Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 1882/2014. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1882/2014 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 5901/193/2014
Dosar nr._ Contestație la executare
art.595 Cpp
ROMANIA
JUDECATORIA BOTOSANI – SECȚIA PENALĂ
JUDETUL BOTOSANI
Ședința publică din 04 iunie 2014
PREȘEDINTE – A. V.
GREFIER – B. M.
SENTINȚA PENALA NR. 1882
Pe rol judecarea contestației la executare formulate în temeiul art.23 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 595 Cod procedură penală de contestatorul C. A. L..
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit condamnatul ce este încarcerat în Penitenciarul B..
Procedura – fără citare.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține spre deliberare.
Dezbaterile orale din timpul ședinței au fost înregistrate audio potrivit dispozițiilor art. 369 alin.1 Cod procedură penală.
J U D E C A T Ă :
Asupra contestației la executare de față:
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 08.04.2014, contestatorul C. A. L., deținut în Penitenciarul B., a formulat contestația la executare având ca obiect aplicarea legii mai favorabile cu privire la pedeapsa în executarea căreia se află.
Pentru justa soluționare a contestației, instanța a solicitat de la Penitenciarul B. copia mandatului de executare și fișa de evaluare întocmită de Comisia din cadrul Penitenciarului B. de evaluare a incidenței aplicării legii mai favorabile din perspectiva noilor reglementări penale și procesual penale.
Analizând contestația la executare formulată de contestatorul C. A. L., instanța reține că acesta se află în executarea pedepsei de 3 ani și 4 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 3460/28.11.2013 a Judecătoriei Iași, definitivă prin nerecurare la data de 21.01.2014, în baza căreia s-a emis mandatul de executare nr. 3903/2013 din 21.01.2014.
Prin această hotărâre s-a admis cererea de contopire pedepse formulată de condamnat și s-a dispus contopirea pedepselor de 3 ani închisoare și 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 133/19.03.2013 a Judecătoriei P. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și de distrugere și semnalizare falsă prev. și ped. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i, alin. 3 lit. f, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 și de art. 276 alin. 1, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu pedepsele de 2 ani închisoare și 1 an închisoare aplicate prin sentința penală nr. 153/08.04.2013 a Judecătoriei P. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal din 1969 și de art. 192 alin.2 Cod penal din 1969, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită la 3 ani și 4 luni închisoare.
S-a dedus din pedeapsă durata detenției de la data de 03.02.2013 la zi..
Instanța reține că, potrivit dispozițiilor art.6 din Codul penal actual, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Conform art. 23 alin.2 din Legea nr. 255/2013, așa cum a fost modificat prin OUG nr. 116/2013, cererile, contestațiile și sesizările privind persoanele aflate în executarea pedepselor și a măsurilor educative privative de libertate se soluționează de urgență și cu precădere de către instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de reeducare.
Instanța urmează să verifice în speță incidența dispozițiilor legii penale mai favorabile în cazul concursului de infracțiuni, verificând mai întâi dacă pedepsele aplicate pentru infracțiunile săvârșite depășesc sau nu limita maximă prevăzută de legea nouă, pentru ca ulterior să se analizeze dacă, în concret, pedeapsa rezultantă, obținută în urma contopirilor efectuate potrivit reglementării anterioare, depășește limita maximă la care se poate ajunge potrivit art. 39 alin. 1 lit. b noul Cod penal.
Instanța constată că infracțiunea de infracțiunea de furt calificat are corespondent în art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 noul Cod penal, iar pedepsele aplicate de 3 ani închisoare și 2 ani închisoare se situează sub maximul prevăzut de legea nouă, respectiv 5 ani închisoare. Infracțiunea de violare de domiciliu are corespondent în art. 224 alin. 2 Cod penal actual, iar pedeapsa aplicată de 1 an închisoare nu depășește maximul special de 3 ani închisoare. Infracțiunea de distrugere și semnalizare falsă are corespondent în art. 332 Cod penal nou, iar pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare nu depășește maximul special de 7 ani închisoare. Prin urmare, nu se impune reducerea pedepselor aplicate contestatorului prin sentința de condamnare.
În ceea ce privește regimul sancționator al concursului de infracțiuni, instanța reține că, în urma aplicării prevederilor art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, i s-a aplicat contestatorului pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare. Comparând această rezultantă cu pedeapsa aplicabilă potrivit art. 39 alin. 1 lit. b Codul penal actual, care impune adăugarea la pedeapsa cea mai grea a unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, rezultă că regimul sancționator al concursului de infracțiuni prevăzut de Codul penal anterior este mai favorabil condamnatului decât actuala reglementare.
Prin urmare, apreciind că în cauză nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod penal, instanța va respinge contestația la executare formulată de contestatorul C. A. L..
În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală, contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 25 lei.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE :
Respinge contestația la executare formulată în temeiul art. 23 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 595 Cod procedură penală de contestatorul C. A. L., fiul lui N. și Fecla, născut la data de 21.10.1988 în orașul Tg. F., județul Iași, cu domiciliul în oraș Târgu F., ., jud. Iași, CNP_, în prezent persoană privată de libertate în Penitenciarul B..
Obligă contestatorul să plătească statului suma de 25 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 04 iunie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. A.V.
Tehnored. B.M.
Ex. 4/03.10.2014
| ← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Sentința nr. 3276/2014.... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... → |
|---|
