Dare de mită. Art. 255 C.p.. Sentința nr. 750/2014. Tribunalul ILFOV

Tribunalul ILFOV - Sentințe și decizii penale / 2014

Sentința nr. 750/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 372/93/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR. 750

Ședința publică de la 03.12.2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE - R. M. R.

GREFIER - N. M.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. - este reprezentat de către procuror C. S..

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpații P. G. C., P. G., G. G., Weiss (fostă B.) L., C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F., partea responsabilă civilmente S.C F. C. 2005 S.A Pitești și partea civilă S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Juridică, având ca obiect infracțiuni de corupție (Legea nr.78/2000).

Dezbaterile si sustinerile participanților au avut loc în sedinta publica de la data de 10.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat succesiv pronunțarea pentru datele de 24.10.2014, 05.11.2014, 19.11.2014 și apoi pentru data de astăzi, 03.12.2014, când,

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

I.1. P. rechizitoriul nr.164/P/2009 din data de 30.05.2012 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia N. Anticoruptie, Serviciul Teritorial Pitești, au fost trimisi în judecată în stare de libertate un număr de șapte inculpați, după cum se va arăta în cele ce urmează, cu mențiunea că toate încadrările juridice au fost făcute de către procurorul de caz prin raportare la legislația penală în vigoare la data de 30.05.2012 .

Astfel, inculpatul P. G. C. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii a 5 infracțiuni: dare de mită în formă continuată (faptă prev.și ped de art. 255 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.pen.), complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (faptă prev.și ped.de art. 26 C.pen. rap. la art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.248 C.pen. cu aplic. art.248¹ C.pen., cu aplic. art.41 al. 2 C.pen.), complicitate la infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute la secțiunile 2 și 3 din legea nr. 78/2000 (faptă prev.și ped.de art. 26 C.pen. rap. la art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap. la art. 289 C.pen. cu ref. la art.13² din Legea nr.78/2000 și art. 254 alin. 2 din C.pen. rap. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.pen.), instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute la secțiunile 2 și 3 din legea nr. 78/2000 ( faptă prev.și ped.de art. 25 C.pen. rap. la art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap. la art. 290 C.pen. cu ref. la art.13² din Legea 78/2000, cu aplic. art 41 alin. 2 C.pen.), și instigare la infracțiunea de evaziune fiscală (faptă prev.și ped.de art. 25 C.pen. rap. la art.9 alin.1 lit c și alin.2 din Lg.241/2005, cu aplic. art. 33 lit. b) C.pen - în ce privește infracțiunea de abuz în serviciu-, toate cele 5 infracțiuni cu aplicarea art.33 lit.a) C.pen.

Inculpatul P. GHEORGHȚĂ a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de dare de mită în formă continuată (faptă prev.și ped. de art. 26 din C.pen. rap. la art. 255 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.pen), fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute la secțiunile 2 și 3 din legea nr. 78/2000 ( faptă prev.și ped.de art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap. la art. 290 C.pen. cu ref. la art.13² din Legea nr.78/2000) și evaziune fiscală ( faptă prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 2 din Legea nr.241/2005), toate cele 3 infracțiuni cu aplicarea art.33 lit.a) C.pen.

Inculpatul G. G. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită în formă continuată ( faptă prev. și ped.de art. 254 alin. 2 din C.pen. rap. la art.7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.pen), instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată ( faptă prev.și ped.de art 25 C.pen. rap. la art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.248 C.pen. cu aplic. art.248¹ C.pen., cu aplic. art.41 al. 2 C.pen.) și instigare la infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute la secțiunile 2 și 3 din legea nr. 78/2000 ( faptă prev.și ped.de art. 25 C.pen. rap. la art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap. la art. 289 C.pen. cu ref. la art.13² din Legea nr.78/2000 și art. 254 alin. 2 din C.pen. rap. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.pen.), toate cele 3 infracțiuni cu aplicarea art.33 lit.a) C.pen .

Inculpata WEISS (fostă B.) L. a fost trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute la secțiunile 2 și 3 din legea nr. 78/2000 ( faptă prev.și ped.de .art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap. la art. 290 C.pen. cu ref. la art.13² din Legea nr.78/2000 cu aplic. art 41 alin. 2 C.pen.) și complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală ( faptă prev.și ped.de art.26 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c) și alin.2 din Lg.241/2005), ambele infracțiuni cu aplic. art.33 lit.a) C.pen .

În fine, inculpații C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F. au fost trimiși în judecată sub aspectul săvârșirii de către fiecare a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial ( faptă prev.și ped.de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.248 C.pen. cu aplic. art.248¹ C.pen.), complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală ( faptă prev.și ped.de art. 26 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c) și alin.2 din Lg.241/2005, cu aplic. art. 33 lit.b) C.pen.-în ce privește infracțiunea de abuz în serviciu-) și fals intelectual, săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute la secțiunile 2 și 3 din legea nr. 78/2000 ( faptă prev.și ped.de art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 rap. la art. 289 C.pen. cu ref. la art.13² din Legea nr.78/2000), toate cele 3 infracțiuni cu aplicarea art.33 lit.a) C.pen . pentru fiecare dintre acești ultimi trei inculpați mai sus indicați .

În fapt, în actul de sesizare al instanței, cu privire la activitatea infractională a fiecăruia dintre cei 7 inculpati mai sus indicati, s-au arătat în esență următoarele aspecte:

Faptele inculpatului G. G., care în perioada 23.05.2006 – 21.10.2008, a pretins și a primit efectiv, în mod repetat, direct de la inculpatul P. G. C., cât și indirect prin intermediul inculpatului P. G., sume de bani și bunuri în cuantum total de 9.381 lei, pentru ca, în calitatea sa de director executiv adjunct în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, care coordona activitatea de inspecție fiscală, să nu-și îndeplinească în mod legal atribuțiunile de serviciu, făcând acte contrare acestora, cu scopul de favoriza în mod direct societățile din grupul P., controlate de către inculpatul P. G. C., raportat la acțiunile de verificare efectuate de subordonații din cadrul instituției pe care o conducea, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, faptă prev. de art. 254 alin. 2 V. C.pen. rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 V. C.pen. Faptele aceluiasi inculpat care, în schimbul acceptării și primirii cu titlu de mită de la inculpatul P. G. C., cu intenție, i-a determinat pe subordonații săi, inculpații C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F., inspectori în cadrul aceleeași unități fiscale, să-și încalce în mod grav atribuțiunile de serviciu cu ocazia întocmirii Raportului de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008) prin efectuarea unor mențiuni nereale și prin omisiunea menționării neregulilor constatate la . S.A. Pitești, întrunesc, în concurs, elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.25 V.C.pen. rap.la art. 13² din Legea nr.78/2000 rap.la 248 V.C.pen. cu aplic.art.248¹ V.C.pen.cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. și instigare la infracțiunea de fals intelectual săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial și prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prev.și ped.de art.25 V.C.pen. rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art. 289 V.C.pen. cu ref.la art.13² din Legea nr.78/2000 cu ref.la art.254 al.2 V.C.pen.rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 a.2 V.C.pen., ambele cu aplic.art.33 lit.a V.C.pen.

