Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 1371/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1371/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 13706/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Sentința penală nr. 1371
Ședința publică de la 10.12.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. G. C.
Grefier: C. A. G.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror C. R.
Pe rol se află deliberarea și pronunțarea asupra cererii de contestație la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de petentul condamnat M. I..
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08.12.2014, care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, când instanța având în vedere dispozițiile art. 391 alin. 2 NCPP, având nevoie de timp pentru a delibera raportat la complexitatea cauzei, a dispus ca pronunțarea să se facă la o dată ulterioară, respectiv 10.12.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 5059/24.10.2014 pronunțată în dosarul nr._/215/2014 s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., iar în temeiul art. 595 alin. 2 Cod procedură penală s-a dispus declinarea competenței de soluționare a contestației la executare formulată de condamnatul M. I..
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria C. a reținut următoarele:
La data de 03.10.2014 a fost înregistrat pe rolul instanței de judecată dosarul nr._/215/2014 având ca obiect contestație la executare.
În motivarea cererii petentul condamnat M. I. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condamnarea de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.
La solicitarea instanței, Penitenciarul C. a înaintat copia de pe mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 13/2008 din 21.10.2009 emis de Tribunalul D., pe baza s.p. nr. 11/14.02.2008 a Tribunalului D., definitivă la data de 15.01.2009 prin decizia penală nr. 66 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Din conținutul prevederilor art. 595 alin. 2 Cod procedură penală privind intervenirea unei legi penale noi rezultă că soluționarea cererilor având ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile este de competența instanței de executare, iar dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei, de către instanța corespunzătoare în grad în a cărei circumpscripție se află locul de deținere.
Competența reglementată în materia contestației la executare a pedepselor nu este una alternativă, în sensul posibilității de alegere pe care ar avea-o condamnatul de a sesiza fie instanța de executare a ultimei hotărâri, fie instanța egală în grad cu instanța de executare, în a cărei rază se află locul de deținere.
Cu privire la contestația la executare formulată de petentul condamnat M. I. instanța a reținut că potrivit disp. art. 553 Cod procedură penală, hotărârea instanței penale, rămasă definitivă, la prima instanță de judecată sau instanța ierarhic superioară ori la instanța de apel, se pune în executare de către prima instanță de judecată.
Astfel, a constat că instanța de executare este Tribunalul D., competentă să soluționeze contestația la executare formulată de petentul condamnat M. I..
Instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. și în temeiul art. 592 alin. 2 Cod procedură penală va dispune declinarea competenței de soluționare a contestației la executare formulată de condamnatul M. I. în favoarea Tribunalului D..
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului din care suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu.
Primind dosarul cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului D. la data de 06.11.2014 sub nr._ .
La solicitarea instanței, Penitenciarul C. a comunicat, prin adresa nr. N_/PCDJ/10.11.2014, copia mandatului de executare a pedepsei închisorii privind pe persoana condamnată M. I., minuta s.p. nr. 11/14.02.2008 și fișa de evaluare a acestuia.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:
Contestatorul – condamnat M. I. se află în executarea pedepsei principale de 10 ani închisoare și pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b C.p. pe o durată de 2 ani, aplicate prin S.P. nr. 11/14.02.2008 a Tribunalului D., definitivă prin d.p. nr. 66/15.01.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin contestația la executare formulată contestatorul a învederat că solicită aplicarea legii penale mai favorabile.
Prin sentința penală nr. 11/14.02.2008 a Tribunalului D., definitivă prin d.p. nr. 66/15.01.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus în baza art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001 condamnarea inculpatului M. I. la 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.p. pe o durată de 2 ani. În baza art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. a condamnat pe același inculpat la 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.p. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a C.p. și 34 C.p. s-a hotărât ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare în regim de detenție și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.p. pe o durată de 2 ani.
Potrivit dispozițiilor art. 598 C.p.p., contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă, b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare, d) când se invocă amnistia, grațierea, prescripția sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
Conform art. 598 C.p.p. contestația la executare este procedeul jurisdicțional de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare sau executarea efectivă a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se poate reclama nelegalitatea si netemeinicia hotărârii penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. Cu alte cuvinte, contestația la executare reprezintă un mijloc procedural prin care se rezolvă incidentele ivite în cursul executării pedepsei și nu poate fi formulată în scopul soluționării unei probleme de fond, rezolvată cu autoritate de lucru judecat prin hotărârea penală.
