Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 157/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 157/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 918/96/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 157/CU
Ședința publică din 02 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. R. C.
Grefier R. A. I.
Cu participarea Ministerului Public reprezentat de către doamna procuror V. O. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M.
Pe rol soluționarea contestației formulate de condamnatul contestator P. I. - fiul lui G. și S., născut la data de 29.09.1969 în loc. Cervenia, jud. Teleorman, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Miercurea C., împotriva sentinței penale 299/12 mai 2014 a Tribunalului Harghita.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul P. I. asistat de apărătorul desemnat din oficiu, domnul avocat G. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată faptul că se află în condițiile prevăzute de art. 425 indice 1 Cod procedură penală, condamnatului – contestator asigurându-i-se asistență judiciară.
Contestatorul precizează că sesizarea instanței de fond este nelegal făcută deoarece nu el a formulat-o.
Apărătorul contestatorului nu formulează alte cereri.
Reprezentanta parchetului învederează de asemenea că nu are cereri de formulat.
Apărătorul desemnat din oficiu pe seama contestatorului solicită admiterea contestației iar în rejudecare desființarea sentinței penale atacate iar pe fond respingerea contestației.
Reprezentanta parchetului, față de poziția contestatorului, solicită admiterea contestației formulate împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Harghita, desființarea sentinței penale atacate și, pe fond, respinge contestația formulate pe seama condamnatului P. I. de aplicare a legii penale mai favorabile. Cu cheltuieli în sarcina statului.
Contestatorul P. I. precizează că este de acord cu concluziile apărătorului său.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra prezentei cauze:
Prin sentința penală nr.299/12.05.2014, Tribunalul Harghita a respins contestația la executare formulată de condamnatul P. I. și conform art.275 alin.2 NCPP a obligat condamnatul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de acesta.
Instanța de fond, la pronunțarea acestei soluții a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul acestui Tribunal, sub numărul_, la data de 27.03.2014, contestatorul P. I., prin contestația la executare formulată, a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile.
În motivarea cererii contestatorul a arătat că noul cod penal a modificat încadrarea juridică a faptelor, pentru care a fost condamnat, motiv pentru care se impunea reevaluarea cuantumului pedepsei.
La solicitarea instanței, Penitenciarul Miercurea C. a înaintat copia fișei de evaluare a comisiei Penitenciarului Miercurea C., copia de pe cazierul judiciar, privindu-l pe P. I. și copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.47/2011, din 31.08.2012, emis de Tribunalul Teleorman.
Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr.836/2013, la nivelul Penitenciarului Miercurea C., a stabilit că situația juridică a contestatorului nu atrăgea incidența legii penale mai favorabile.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 43 din 19.04.2011 a Tribunalului Teleorman, rămasă definitivă prin decizia penală nr.2811 din 29.08.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, P. I. a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare.
În baza art.13 alin.1 și 2 din Legea nr.678/2001 modificată, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 7 ani închisoare. În baza art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani. În baza 33 lit.a – 34 lit.b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare. În baza art.39 alin.2 Cod penal au fost descontopite pedepsele, aplicate față de același inculpat, prin sentința penală nr.13 din 22.01.2007 a Judecătoriei Z., definitivă în: - pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art.78 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal; - pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.78 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal; - pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art.293 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și repuse în individualitatea lor. S-a menținut revocarea liberării condiționate, dispusă prin sentința penală nr.13/2007 a Judecătoriei Z., pentru restul de pedeapsă neexecutat de 880 zile, din pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată inculpatului P. I. prin sentința penală nr.303/2001 a Judecătoriei Z. și au fost contopite pedepsele de 1 an, 1 an și 3 luni, 2 ani închisoare, precum și restul de pedeapsă neexecutat, de 880 zile, cu pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.
Instanța a constatat că în privința pedepsei la care a fost condamnat contestatorul nu erau incidente dispozițiile legii penale mai favorabile.
Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., „când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim”.
D. consecință s-a constatat că nu se impunea reducerea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată condamnatului.
Având în vedere cele expuse, a fost respinsă contestația la executare și s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.275 alin.2 Cod procedură penală .
Această soluție a instanței de fond, cu stricta respectare a prev. art.425/1 Cod procedură penală, a fost contestată de către condamnatul P. I. care a înțeles să solicite ca, în urma admiterii acestei căi de atac și a modificări integrale a hotărârii judecătorești criticate, să fie respinsă cererea inițial formulată, deoarece nu a întocmit-o el. Condamnatul contestator a învederat faptul că nu a înțeles să investească, direct și personal, instanța de fond cu o cerere prin care să beneficieze de aplicarea legii penale mai favorabile și că el personal nu a formulat o asemenea cerere.
Analizând contestația astfel formulată, cu stricta respectare a dispozițiilor art.425/1 Cod procedură penală coroborate cu prevederile H.G.nr.836/2013 se constată că aceasta are caracter fondat impunându-se a fi admisă, deoarece:
Comparându-se caracteristicile scrisului și semnăturilor de pe înscrisurile aflate la fila 1 din dosarul Tribunalului Harghita și la fila 3 din dosarul Curții de Apel Tg.M. se constată că există diferențieri evidente, marcante între acestea. Condamnatul contestator și-a recunoscut semnătura aflată pe înscrisul aflat la fila menționată din dosarul acestei instanțe de control judiciar, învederând că, după . noilor dispoziții penale, nu a înțeles să formuleze o cerere prin care să beneficieze de aplicarea legii penale mai favorabile. De precizat că prin dispozițiile H.G.nr.836/2013 vocația de a solicita aplicarea legii penale mai favorabile aparține fie Comisiei special constituite la nivelul fiecărui penitenciar, fie persoanei condamnate. Se constată, date fiind și cele expuse de procurorul de ședință, că prezenta cerere de aplicare a legii penale mai favorabile, înaintate Tribunalului Harghita la data de 27 martie 2014 nu reprezintă voința condamnatului contestator, ea nu a fost formulată de acesta, fapt pentru care în cauză devin incidente prev.art.425/1 alin.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală. În baza acestor dispoziții legale, contestația astfel formulată va fi admisă, se va desființa integral sentința penală vizată și, pe fond, va fi respinsă contestația formulată pe seama condamnatului P. I. de aplicare a legii penale mai favorabile.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația formulată de condamnatul contestator P. I. - fiul lui G. și S., născut la data de 29.09.1969 în loc. Cervenia, jud. Teleorman, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Miercurea C., împotriva sentinței penale 299/12 mai 2014 a Tribunalului Harghita.
Desființează sentința penală menționată și, pe fond, respinge contestația formulată pe seama condamnatului P. I. de aplicare a legii penale mai favorabile.
Cheltuielile judiciare la prim grad jurisdicțional și la nivelul acestei instanțe de control judiciar rămân în sarcina statului. Suma de 100 lei cu titlul de onorariu pentru avocat din oficiu se va avansa Baroului M. din fondul special al Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.06.2014.
Președinte,
M. R. C.
Grefier,
R. A. I.
Red.M.R.C.-02.06.2014
Tehn.G.C.-04.06.2014/4 ex
Jud.trib.L. R.
| ← Favorizarea infractorului. Art. 264 C.p.. Decizia nr. 150/2014.... | Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 272/2014.... → |
|---|