Faptele inculpatului P. G. C., care în perioada 23.05.2006 – 21.10.2008, în calitate de acționar majoritar al .., iar prin intermediul acestei societăți, acționar majoritar al . S.A. Pitești, a oferit și a remis efectiv, în mod repetat, direct, cât și indirect, prin intermediul inculpatului P. G., administrator al .., inculpatului G. G., sume de bani și bunuri în cuantum total de 9.381 lei, pentru ca acesta, în calitatea sa de director executiv adjunct în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, să nu-și îndeplinească în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, făcând acte contrare acestora, cu scopul de favoriza în mod direct societățile din grupul P., controlate de către inculpatul P. G. C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, în formă continuată, faptă prev. de art. 255 alin.1 V.C.pen. rap. la art.7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 V.C.pen. (în ceea ce-l privește pe inculpatul P. G. C.) și respectiv complicitate la infracțiunea de dare de mită, în formă continuată, faptă prev. de art.26 V. C.pen. rap. la art. 255 alin. 1 V.C.pen. rap. la art.7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 V.C.pen.(în ceea ce-l privește pe inculpatul P. G.). De asemenea, faptele aceluiasi inculpat P. G. C., care, pe fondul remiterii cu titlu de mită a unor sume de bani și bunuri, i-a solicitat inculpatului G. G., director executiv adjunct al D.G.F.P. Argeș, să schimbe echipele de control desemnate cu efectuarea verificărilor la firmele controlate de acesta, vizând corecta evidențiere și declarare a taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și să ceară inspectorilor fiscali să nu evidențieze în actele de control neregulile constatate, impunând acestora să confere caracter de deducere din punct de vedere al TVA a unei tranzacții care în fapt nu a avut loc, înlesnind și ajutând în acest mod, cu intenție, pe învinuiții C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F., inspectori în cadrul aceleeași unități fiscale, să-și încalce în mod grav atribuțiunile de serviciu cu ocazia întocmirii Raportului de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008), prin efectuarea unor mențiuni nereale și prin omisiunea menționării neregulilor constatate la . S.A. Pitești, având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art. 26 V.C.pen.rap.la art. 13² din Legea nr.78/2000 rap.la 248 V.C.pen. cu aplic.art.248¹ V.C.pen. cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. și ale infracțiunii de complicitate la fals intelectual săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial și prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prev. de art.26 V.C.pen.rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art. 289 V.C.pen. cu ref.la art.13² din Legea nr.78/2000 și cu ref.la art.254 al.2 V.C.pen.rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. Beneficiar al avantajului material este inculpatul P. G. C., iar avantajul material creat se constituie în paguba produsă bugetului de stat, în cuantum de 572.280 lei.

În cele din urmă se mai reține în rechizitoriu, cu privire la inculpatul P. G. C., că faptele acestuia, de a-i determina pe inculpații P. G. și WEISS L., să întocmească cu date nereale contractul consensual de vânzare-cumpărare din data de 31.01.2008 dintre .. și . S.A. Pitești, și respectiv facturile fiscale . XHT nr._/31.01.2008, . XHT nr._ din 18.07.2008 și . XHT nr._ din 18.07.2008, și a dispune înregistrarea lor în contabilitatea . S.A. Pitești, operațiune efectuată de către învinuitul MOTEA M., contabil șef la aceeași societate, privind o așa-zisă vânzare a bunului imobil – depozit de către .. către . S.A. Pitești, tranzacție nereală, care nu a avut loc niciodată, pentru ca în contextul desfășurării inspecției fiscale din data de 23.10.2008 la . S.A. Pitești să se susțină concluziile neconforme cu adevărul menționate în Raportului de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008), având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, prin sustragerea . S.A. Pitești de la plata acestei sume, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.25 V.C.pen.rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 V.C.pen.cu ref.la art.13² din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. (4 acte materiale) și respectiv infractiunea de instigare la evaziune fiscală, faptă prev. de art.25 V.C.pen. raportat la art.9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr.241/2005.

Tot în rechizitoriu se mai retine, în fapt, că activitatea infractională a inculpatului P. G., administrator la .., care, la cererea lui P. G. C., a întocmit și semnat cu date nereale contractul consensual de vânzare-cumpărare din data de 31.01.2008 dintre .. și . S.A. Pitești, în împrejurările și în scopul mai sus arătate, pentru ca în contextul desfășurării inspecției fiscale din data de 23.10.2008 la . S.A. Pitești să susțină concluziile neconforme cu adevărul menționate în Raportul de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36 / CA /_ / 27.10.2008), având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, prin sustragerea . S.A. Pitești de la plata acestei sume, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, întrunește, elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.290 V.C.pen. cu referire la art.13² din Legea nr.78/2000 (1 act material) și evaziune fiscală, faptă prev. de art.9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr.241/2005.

In acest context se mai precizează în rechizitoriu că infracțiunile de fals săvârșite în prezenta cauză au fost comise pentru a săvârși infracțiunile de abuz în serviciu, în cazul funcționarilor publici, respectiv infracțiunile de evaziune fiscală, în cazul reprezentanților . S.A. Pitești.

Tot în rechizitoriu se mai retine, în fapt, că activitatea infractională a inculpaților C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F., care, în calitate de inspectori în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, la instigarea inculpatului G. G., director executiv adjunct al aceleiași unități fiscale, cu încălcarea gravă a atribuțiunilor de serviciu, au întocmit Raportul de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008), act de control în care nu au reținut neregulile constatate la . S.A. Pitești și în conținutul căruia au precizat în mod nelegal și nereal faptul că tranzacția dintre .. și . S.A. Pitești, ce face obiectul facturii fiscale cu . XHT cu nr._/31.01.2008 (document fals) – vânzarea-cumpărarea unui depozit, a avut loc și are caracter de deductibilitate, în condițiile în care au avut acces la extrasele de Carte Funciară și au constatat că transferul dreptului de proprietate între cele două societăți comerciale nu a avut loc niciodată, având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial și ale infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, săvârșite în concurs ideal, infracțiuni prevăzute de art. 13² din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 V.C.pen. cu aplic. art.248¹ V.C.pen. și art. 26 V.C.pen. raportat la art.9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr.241/2005, cu aplic.art.33 lit. b C.pen.

Conform rechizitoriului, prin conduita lor cei trei funcționari publici mai sus amintiti au creat premisele producerii unui prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 572.280 de lei . Cei trei funcționari publici au permis săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală chiar în timpul controlului efectuat de aceștia și, mai mult decât atât, în actul de control întocmit nu au făcut mențiune cu privire la tranzacția fictivă încheiată între . S.A. și .., deși era cea mai importantă tranzacție a acestei societăți, iar prin actul de inspecție fiscală au permis compensarea TVA-ului încasat de la . S.A. cu TVA-ul aferent tranzacției încheiate cu .

Faptele acelorași trei inculpati de a atesta fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului și de a omite cu știință de a insera date sau împrejurări cu ocazia întocmirii Raportului de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008), apte de a produce consecințe juridice, în sensul că nu au precizat că în realitate tranzacția dintre cele două societăți, respectiv .. și . S.A. Pitești, nu a avut loc și este o tranzacție nereală, în împrejurările mai sus arătate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 raportat la art. 289 V.C.pen. cu referire la art.13² din Legea nr.78/2000.

În mod normal, această tranzacție fictivă era cea mai importantă tranzacție derulată de . S.A. Pitești, însă despre care funcționarii publici, cu rea credință, nu au făcut mențiunile necesare în raportul de inspecție fiscală întocmit. Falsul comis de cei 3 funcționari publici a fost săvârșit în vederea comiterii infracțiunilor generatoare de prejudiciu.

Tot în rechizitoriu se mai retine, în cele din urmă, în fapt, că activitatea infractională a inculpatei WEISS L., director economic la .., care, la cererea inculpatului P. G. C., a întocmit și semnat, cu date nereale, facturile fiscale . XHT nr._/31.01.2008, . XHT nr._ din 18.07.2008 și . XHT nr._ din 18.07.2008, în împrejurările și în scopul mai sus arătate, respectiv pentru ca în contextul desfășurării inspecției fiscale din data de 23.10.2008 la . S.A. Pitești să susțină concluziile neconforme cu adevărul menționate în Raportului de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/ CA/_ / 27.10.2008), având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, prin sustragerea . S.A. Pitești de la plata acestei sume, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art. 290 V.C.pen.cu referire la art.13² din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. (3 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art.26 V.C.pen. raportat la art.9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr.241/2005.

