și modalitățile de individualizare a pedepsei conform celor două reglementări, instanța reține că, în speță, legea penală mai favorabilă este cea anterioară intrării în vigoare a noului Cod penal.
Astfel, sub aspectul conținutului constitutiv al infracțiunii, reglementarea anterioară prevedea o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar în Noul Cod penal fapta este sancționată cu aceeași pedeapsă însă alternativ cu amenda. Sub aspectul limitelor de pedeapsă prevăzute de cele două reglementări, instanța constată că noua reglementare prevede, spre deosebire de cea anterioară pedeapsa închisorii alternativ cu amenda penală, astfel că, sub acest aspect legea nouă ar fi mai favorabilă, în măsura în care instanța ar înclina spre aplicarea acestei sancțiuni.
În cauză, reținând însă modalitatea de comitere, leziunile cauzate părții vătămate și numărul de zile necesare pentru vindecarea acestora, Curtea apreciază că nu este suficientă pedeapsa amenzii penale, pentru a se atinge scopul preventiv și educativ al pedepsei, impunându-se aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
Analizând în acest context modalitățile de individualizare a pedepsei prevăzute de cele două reglementări, instanța apreciază că suspendarea condiționată a executării pedepsei, prevăzută de art. 81 Cod penal din 1969, este mai favorabilă decât modalitățile de individualizare a executării pedepsei prevăzute de Codul penal actual și care ar fi proporționale în speță.
Din această perspectivă, legea penală mai favorabilă inculpatului este vechiul Cod penal, care practic a fost aplicat și de către prima instanță.
Trecând apoi la sancționarea inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art.72 C.pen., respectiv atât circumstanțele reale ale cauzei, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, însă, raportat la persoana inculpatului, vârsta acestuia (72 ani) și lipsa antecedentelor penale, Curtea apreciază că instanța trebuia să aplice acestuia o pedeapsă situată la limita minimă prevăzută de lege, aceasta fiind în măsură să realizeze reeducarea inculpatului, precum și scopul preventiv al pedepsei, menținând modalitatea de executare a suspendării condiționate.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, aceasta a fost corect soluționată de către prima instanță prin obligarea inculpatului la plata daunelor morale în favoarea părții civile, evident că acesteia prin loviturile aplicate de către inculpat i s-au cauzat suferințe atât fizice cât și psihice, astfel că suma stabilită de instanță este justificată și în măsură să acopere prejudiciul moral cauzat acesteia.
Față de cele mai sus arătate, Curtea va constata că sentința atacată este netemeinică, sens în care va admite apelul inculpatului C. I. împotriva sentinței penale nr. 30 din 16 aprilie 2014 a Judecătoriei Beclean, pe care o va desființa doar în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului si durata termenului de încercare.
Pronunțând o nouă hotărâre va reduce pedeapsa aplicată inculpatului la 6 luni închisoare, termenul de încercare fiind 2 ani si 6 luni.
Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Va stabili onorar avocațial de 200 lei in favoarea Baroului Cluj.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul inculpatului C. I. împotriva sentinței penale nr. 30 din 16 aprilie 2014 a Judecătoriei Beclean, pe care o desființează doar în ceea ce privește cuantumul pedepsei si durata termenului de încercare.
Pronunțând o nouă hotărâre reduce pedeapsa aplicată inculpatului la 6 luni închisoare, termenul de încercare fiind 2 ani si 6 luni.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Stabilește onorar avocațial de 200 lei in favoarea Baroului Cluj.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitiva.
Pronunțata în ședința publica, azi, 25 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. V. A. I. M.
GREFIER,
L. C.
Dact.I.M./Dact.S.M
4 ex./19.02.2014
Jud.fond. V. M. L.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 405/2014. Curtea de... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 57/2014. Curtea de... → |
|---|
