Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 442/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 442/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 1877/120/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 442
Ședința publică din data de 23 septembrie 2014
PREȘEDINTE – I. N.
GREFIER – C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror P. I. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de condamnatul B. I., fiul lui I. și V., născut la data de 10 februarie 1967 în Pitești, județul Argeș, C.N.P._, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 727 din data de 24 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a respins contestația la executare formulată de condamnat, ca inadmisibilă și obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul-condamnat B. I. în stare de detenție și asistat de avocat desemnat din oficiu P. M. din Baroul Prahova substituind pe avocat N. G., cu delegație de asistență judiciară obligatorie nr._/2014.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Conform dispozițiilor art. 356 alin. 2 Cod proc. penală, cu permisiunea instanței, avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul aflat în stare de deținere a luat legătura cu acesta, precizând că își menține contestația. Nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat P. M. având cuvântul pentru contestatorul condamnat B. I. solicită admiterea contestației și redozarea pedepsei.
Solicită a se avea în vedere că acesta are doi copii minori în întreținere, a avut o atitudine sinceră la judecată și regretă împrejurarea pentru care se află încarcerat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea contestației ca nefondată. Motivele invocate de contestator nu se regăsesc în dispozițiile art. 598 Cod procedură penală.
Contestatorul - condamnat B. I. având ultimul cuvânt solicită admiterea contestației și pe fond, redozarea pedepsei.
CURTEA
Asupra contestației penale de față;
Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 727 din data de 24 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița s-a respins contestația la executare formulată de condamnat, ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr._ /22.04.2014, condamnatul B. I. a solicitat reducerea pedepsei la care a fost condamnat.
În motivare, acesta a învederat instanței faptul că are doi copii minori pe care nu are cine să îi întrețină.
Din oficiu, instanța a solicitat Penitenciarului Mărgineni înaintarea copiei mandatului de executare a pedepsei închisorii.
Prin adresa din data de 06.06.2014, s-a comunicat tribunalului copia M.E.P.Î. nr. 1381/2013 din 09.04.2014, emis de Tribunalul Dâmbovița.
În urma examinării cererii, în raport de motivele invocate, prima instanță a apreciat că aceasta este inadmisibilă, reținând următoarele:
Potrivit mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1381/2013 din 09 aprilie 2014 emis de Tribunalul Dâmbovița a rezultat că petentul condamnat B. I. se află în executarea unei pedepse rezultante de 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), e) și f) Cod penal, după executarea pedepsei principale, aplicată prin sentința penală nr. 686 din 23 decembrie 2013 a Tribunalului Dâmbovița, definitivă prin decizia penală nr. 367din 09 aprilie 2014 a Curții de Apel Ploiești.
Cererea formulată de către condamnat, în sensul reducerii pedepsei aplicată printr-o hotărâre de condamnare definitivă, a fost apreciată de tribunal ca fiind inadmisibilă, întrucât motivul invocat nu se regăsește în nici-unul dintre cazurile prevăzute de legiuitor ca temeiuri pentru admiterea cererii, conform art. 598 Cod procedură penală, apreciindu-se, totodată, că aceasta ar putea fi formulată doar în cadrul dosarului în care s-a pronunțat condamnarea respectivă și dacă se refuză aplicarea, în cadrul căilor de atac legal prevăzute pentru hotărârea respectivă.
Pentru aceste considerente, prima instanță a respins contestația la executare formulată de către condamnatul B. I., ca inadmisibilă.
În conformitate cu art.275 alin.2 Cod procedură penală, s-a dispus obligarea contestatorului la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Dâmbovița
Împotriva sentinței penale nr. 727 din data de 24 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în termen legal a formulat contestație condamnatul B. I. care a criticat sentința primei instanțe de netemeinicie.
Cu ocazia dezbaterilor, contestatorul condamnat, prin avocatul desemnat din oficiu, a criticat sentința susținând că pedeapsa aplicată este mult prea aspră în raport de fapta și persoana acestuia, sens în care s-a solicitat admiterea contestației și pe fond redozarea pedepsei.
Curtea, examinând sentința primei instanțe în raport de critica invocată, pe baza materialului probator administrat în cauză și a dispozițiilor legale incidente, constată că aceasta este legală și temeinică iar contestația formulată de condamnat nu se justifică, pentru considerentele ce urmează:
În conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 598 Cod procedură penală, contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă, așa cum în mod corect a reținut și judecătorul fondului, că prin sentința penală nr. 686 din 23 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, definitivă prin decizia penală nr. 367 din 09 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, contestatorul B. I. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară privind interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), e) și f) Cod penal, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 218 alin. 1 și 3 lit. b) și c) Cod penal cu aplic. art. 36 alin. 1 Cod penal și art. 221 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 36 alin. 1 Cod penal, fiecare cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, în prezent, acesta aflându-se în Penitenciarul Mărgineni în executarea acestei pedepse, conform mandatului de executare nr. 1381/2013 din data de 09 aprilie 2014 emis de Tribunalul Dâmbovița.
Prin contestația la executare formulată, condamnatul B. I. a solicitat reducerea pedepselor, susținând că are doi copii minori și nu are cine să se ocupe de întreținerea lor, aceleași motive fiind invocate și pe calea contestației.
Examinând cererea, în raport de dispozițiile cuprinse în art. 598 Cod procedură penală, pe baza susținerilor condamnatului, în mod temeinic și legal instanța de fond a constatat că motivele invocate nu se regăsesc între cazurile arătate expres și limitativ la literele a) – d) care să justifice admiterea contestației la executare, motiv pentru care respingerea cererii, ca inadmisibilă, este justă, și ca atare, nu se impune desființarea sentinței, așa cum s-a solicitat.
În plus, după cum s-a arătat și în considerentele hotărârii contestate, individualizarea judiciară a pedepsei poate fi analizată exclusiv pe calea ordinară a căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea respectivă iar nu prin contestația la executare, întrucât motivul invocat excede cadrului procesual reglementat de art. 598 Cod procedură penală.
Pentru considerentele expuse, Curtea, constatând că sentința primei instanțe este temeinică și legală iar motivul invocat pe calea contestației este nefondat, în temeiul disp. art. 4251 alin. 1 cu referire la art. 597 alin. 8 Cod procedură penală, se va dispune respingerea contestației, ca nefondată.
Reținând culpa procesuală a contestatorului condamnat, în baza disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, se va dispune obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
De asemenea, față de incidența disp. art.90 alin. 1lit. a) Cod procedură penală și întrucât asistența juridică a fost asigurată de avocat desemnat din oficiu, potrivit art. 274 alin.1 Cod procedură penală, se va dispune plata sumei de 100 lei cu titlu de onorariu, stabilit potrivit art. 5 alin. 1 lit. g) din Protocolul Comun nr._/2008 al Ministerului Justiției și nr. 1693/2008 al Uniunii Naționale a Barourilor din România din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul B. I. fiul lui I. și V., născut la data de 10 februarie 1967, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 727 din data de 24 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă contestatorul condamnat B. I. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata onorariului avocatului desemnat din oficiu în cuantum de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2014.
Președinte, Grefier,
I. N. C. M.
red.I.N./C.M.
4 ex./28.10.2014
d.f._ - Tribunalul Dâmbovița
j.f. R. R.
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3113/2006.
| ← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 1097/2014. Curtea... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