I.2. În faza de urmărire penală, pentru conturarea situației de fapt mai sus menționate, în cele 10 volume de urmărire penală au fost administrate mijloacele de probă ce vor fi prezentate, în esentă, în continuare : declarațiile celor sapte învinuiți și ulterior inculpați ; procese verbale în care s-au consemnat diferite activităti de cercetare penală efectuate în cauză; declarațiile a 10 martori - S. L., M. E.-E., I. G. F., P. C. C., M. A. M., B. I., M. I., S. M., C. C., D. I. ; procese verbale de consemnare de perchezitii domiciliare si, respectiv, informatice ; înscrisuri cu caracter contabil si înscrisuri emanând de la O.C.P.I. Arges ; raport de constatare tehnico-științifică întocmit de către specialistul din cadrul D.N.A. cu privire la prejudiciul creat statului prin infracțiunile comise în cauză ; documente financiar contabile puse la dispoziție de către Agenția Națională de Administrare Fiscală cu privire la conturile . FC 2005 SA P., . SA și a altor persoane juridice ; procese verbale de interceptare si redare a convorbirilor telefonice înregistrate în cauză ; procesul verbal de control din data de 20.03.2008 încheiat la . P. de către C. A., B. D. și Ț. F.; raportul de inspecție fiscală din data de 23.10.2008 încheiat la . P. de către C. A., B. D. și Ț. F. ; alte înscrisuri ; copii după fișele de cazier judiciar ale celor sapte inculpați mai sus mentionati .

I.3. Inițial, rechizitoriul nr.164/P/2009 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia N. Anticoruptie, ca act de sesizare a instantei, s-a înregistrat la Tribunalul Arges ca fiind dosarul nr.9278 / 109 / 2012 . În acest dosar, pe parcursul a sase termene de judecată, nu s-a făcut niciun act de cercetare judecătorească, cauza a fost amânată în mod repetat, fie pentru lipsă de procedură, fie pentru absenta vreunuia dintre avocatii alesi ai inculpatilor, fie pentru că s-au dispus amânări întrucât s-au încuviintat cereri formulate de către avocati, pentru pregătirea apărării .

Apoi, în cauză inculpatul P. G. a formulat cerere de strămutare, cerere admisă prin sentința penală nr.42 / 16.01.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sentință prin care s-a dispus strămutarea cauzei la Tribunalul Ilfov (fila 101 la ds. nr._ al Tb. Argeș). În consecintă, la data de 01.02.2013 pe rolul Tribunalului Ilfov s-a înregistrat dosarul nr. 372 / 93 / 2013 (dosarul de față) .

În acest dosar nou format, dat fiind faptul că niciunul dintre cei 7 inculpați nu au dorit să li se aplice ,,procedura simplificată” prevăzută de art. 320 ind.1 din vechiul Cpp, în faza de cercetare judecătorească, pe parcursul a 17 termene de judecată s-au administrat următoarele mijloace de probă: au fost reaudiați cei 7 inculpați precum și cei 10 martori audiați în faza de urmărire penală ; la cererea inculpaților s-a administrat proba cu diferite înscrisuri, relativ la situația de fapt imputată acestora ; la cererea inculpaților s-a administrat proba cu expertiză contabilă (filele 599 – 643 la dosarul Tribunalului Ilfov) .

I.4. Analizând întregul material probatoriu administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, instanța constată că situația de fapt prezentată prin rechizitoriu este doar în parte conformă cu realitatea, situație de fapt ce va fi prezentată în cele ce urmează .

Astfel, din probele administrate în cauză se constată că, în fapt, în cursul anului 2007, . S.A. Pitești (societate ce gestiona echipa de fotbal fanion a județului Argeș, societate în care acționarul majoritar era . la . majoritar era inculpatul P. G. C. ) a vândut drepturile federative pentru doi jucători de fotbal către . S.A.,contravaloarea tranzacției fiind de 1.000.000 euro, iar TVA-ul aferent tranzacției fiind de 604.108 lei.

Pentru a nu plăti acest TVA încasat, s-au întocmit în fals documente fiscale de vânzare-cumpărare a unui depozit de la .. (societate la care acționar majoritar era inculpatul P. G. C. ) către . S.A. Pitești, TVA-ul aferent acestei tranzacții fiind în cuantum de 572.280 lei. Această din urmă tranzacție a fost nereală, practic nu s-a realizat niciodată, scopul acesteia fiind de compensare a TVA-ului de 604.108 lei (pe care . S.A. Pitești îl datora statului ) cu TVA-ul de 572.280 lei ( pe care . S.A. Pitești avea dreptul să-l recupereze de la stat ).

Inculpații C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F., toți 3 funcționari în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, fiind numiți în echipa de control care a efectuat controlul la . S.A. Pitești cu privire la TVA-ul solicitat de . S.A., deși au constatat existența acestei tranzacții nereale încheiate între . și . S.A. Pitești, au acordat drept de deducere a TVA-ului pentru . S.A. Pitești, societate comercială controlată de inculpatul P. G. C. (astfel cum am arătat mai sus) și în acest fel a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 572.280 lei.

Se constată că manoperele de sustragere de la plata TVA-ului aferent tranzacției încheiate de . S.A. Pitești cu . S.A. (TVA-ul aferent acestei tranzacții fiind de 604.108 lei, cum am detaliat mai sus ) au fost derulate în mare parte în cursul verificărilor efectuate de organul de inspecție fiscală, pentru că, practic, cea de-a treia factură, fictivă, emisă de .., și care își produce în final efecte juridice, este întocmită la 18 iulie 2008.

Cei trei funcționari care efectuau controlul au avut cunoștință de aceste manopere dolosive, însă în mod nereal, în raportul de inspecție fiscală întocmit (raport din data de 23.10.2008 și înregistrat la D.G.F.P. Argeș la 27.10.2008 ) nu au făcut vorbire de tranzacția fictivă încheiată de .. cu . S.A. Pitești (vânzarea-cumpărarea acelui depozit), deși aceasta era cea mai importantă tranzacție încheiată în 2008 de societatea verificată. Dimpotrivă, cei trei funcționari aveau obligația să menționeze tranzacția și să stabilească debitul real pe care-l avea de plătit . S.A. Pitești în urma acestei tranzacției încheiate cu . C. S.A. Astfel, prin îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, cei trei funcționari publici au permis și îngăduit săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală de către reprezentanții . S.A. Pitești și nu au luat nici o măsură în vederea preîntâmpinării producerii unui prejudiciu bugetului de stat . Mai mult, nici măcar după ce acest prejudiciu s-a produs, niciunul dintre cei trei nu a sesizat vreunui organ de stat aspectele penale ale tranzacției fictive cu privire la acel depozit și, mai mult decât atât, au dat eficiență actelor frauduloase întocmite de reprezentanții societății controlate și, în concret, prin raportul de inspecție fiscală întocmit (raport din data de 23.10.2008 și înregistrat la D.G.F.P. Argeș la 27.10.2008 ), au girat producerea prejudiciului în cuantum de 572.280 lei bugetului de stat . Astfel, cei trei funcționari publici mai sus indicați, deși au avut cunoștință că operațiunea comercială privind vânzarea acelui depozit este nereală, și-au îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu, au precizat în mod nereal și nelegal că această tranzacție (între . și . S.A. Pitești privind vânzarea-cumpărarea acelui depozit) a avut loc și are caracter de deductibilitate, și în acest fel, prin conduita lor, cei trei au permis prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei . Actul de control încheiat cu mențiuni nereale a fost întocmit de către cei trei la instigarea inculpatului G. G., cel care în anul 2008 coordona activitatea de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș .

Detaliind cele mai sus prezentate, instanța arată că în cursul anului 2008, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Argeș, prin Administrația Finanțelor Publice Pitești, la solicitarea Direcției Generale a Finanțelor Publice D., urmare a unei cereri de rambursare de TVA depusă de . S.A., a dispus efectuarea unei inspecții fiscale privind TVA-ul încasat de către . S.A. Pitești, în baza unor tranzacții cu clubul de fotbal din C. anterior menționat. Componența echipei de control a fost stabilită de șeful de Serviciu Inspecție Fiscală 4, respectiv de către martorul M. I., și aceasta a fost alcătuită din inculpații C. A., B. D. și Ț. F.. Echipa de control a menționat în Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 23 octombrie 2008 și înregistrat sub nr.6/36/CA/_ / 27.10.2008, că verificarea s-a efectuat în perioada 16 aprilie – 14 mai 2008 la locul unde agentul economic deținea evidența contabilă . Pe perioada inspecției, verificările au fost suspendate, ca urmare a efectuării unui control încrucișat la S.C. P. S.A. și au fost reluate la data de 22 octombrie 2008, fiind încunoștințată în acest sens . S.A. Pitești prin adresa nr.6/36/CA/_ / 22 octombrie 2008.