De asemenea, potrivit art. 595 C.p.p. când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare intervine o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară decât cea care se execută ori urmează a se executa instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor art. 6 C.p.
Totodată, potrivit Deciziei nr. 1/14.04.2014 a ÎCCJ – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pronunțată în cadrul dosarului nr._ /HP/P, s-a statuat cu caracter obligatoriu pentru viitor că în aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei înainte de . NCP, pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, într-o primă etapă se verifică incidența dispozițiilor art. 6 C.p. cu privire la pedepsele individuale, iar în a doua etapă se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 C.p.
Așadar, analizând dispozițiile legale și pe cele obligatorii ale ÎCCJ, tribunalul constată că pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod proc. pen., instanța urmează să analizeze, în ordinea menționată, următoarele aspecte:
- aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă pentru fiecare infracțiune din componența concursului
- aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni.
1. În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța urmează să stabilească limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat.
Astfel, instanța reține următoarele:
a) Infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001 este reglementată de dispozițiile art. 210 alin. 1 lit. a NCP, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în actualul Cod penal limitele pedepsei fiind prevăzute de la 3 ani la 10 ani închisoare.
Față de cele reținute, instanța constată că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001 nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă, care este de 10 ani închisoare.
b) Infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. este reglementată de dispozițiile art. 211 alin. 1 și 2 NCP, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în actualul Cod penal limitele pedepsei fiind prevăzute de la 5 ani la 12 ani închisoare.
Față de cele reținute, instanța constată că pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă, care este de 12 ani închisoare.
2. În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile referitoare la tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni, instanța urmează să compare pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului cu limita maximă la care se poate ajunge potrivit art. 39 alin. 1 lit. b C. pen., luându-se în calcul pedepsele aplicate care nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă.
Astfel, în baza art. 38 alin. 1 NCP raportat la art. 39 alin. 1 lit. b NCP, dacă s-ar contopi pedepsele de 10 ani închisoare și 5 ani închisoare, și s-ar aplica pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare la care s-ar adăuga un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite, care este 1 an și 8 luni închisoare, condamnatul ar trebui să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 11 ani și 8 luni închisoare.
D. urmare, instanța constată că pedeapsa principală rezultantă de 10 ani închisoare aflată în curs de executare nu este mai mare decât pedeapsa principală rezultantă pe care ar fi primit-o condamnatul potrivit legii noi de 11 ani și 8 luni închisoare și, în consecință, constată că nu se impune aplicarea art. 6 NCP cu privire la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare pedeapsă principală.
Totodată, instanța constată că pedeapsa complementară dispusă pe o durată de 2 ani prin s.p. anterior menționată nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, avându-se în vedere în acest sens și dispozițiile art. 66 alin. 1 NCP și art. 67 alin. 2 NCP.
În concluzie, condamnatul va executa pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare pedeapsă principală și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Codul penal din 1969 în conținutul și limitele prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d NCP pe o perioadă de 2 ani.
În raport de toate considerentele expuse, în baza art. 598 C.p.p. și art. 595 C.p.p. instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare ca urmare a cererii formulată de condamnatul M. I. de aplicare a legii penale mai favorabile.
Aflat în culpă procesuală în generarea cheltuielilor judiciare avansate, potrivit disp. art. 275 alin. 2 C.p.p. instanța va obliga pe contestatorul-condamnat la plata sumei de 170 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul special al Ministerului Justiției.
Prin încheierea din data de 12.02.2015 instanța a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta sentinței penale nr. 1371/10.12.2014 privind pe condamnatul M. I. pronunțată în dosarul nr._, în sensul că se va trece corect „Pronunțată în ședință publică, azi 10.12.2014.” în loc de "Pronunțată în ședință publică, azi 8.12.2014."
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 598 C.p.p. și art. 595 C.p.p. respinge ca neîntemeiată contestația la executare ca urmare a cererii formulată de condamnatul M. I., fiul lui P. și G., născut la data de 21.02.1983, în C., CNP –_, cu domiciliul în C., ., nr. 16, în prezent deținut în Penitenciarul C., de aplicare a legii penale mai favorabile.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă pe contestatorul-condamnat la plata sumei de 170 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul special al Ministerului Justiției.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.12.2014.
Președinte,Grefier,
C. G. C. C. A. G.
Red. C.G.C./12.02.2015
Tehnored. C.A.G./ 5 ex.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 1165/2014.... | Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517... → |
|---|