Societatea verificată (. S.A. Pitești ) este organizată ca societate pe acțiuni, acționarii acesteia fiind .., Consiliul județean Argeș, ., Consiliul Local Pitești, .., Grupul IATSA S.A., dar acționar majoritar este .., iar acționar majoritar la .. era în 2008 inculpatul P. G. C. ( astfel cum am arătat mai sus ) în acest mod inculpatul P. deținând controlul ,,în fapt” asupra . S.A. Pitești. De altfel, toată mass - media (și cea din județul Argeș dar și restul mass-media) îl ,,cataloga” în 2007 - 2008 pe P. G. C. ca fiind ,,patronul” echipei de fotbal FC Argeș Pitești (tot astfel cum, spre exemplu, B. G. era ,,catalogat” ca fiind ,,patronul” echipei de fotbal FC Steaua București sau M. A. era ,,catalogat” ca fiind ,,patronul” echipei de fotbal FC Universitatea C.…), inculpatul P. însuși asumându-și de altfel în ,,spațiul public” titulatura de ,,patron” al echipei de fotbal FC Argeș Pitești .

Din înscrisurile de la dosarul de urmărire penală rezultă că prin acordurile de transfer înregistrate la L. Profesionistă de F. sub nr.687 și nr.688 din 15 mai 2007, jucătorii de fotbal T. C. I. și P. A. au fost transferați (vânduți) cu titlu definitiv începând cu data de 01 iulie 2007 de la . S.A. Pitești către . C. S.A. Suma totală de transfer pentru cei doi jucători a fost de 1.000.000 euro, sumă ce nu includea TVA, și a fost achitată de către reprezentanții . C. S.A. cu ordine de plată, în mai multe tranșe . Raportat la ordinele de plată existente, rezultă că a fost achitată integral contravaloarea acordului de transfer pentru cei doi jucători, fiind plătit inclusiv TVA-ul aferent acestei tranzacții, care este în sumă de 604.108 lei. P. urmare . S.A. Pitești (care a încasat TVA-ul aferent acestei tranzacții, în sumă de 604.108 lei ), avea obligația de a ,,da mai departe” acest T.V.A., adică de a plăti (statului ) TVA-ul aferent acestei tranzacții, în cuantum de 604.108 lei, în măsura în care nu putea să solicite ,,compensarea” acestui T.V.A. (sau a unei părți din acesta) cu un alt T.V.A., care să fi provenit din vreo altă operațiune comercială, în care . S.A. Pitești să fie agentul economic care cumpără (unul sau mai multe bunuri ), plătind la rândul ei (către agentul economic vânzător) T.V.A.-ul aferent acelui bun /acelor bunuri.

Așadar, din documentele existente la dosarul de urmărire penală rezultă că pentru transferul cu titlu definitiv al celor doi jucători de fotbal, . S.A. Pitești a emis facturile fiscale . VFZ cu nr._ din 16 mai 2007 și respectiv . VFZ nr._ din 16 mai 2007. Aceste facturi fiscale nu au fost înregistrate în evidența contabilă a . S.A. Pitești, respectiv în Jurnalul pentru vânzări, deconturi de TVA, și Registrul jurnal aferente lunii mai 2007. Ulterior, . S.A. Pitești a emis o nouă factură fiscală (. VFZ cu nr._/ 25 septembrie 2007), cu un TVA aferent în sumă de 604.108,43 lei, iar la rubrica „DENUMIREA PRODUSELOR SAU A SERVICIILOR” a înscris acordurile de transfer pentru cei doi jucători. Această factură fiscală a fost însă stornată prin factura fiscală . nr._ / 25 septembrie 2007. Aceste ultime două facturi au fost înregistrate în Jurnalul de vânzări aferent lunii septembrie 2007, însă această situație nu a produs efecte fiscale pentru . S.A. Pitești, deoarece factura de ,,livrare a bunului” (cei doi fotbaliști) a fost stornată . Ulterior, . S.A. Pitești a emis o nouă factură fiscală pentru aceeași operațiune (vinderea drepturilor federative cu privire la cei doi fotbaliști), factură cu ., nr._, din 03 ianuarie 2008, pentru suma de 3.783.626,42 lei (aproximativ un milion de euro), factură care a fost înregistrată de reprezentanții . S.A. Pitești în Jurnalul de vânzări aferent lunii ianuarie 2008 și în decontul de TVA aferent lunii ianuarie 2008 înregistrat la Administrația Finanțelor Publice Pitești sub nr._/22 septembrie 2008. P. urmare, instanța constată următoarea ,,inginerie financiar-contabilă” : pentru vinderea drepturilor federative cu privire la cei doi fotbaliști . S.A. Pitești a emis inițial două facturi, la data de 16 mai 2007, facturi în baza cărora de altfel . C. S.A. a și plătit prețul, cu ordine de plată, în mai multe tranșe ; dar aceste 2 facturi nu au fost înregistrate în evidența contabilă a . S.A. Pitești ; apoi, pentru aceeași operațiune economică . S.A. Pitești a emis o nouă factură fiscală (. VFZ cu nr._/ 25 septembrie 2007), cu un TVA aferent în sumă de 604.108,43 lei, dar această factură fiscală a fost stornată (desigur, din punct de vedere contabil se cheamă ,,rectificare contabilă”, dar din punct de vedere juridic se cheamă ,,anulare” ! ... ) prin factura fiscală . nr._ / 25 septembrie 2007 (se observă că factura ,,de storno” este emisă în aceeași zi de 25.09.2007). Apoi, . S.A. Pitești a emis o nouă factură fiscală - a cincea factură fiscală ! - pentru aceeași operațiune (vinderea drepturilor federative cu privire la cei doi fotbaliști), factură cu ., nr._, din 03 ianuarie 2008, pentru suma de 3.783.626,42 lei (aproximativ un milion de euro), factură care a fost înregistrată de reprezentanții . S.A. Pitești în Jurnalul de vânzări aferent lunii ianuarie 2008 și în decontul de TVA aferent lunii ianuarie 2008. Așadar, se constată că reprezentanții . S.A. Pitești au înregistrat în evidența contabilă a societății cu o întârziere de peste 7 luni și jumătate veniturile realizate prin transferul celor doi jucători de fotbal precum și TVA-ul aferent acestei tranzacții . Din modalitatea de acționare a reprezentanților . S.A. se constată că intenția lor a fost să nu plătească TVA-ul aferent acestei tranzacții (încheiate cu . C. SA), TVA în cuantum de 604.108 lei - reprezentanții . S.A. Pitești tot amânând evidențierea în contabilitate a acestei operațiuni, în ,,așteptarea” unei alte operațiuni financiare ,,complementare” de o ,,anvergură” asemănătoare - adică o operațiune în care . S.A. Pitești să cumpere un bun / mai multe bunuri de o valoare asemănătoare, să plătească inclusiv TVA –ul aferent, și apoi să poată cere ,,compensarea” acelui TVA cu TVA -ul datorat statului, de 604.108 lei . ,,Problema” reprezentanților . S.A. Pitești era însă că ,,găsirea” unei alte operațiuni financiare ,,complementare” de o ,,anvergură” asemănătoare însemna ,,găsirea” de lichidități (de bani !) cu care să poată să cumpere un bun / mai multe bunuri de o valoare asemănătoare (cu valoarea drepturilor federative a celor doi fotbaliști pe care îi vânduseră încă din 16.05.2007) și să plătească inclusiv TVA –ul aferent ….

Or, teoretic vorbind, pentru orice agent economic apare, periodic, următorul ,,impediment” : este ,,plăcut” să ceară de la stat compensarea de TVA datorat statului, TVA aferent unei vânzări (agentul economic vânzător încasând în pralabil și contravaloarea TVA -ului), dar este ,,neplăcut” ca, pentru a putea justifica această compensare de TVA, să trebuiască să cumpere un alt bun / produs, pentru care să plătească inclusiv contravaloarea TVA –ului…

…Și, în contextul ,,impedimentului ” teoretic mai sus enunțat, o persoană fizică implicată în ,,destinul economic” al . S.A. Pitești ( din probe nu rezultă cu certitudine identitatea acesteia…) a avut ideea unei noi ,,inginerii finan – ciare ” : ce bine ar fi (pentru ,,destinul economic” al . S.A. Pitești…) dacă . S.A. Pitești ar putea să ,,cumpere” un bun / un produs, dar fără să-l plătească (sau să-l plătească cu cât mai puțini bani …), dar în actele contabile ale . S.A. Pitești să apară faptul că acel bun / produs a fost plătit cu un preț mare și, mai mult, a fost plătit și TVA –ul aferent acelei ,,cumpărări”, astfel încât reprezentanții . S.A. Pitești să poată cere ulterior de la A.N.A.F. compensarea de TVA, ceea ce însemna reducerea (cu cât mai mult posibil) a acelui TVA în cuantum de 604.108. de lei, pe care . S.A. Pitești îl datora statului ca urmare a vinderii drepturilor federative a celor doi fotbaliști (mai sus indicați), vindere realizată, în fapt, încă din 16.05.2007 …

În aceste condiții ,,apare” factura fiscală . XHT nr._ din 31 ianuarie 2008, factură emisă de către vânzătorul . din care rezultă că vânzătorul .. Pitești (la care acționar majoritar era în 2007, ca și în 2008, inculpatul P. G. C. ) ar fi vândut către cumpărătorul . S.A. Pitești (la care acționar majoritar era în 2007, ca și în 2008, .. Pitești, iar la .. Pitești acționar majoritar era în 2007, ca și în 2008, același inculpat P. G. C. ) un depozit în valoare de 3.584.280 lei, cu un TVA aferent în sumă de 572.280 lei . Practic, între două firme patronate în fapt de același patron (inculpatul P.) are loc vânzarea – cumpărarea unui depozit în valoare de 3.584.280 lei, adică aproape un milion de euro, deci aproape de valoarea drepturilor federative a celor doi fotbaliști mai sus indicați … Din actele de urmărire penală rezultă că, în legătură cu vânzarea acestui depozit, ulterior a fost emisă factura fiscală . XHT nr._ din 18.07.2008, factură emisă tot de către vânzătorul . prin care s-a stornat (desigur, din punct de vedere contabil se cheamă ,,rectificare contabilă”, dar din punct de vedere juridic se cheamă, repetăm, anulare ! ) factura inițială, . XHT nr._ din 31.01.2008 (valoarea totală -inclusiv TVA- stornată a fost de 3.587.280 lei). Apoi, la aceeași dată de 18.07.2008, vânzătorul . o a treia factură, factura . XHT nr._ / 18.07.2008 prin care a fost, din nou, livrat acel depozit, tot către . S.A. Pitești, sumele specificate în această factură fiind aceleași cu cele înscrise în factura inițială, . XHT nr._/31.01.2008.

Se constată că niciuna dintre cele două facturi ,, de vânzare” (factura . XHT nr._/31.01.2008 și factura . XHT nr._ / 18.07.2008) nu sunt însoțite de vreun document care să justifice întocmirea lor … se mai constată că la data de 18.07.2008, operațiunea economică de livrare a bunului imobil (depozit) a fost din nou consemnată în factura ,, de vânzare” . XHT nr._ din 18.07.2008, care are conținut identic cu factura inițială . XHT nr._/ 31.01.2008, care a fost ulterior stornată, respectiv bunul imobil „depozit” a fost livrat tot către . S.A. Pitești la valoarea totală de 3.783.626,42 lei, din care 3.179.518 lei fără TVA și 572.280 lei TVA colectată ! Așadar, din ambele facturi ,,de vânzare” rezultă că vânzătorul .. Pitești a ,,colectat” (a încasat !) la această ,,afacere” și 572.280 lei reprezentând TVA ; prin urmare, din ambele facturi ,,de vânzare” rezultă că cumpărătorul . S.A. Pitești a plătit (!) la această ,,afacere” nu doar prețul propriu zis al acelui depozit, ci a plătit și 572.280 lei reprezentând TVA aferent ,,afacerii.” Ei bine, iată documentul pe care . S.A. Pitești îl ,,aștepta” de peste un an și două luni – un document din care să rezulte că . S.A. Pitești a plătit (!) nu doar prețul propriu zis al unui bun ( acel depozit…), ci a plătit (!) și 572.280 de lei reprezentând TVA aferent cumpărării acelui bun (depozit). Din acest moment, . S.A. Pitești avea ,,cale liberă” să ceară statului (organului fiscal) compensarea acelui TVA în cuantum de 604.108. de lei, pe care . S.A. Pitești îl datora statului ca urmare a vinderii drepturilor federative a celor doi fotbaliști (vindere realizată, în fapt, încă din 16.05.2007 ) cu acest TVA pe care l-a plătit (către . cuantum de 572.280 lei… Iar . S.A. Pitești chiar a cerut compensarea mai sus indicată …

Prezenta instanță nu consideră că ,,e ceva în neregulă” (din punct de vedere al unor eventuale sancțiuni penale…) ca două firme controlate în fapt și în drept de către același patron (inculpatul P. G. C.) să ,,își vândă una alteia” un bun. De asemenea, prezenta instanță nu consideră că ,,e ceva în neregulă” (din punct de vedere al unor eventuale sancțiuni penale…) ca firma cumpărătoare . S.A. Pitești să plătească și TVA –ul aferent tranzacției respective și apoi să ceară statului compensarea unui TVA datorat statului (de peste 14 luni…) cu un alt TVA, apropiat ca și cuantum, și plătit ulterior de către firma cumpărătoare . S.A. Pitești . Dar, deliberând, prezenta instanță consideră că ,,e ceva în neregulă” (din punct de vedere al unor eventuale sancțiuni penale…) ca, la mai bine de 6 ani de la ,,tranzacția” dintre cele două firme controlate în fapt și în drept de către același patron (inculpatul P. G. C.), să nu poată avea la dosar niciun document (chitanță sau ordin de plată sau orice alt document cu caracter financiar contabil…) care să ateste că cumpărătorul . S.A. Pitești chiar a plătit (!) la acea ,,afacere” nu doar prețul propriu zis al acelui depozit, ci chiar a plătit (!) și 572.280 lei reprezentând TVA aferent . P. urmare, dacă la mai bine de 6 ani de la ,,tranzacția” dintre cele două firme controlate în fapt și în drept de către același patron (inculpatul P. G. C.) nu există la dosar niciun document care să ateste plata pretins făcută de către . S.A. Pitești către .>( cu precizarea, elementară, că din punct de vedere juridic dar și contabil, emiterea unei facturi nu înseamnă că bunul respectiv s-a și plătit …), prezenta instanță constată că acesta este un argument puternic în sensul celor reținute în fapt prin rechizitoriu, în sensul că respectiva ,,afacere” (tranzacționarea acelui depozit între două firme controlate în fapt și în drept de către același patron -inculpatul P. G. C.) este, de fapt, o vânzare-cumpărare fictivă, nereală, o manoperă frauduloasă, făcută doar cu scopul ca reprezentanții . S.A. Pitești să poată apoi să ,,economisească” 572.280 de lei din cei 604.108. de lei pe care . S.A. Pitești îl datora statului (cu titlul de TVA de plată) ca urmare a vinderii drepturilor federative a celor doi fotbaliști (vindere realizată, în fapt, încă din 16.05.2007 ) .

În plus, se mai constată că aceste manopere frauduloase care, în final, au condus la producerea unui prejudiciu către bugetul de stat în cuantum de 572.280 de lei, s-au produs chiar în perioada verificărilor efectuate de către cei trei funcționari din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș (inculpații C., B. și E.), care, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, și-au adus concursul la producerea acestui prejudiciu, dând prin girul lor inculpatului P. ( mai exact – dând . S.A. Pitești, patronată de către P.… ) drept de deductibilitate a unui TVA în cuantum de de 572.280 de lei, TVA pretins plătit de către . S.A. Pitești către . care, în realitate, nu a fost plătit niciodată, așa cum niciodată n-a fost plătit niciun leu pentru acel depozit ,,cumpărat” de . S.A. Pitești de la .>

Revenind la situația de fapt reținută în cauză, instanța constată că inculpatul P. G., în calitate de administrator al .., a întocmit și semnat la data de 31 ianuarie 2008 un contract consensual de vânzare-cumpărare prin care se atesta că se vinde un imobil (depozit) către . S.A. Pitești. În cuprinsul respectivului act s-a menționat în mod nereal că „imobilul este liber de orice sarcini”, deși inculpatul P. G., ca administrator al . situația juridică a depozitului respectiv, în sensul că acesta era ipotecat în favoarea Băncii TRANSILVANIA – Sucursala Pitești, pentru credite contractate anterior de către .. Mai mult decât atât, acest bun imobil era adus ca aport la capitalul social al societății .. și, pe cale de consecință, vânzarea lui nu s-ar fi putut efectua decât ca urmare a unei hotărâri a adunării generale a acționarilor privind reducerea capitalului social al societății .., adunare generală care niciodată nu a hotărât o astfel de vânzare . Aferent acestui contract de vânzare-cumpărare, au fost întocmite de către inculpata WEISS L. cele 3 facturi fiscale menționate anterior . Atât contractul cât și facturile fiscale au fost întocmite de către cei doi inculpați la solicitarea inculpatului P. G. C. .

În contextul mai sus menționat, echipa de inspectori care efectua controlul la . S.A. Pitești a solicitat Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș (prin Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili) să efectueze un control încrucișat la .., cu privire la relațiile comerciale derulate de . S.A. Pitești cu . S.A. Pitești în baza facturii . XHT nr._ din 31 ianuarie 2008 . Echipa de control încrucișat, formată din martorele B. I. și S. M., a efectuat controlul încrucișat și a întocmit procesul verbal cu numărul_ din 24 iulie 2008 . În procesul verbal încheiat s-a menționat că factura fiscală . XHT nr._ din 31 ianuarie 2008 cuprinde toate elementele prevăzute de art.155 din Legea nr.571/2003, iar obiectul facturii îl constituia transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului depozit situat în Pitești ..3+810. Dar aceeași echipă de control încrucișat a menționat în mod expres și faptul că, potrivit extrasului de Carte Funciară nr.9851 N emis în baza cererii nr._ din 18 iulie 2008, prezentat de către .. și anexat în copie, atât clădirea ( acel depozit ) cât și terenul aferent se află în proprietatea .. În acest extras de Carte Funciară, anexat chiar de către organul de control, se menționa în mod expres că bunul este ipotecat și există interdicția de vânzare. De asemenea, în actul de control încrucișat s-a mai menționat și că contravaloarea acelei facturi nu a fost încasată. De asemenea, reprezentanții societății .. nu au putut prezenta documente privind acel așa-zis transfer de proprietate, neputând prezenta certificat de rol fiscal de la primărie, sau extras de Carte Funciară, etc. Ulterior, actul de control încrucișat a fost comunicat solicitantului, care în continuare a reluat inspecția fiscală la . S.A. Pitești (inspectorii fiind, cum am spus, inculpații C., B. și E.), inspecție care fusese suspendată tocmai pentru realizarea controlului încrucișat mai sus prezentat .

În același timp, prezenta instanță constată din actele de la dosarul de urmărire penală că la data de 31.01.2008 (data pretinsei vânzări a acelui depozit), imobilul situat în Pitești cu numărul cadastral 4470/2 (depozitul respectiv) era ipotecat în favoarea Băncii Transilvania .S.A. – Filiala Pitești, iar la data de 06.05.2008 .. a mai încheiat un contract de ipotecă, deși acest depozit a făcut (din punctul de vedere al . vânzării, în baza facturii . XHT nr._ / 31.01.2008. Așadar, .. vinde depozitul respectiv la data de 31.01.2008 și, cu toate acestea, peste 3 luni și câteva zile, la data de 06.05.2008, reprezentanții aceleiași .” că nu mai sunt proprietarii acelui depozit (pentru că l-au vândut !...) și, cu nonșalanță, mai încheie un contract de ipotecă cu privire la același depozit care, conform reprezentanților aceleiași .-ar afla în continuare în proprietatea aceleiași .>

Mai mult, la data de 30.10.2008, adică ulterior controlului fiscal efectuat de către inculpații C., B. și E. (control finalizat prin Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 23 octombrie 2008 și înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr. 6/36/CA/_ din 27.10.2008) , inculpatul P. G., în calitate de administrator de drept și de fapt al . solicitat la B.N.P. D. I. autentificarea actului de alipire a unor bunuri imobile cuprinzând și depozitul ce a făcut obiectul vânzării din data de 31.01.2008 . În cererea de alipire semnată de inculpatul P. G. se menționează în mod expres că . proprietara bunului înscris în Cartea Funciară nr.9851 (acel depozit), bun ce a fost gajat din nou în favoarea Băncii TRANSILVANIA, la data de 11.11.2008.

Cu privire la ,,istoricul de rol fiscal” al acelui depozit , prezenta instanță constată că din conținutul Procesului-verbal nr._ / 24.07.2008 încheiat de consilieri din cadrul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (structură din cadrul A.N.A.F.), precum și din adresa primăriei municipiului Pitești nr.F/_/22.03.2011 rezultă că bunul imobil intitulat „Depozit” ( situat în Pitești, ., Km.3+810 m, județul Argeș) a fost realizat de către .> în baza Autorizației de construcție nr.39/17.01.2001 și a fost luat în evidența fiscală de Primăria municipiului Pitești începând cu data de 17.01.2003. Conform adresei menționate mai sus, la data întocmirii adresei, respectiv 22.03.2011, bunul imobil denumit „DEPOZIT” figura în continuare în evidența fiscală la rolul nominal unic al .. - „începând cu data de 17.01.2003 și până în prezent, pentru care agentul economic a achitat impozitul pe clădiri aferent până la 31.12.2009 ”. De asemenea, din aceeași adresă a Primăriei municipiului Pitești nr.F/_/22.03.2011 mai rezultă că . S.A. nu are înregistrat la rolul nominal unic clădirea „Depozit” situată în municipiul Pitești, ., Km.3+810 m . Din documentele existente la dosarul cauzei se constată că imobilul compus din teren și construcții (depozit și rampă) amplasate în Pitești, ., km.3+810 m, proprietatea .., a fost evaluat în vederea determinării valorii ,,de ipotecă” în data de 30.03.2007 de către C. T. din cadrul Băncii TRANSILVANIA S.A. – Sucursala Pitești, încheindu-se Raportul de evaluare nr.101/30.03.2007. În urma evaluării a fost stabilită valoarea de piață a imobilului la suma de 3.423.553 lei, fără TVA .

Pe de altă parte, prin Hotărârea A.G.A. nr. 1478 / 16.04.2007, care a fost înregistrată la O.R.C. Argeș sub nr._/20.04.2007, acționarii .. au hotărât majorarea capitalului social al societății cu suma de 5.900.000 lei, reprezentând parte din diferența obținută ca urmare a majorării valorii bunurilor imobile conform rapoartelor de evaluare nr.101 / 30.03.2007, nr.76 / 16.03.2007, nr.114 / 10.04.2007 și nr.282/03.04.2007. Rezultă că diferența rezultată din evaluarea imobilului compus din depozit și rampă situate în Pitești ..3+810m, în suprafață de 2.065,55 mp a stat la baza majorării capitalului social al .. efectuată conform Hotărârii A.G.A. nr.1478 / 16.04.2008 . Și aceasta cu toate că, cu doar 2 luni și jumătate în urmă, adică pe 31.01.2008, respectivul depozit fusese vândut de către ., dacă e să respectăm logica firească a lucrurilor, întrucât prin vânzarea depozitului (în baza facturii . XHT nr._ / 31.01.2008) s-ar fi înstrăinat de către . depozit (a cărui valoare a stat totuși la baza majorării capitalului social al . luni și jumătate mai târziu…), pe cale de consecință Hotărârea A.G.A. a ..1478 / 16.04.2008 ar fi trebuit să constate reducerea valoarii capitalului social a . echivalentul valoric al depozitului înstrăinat… Cu toate acestea, și cu acest prilej reprezentanții .” că au vândut acel depozit și, dimpotrivă, prin Hotărârea A.G.A. nr. 1478 / 16.04.2007, acționarii .. au hotărât majorarea capitalului social al societății . același context, din adresa nr._ / 05.03.2012 a Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș rezultă că .. nu a depus spre înregistrare nicio modificare a actului constitutiv ca urmare a reducerii capitalului social prin vinderea depozitului respectiv în baza facturii . XHT nr._ / 31.01.2008. Mai mult decât atât, la data de 06 februarie 2008, la numai 6 zile de la așa-zisa înstrăinare a depozitului, .. a încheiat contractul de ipotecă cu nr.2048/ipo./5/ 06.02.2008 cu Banca TRANSILVANIA pentru imobilul cu număr cadastral 4470/2, rezultând așadar că la data de 06.02.2008 depozitul era în continuare în proprietatea .. Pentru toate aceste motive de fapt rezultă că operațiunea economică ce a avut ca obiect vânzarea de către . acelui depozit este o operațiune fictivă, iar documentele încheiate în acest sens (contractul consensual de vânzare – cumpărare și cele 3 facturi fiscale aferente) nu reflectă o operațiune economică reală, scopul întocmirii acestor documente fiind, de fapt, diminuarea taxei pe valoarea adăugată de plată datorată de către . S.A. Pitești bugetului general consolidat al statului (ca urmare a vânzării drepturilor federative a celor 2 fotbaliști, la data de 15.05.2007, către . SA), situație ce se reflectă de altfel și în soldul final creditor al contului contabil nr.4423, reprezentând TVA de plată .
În aceste condiții, cei trei funcționari publici ai A.N.A.F. desemnați să controleze . S.A. Pitești, respectiv inculpații C., B. și E. ar fi trebuit să nu acorde drept de deducere a TVA - ului pentru . S.A. Pitești, ci să impună acestei societăți să plătească TVA-ul colectat în sumă de 572.280 lei (aferent tranzacției privind transferul celor doi jucători la . S.A. ). Cu toate acestea, deși în baza actelor de control încheiate cei trei funcționarii publici au constatat că în realitate tranzacția dintre .. și . S.A. Pitești cu privire la acel depozit este o tranzacție fictivă, scopul documentelor întocmite fiind acela ca . S.A. Pitești să nu plătească TVA-ul datorat, cei trei inculpați au acordat în mod nelegal drept de deducere a TVA – ului pentru . S.A. Pitești. În acest sens, de altfel, cei trei au și întocmit Raportul de inspecție fiscală încheiat la 23 octombrie 2008 și înregistrat la D.G.F.P. Argeș la data de 27 octombrie 2008. În acest raport cei trei inculpați nu au mai efectuat nicio mențiune legată de TVA-ul pe care trebuia să-l plătească societatea controlată cu privire la tranzacția efectuată cu . S.A., apreciind că, în ceea ce privește TVA-ul pentru perioada verificată, societatea controlată avea obligația să plătească în mod suplimentar suma de 57.984 lei ce privea TVA aferent biletelor vândute de clubul de fotbal, pentru perioada verificată. În acest act de control nu se mai face vorbire, cu bună știință, despre tranzacția fictivă încheiată între .. și . S.A. Pitești, ce privea acel depozit, pentru că în aceste condiții organul de control avea obligația fie să impună societății controlate să plătească TVA-ul aferent tranzacției realizate cu societatea . S.A., referitor la transferul drepturilor federative ale celor doi fotbaliști ( T. C. și P. A. ), fie să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală de către reprezentanții . S.A. Pitești .
Cu toate că tranzacția fictivă încheiată de . S.A. Pitești cu .. era cea mai importantă tranzacție a societății controlate (ca valoare), cei trei inculpați nu au făcut nici o mențiune în acest sens în raportul de inspecție fiscală. Avânt în vedere cele constatate, organul de inspecție fiscală avea obligația să constate că tranzacția este fictivă și să impună societății controlate să plătească TVA-ul încasat în urma tranzacției derulate cu . S.A. Dar, deși cei trei inculpați au solicitat efectuarea unui control încrucișat la .. privind vânzarea unui bun imobil tip depozit către . S.A. Pitești, în cuprinsul Raportului de inspecție fiscală întocmit cei trei inculpați nu au făcut vorbire deloc despre cele constatate cu ocazia controlului încrucișat efectuat .
Practic, cei trei funcționari publici au trecut acea tranzacție fictivă sub tăcere. Chiar și dacă am accepta, teoretic, că nu ar fi constatat că tranzacția dintre .. și . S.A. este fictivă, deși acest lucru era evident și se observa chiar în urma unei verificări superficiale, în condițiile în care în actul de control nu s-a făcut referire la acea tranzacție cei trei funcționari inculpați trebuia să constate că . S.A. trebuie să plătească TVA-ul aferent tranzacției cu . S.A. Și asta deoarece . S.A. Pitești a emis o nouă factură fiscală (a cincea !) pentru aceeași operațiune (vinderea drepturilor federative cu privire la cei doi fotbaliști), factura cu ., nr._, din 03 ianuarie 2008, pentru suma de 3.783.626,42 lei (aproximativ un milion de euro), factură care a fost înregistrată de reprezentanții . S.A. Pitești în Jurnalul de vânzări aferent lunii ianuarie 2008 și în decontul de TVA aferent lunii ianuarie 2008 înregistrat la Administrația Finanțelor Publice Pitești sub nr._ din 22 septembrie 2008, adică în plin control al celor trei inculpați funcționari, cu doar o lună înainte de redactarea Raportului de către cei trei inculpați funcționari - C., B. și E. .
Din toate aceste aspecte rezultă intenția celor trei inculpați funcționari de a contribui și de a permite reprezentanților societății verificate, . S.A. Pitești, să fraudeze bugetul de stat, acest lucru făcându-l la solicitarea superiorului ierarhic, inculpatul G. GHEORHE , așa cum rezultă din interceptările convorbirilor telefonice existente la dosar (vom detalia acest ultim aspect mai jos, la pct. I.5 din prezentele considerente). P. îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și prin mențiunile nereale efectuate în raportul de inspecție fiscală, cei trei inculpați funcționari au creat condițiile compensării în mod fraudulos a TVA-ului datorat bugetului de stat de către . S.A. Pitești, și astfel au permis producerea unui prejudiciu în dauna bugetului de stat în cuantum de 572.280. de lei (ron) .
În ce privește săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, respectiv dare de mită, săvârșite de către inculpații G. G., P. G. C. și P. G., instanța constată, în primul rând, ca situație premisă, faptul că în anii 2006 – 2008 inculpatul G. G. îndeplinea funcția de director adjunct în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș și coordona activitatea de inspecție fiscală . În raport de funcția deținută și de atribuțiile care-i reveneau, inculpatul G. G. a protejat activitățile ilicite desfășurate de către inculpatul P. G. C. prin intermediul societăților pe care le controla, respectiv .., . F. C. 2005 S.A. Pitești.
În aceste condiții, în perioada 2006 – 2009, instanța constată că inculpatul G. G. a primit în mai multe rânduri suma totală de 8.000 lei de la inculpatul P. G. C., în mod direct sau prin intermediul inculpatului P. G., pentru ca verificările fiscale efectuate de inspectori din cadrul A.N.A.F. să nu releve încălcările normelor legale în domeniul fiscal și de asemenea, în aceeași perioadă a primit și bunuri în valoare de 1.381 de lei, în același scop.
În acest sens, instanța constată că la data de 06.12.2006 inculpatul G. G. a primit suma de 5.000 lei pentru a-și exercita autoritatea asupra echipei de control fiscal formată din inspectorii C. C. și D. A., pentru ca aceștia din urmă, să nu rețină în raportul de inspecție fiscală din 06.12.2006 (înregistrat la DGFP Argeș sub nr._/08.12.2006) neregulile constatate la S.C. O. S.R.L., cât și pentru a-i determina pe aceștia să nu aplice o sancțiune contravențională corespunzătoare neregulilor constatate .
Tot în acest sens, instanța constată că la data de 21.10.2008 inculpatul G. G. a primit suma de 3.000 lei pentru a-și exercita autoritatea asupra echipei de control fiscal formată din inspectorii C., B. și E., pentru ca aceștia din urmă să nu rețină în raportul de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr. 6 / 36 / CA /_ / 27.10.2008) neregulile constatate la S.C. F. C. 2005 S.A. Pitești, cât și pentru a-i determina pe cei trei inspectori să acorde caracter de deductibilitate unei tranzacții fictive de vânzare cumpărare a acelui depozit, despre care aveau cunoștință în mod vădit că nu a avut loc, fapt ce a determinat constituirea unui avantaj în sumă de 572.280 lei în favoarea S.C. F. C. 2005 S.A. Pitești .
Sumele mai sus indicate au fost scoase din conturile . puse la dispoziția inculpatului P. de către inculpatul P. G., administrator al S.C. P. S.A. Pitești, P. G. ținând de altfel o evidență strictă a acestor sume date cu titlul de ,,cadouri”, banii fiind în final remiși lui G. G., fie direct de către P. G. C., fie prin intermediul lui P. G..
De asemenea, instanța constată că în perioada 2006 – 2009 G. G. a primit, în același scop, diferite bunuri de la numitul P. G. C. în sumă totală de 1.381 de lei , respectiv la datele de 14.06.2006, 23.05.2006, 25.05.2006, 09.06.2006, 24.06.2006, 18.07.2006, 16.08.2006, 12.12.2006, 02.03.2007, 16.08.2007 și 07.04.2008 .
În concluzie, în perioada 23.05.2006 – 21.10.2008 numitul G. G. a pretins și primit, direct de la numitul P. G. C., cât și indirect, prin intermediul numitului P. G., sume de bani și bunuri în cuantum total de 9.381 de lei, pentru ca acesta, în calitatea sa de director executiv adjunct în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, să nu-și îndeplinească în legal atribuțiunile de serviciu, făcând acte contrare acestora, cu scopul de favoriza în mod direct societățile din grupul P., controlate de către numitul P. G. .
Sumele de bani remise cu titlu de mită, în mod repetat, inculpatului G. G. de către inculpatul P. G. C., cu complicitatea inculpatului P. G. (5.000 lei la data de 06 decembrie 2006 și 3.000 lei la data de 21 octombrie 2008), în scopul și în împrejurările mai sus arătate, au fost consemnate în evidențe contabile paralele ale .. Pitești, fiind identificate astfel de mențiuni referitoare la astfel de operațiuni financiar-contabile efectuate prin casa agentului economic în cauză, cu ocazia întocmirii Raportului de constatare tehnico-științifică încheiat la data de 05 iunie 2009 de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, ca urmare a perchezițiilor informatice efectuate în sistemele și în mediile de stocare a datelor, ridicate cu ocazia mai multor percheziții domiciliare efectuate în dosarul nr.97/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești .
I.5. Pentru conturarea situației de fapt mai sus menționate, prezenta instanță de fond a avut în vedere totalitatea mijloacelor de probă administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și in faza de cercetare judecătorească .
Vom face în continuare analiza mijloacelor de probă mai sus prezentate.
I.5.a. Forta probantă a diferitelor probe. Aspecte teoretice incidente în cauză.
Sub acest prim aspect, se observă că, relativ la incidentele cu posibilă relevantă penală descrise în rechizitoriu s - au conturat, în linii mari, două versiuni: pe de o parte este versiunea procurorului de caz care a emis rechizitoriul (pe scurt – versiunea Parchetului), versiune sustinută în cea mai mare parte de probele administrate în cauză și, pe de altă parte, este versiunea tuturor celor 7 inculpați, care nu recunosc (niciunul) niciuna dintre acuzatiile ce le sunt aduse prin rechizitoriu . În aceste conditii (în care niciunul dintre inculpați nu recunoaste niciuna dintre acuzatiile care îi este adusă prin rechizitoriu ) este sarcina instanței ca, analizând toate probele, să constate care probe se coroborează între ele și tind la conturarea unui adevăr logic (în sens cartezian...) și care probe sunt mincinoase, tinzând să denatureze (voit sau nu) adevărul juridic .
În acest context, pentru a decela între probele care tind la conturarea unui adevăr logic și ,, probele mincinoase ”, prezenta instanță de fond are în vedere (ca în orice dosar pe care îl analizează sub aspectul temeiniciei rechizitoriului) în primul rând faptul că, în contextul în care oamenii implicați în incident (fie inculpatii, fie martorii) pot fi predispuși ca, voit sau nu, să denatureze părți din adevărul perceput prin propriile simțuri (așadar: oamenii pot fi predispuși să mintă...), probele obținute prin metode științifice (expertize, rapoarte de constatare ale unor specialiști, interceptări de convorbiri telefonice sau în mediul ambiental, interceptările de imagini în mișcare -aspectele filmate- sau de imagini statice –fotografiile-, mijloacele materiale de probe, amprentele, etc...) de regulă nu mint, probele obținute prin metode științifice nefiind rezultatul exclusiv al perceptiei unor oameni implicați în incident (astfel cum e cazul inculpatilor, al victimelor sau al martorilor), probele obținute prin metode științifice fiind în principal rezultatul intervenției științei în relevarea, imprimarea sau / și stocarea de ,,urme ale infracțiunii”. D. prin exceptie probele obținute prin metode științifice mint – este situația în care functionarii ( de regulă: specialistii ) care contribuie la relevarea, imprimarea sau / și stocarea de ,,urme ale infracțiunii” contribuie la respectivele probe (obținute prin metode științifice) fie prin constatări proprii prin care acesti specialisti percep eronat realitatea (poate fi cazul unor expertize...), fie în situația în care acesti specialisti în mod intentionat falsifică realitatea imprimată de mijloacele stiintifice de captare a sunetelor sau imaginilor (poate fi cazul interceptărilor audio / video, falsificate ulterior ... ) . Dar situațiile de excepție mai sus prezentate sunt foarte rare în cazuistică . Și, mai important, prezenta instanță constată că în concret în prezenta cauză niciunul dintre cei 7 inculpați (fiecare fiind asistat pe tot parcursul procesului de către cel putin un avocat ales) nu a contestat niciuna dintre interceptările de convorbiri telefonice existente la dosar si, de asemenea, niciunul dintre cei 7 inculpați nu a contestat niciunul dintre procesele verbale de redare a interceptărilor de convorbiri telefonice existente la dosar .
Aplicând considerațiile teoretice de mai sus la speța de față, prezenta instanță va da eficientă așadar în primul rând probelor obținute prin metode științifice existente la dosar, adică interceptărilor de convorbiri telefonice, expertiyelor sau constatărilor tehnico – științifice existente la dosar, aceste probe având o forță probantă sporită față de declaratiile inculpatilor sau ale martorilor, pentru motivele mai sus arătate .
I.5.b. Considerentele pentru care se impune achitarea inculpatei Weiss (fostă B.) L. sub aspectul comiterii celor două infractiuni pentru care a fost trimisă în judecată .
P. rechizitoriu i se impută inculpatei Weiss faptul că în calitate de director economic la .., la cererea inculpatului P. G. C., a întocmit și semnat, cu date nereale, facturile fiscale . XHT nr._ din 31.01.2008, . XHT nr._ din 18.07.2008 și . XHT nr._ din 18.07.2008, pentru ca în contextul desfășurării inspecției fiscale din data de 23.10.2008 la . S.A. Pitești să susțină concluziile neconforme cu adevărul, menționate în Raportul de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/ CA/_ / 27.10.2008), având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei ( prin sustragerea . S.A. Pitești de la plata acestei sume, reprezentând taxa pe valoarea adăugată ) întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art. 290 V.C.pen.cu referire la art.13² din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. (3 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art.26 V.C.pen. raportat la art.9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr.241/2005 .
Așa cum rezultă din rechizitoriu, cele două infracțiuni de care este acuzată inculpata Weiss sunt probate, în opinia procurorului de caz, prin intermediul a trei mijloace materiale de probă: facturile fiscale . XHT nr._ din 31.01.2008 (fila 181 din D.U.P.- vol.5), . XHT nr._ din 18.07.2008 (fila 162 din D.U.P.- vol.7) și . XHT nr._ din 18.07.2008 (fila 161 din D.U.P.- vol.7) .
În primul rând, se constată că, într-adevăr, toate aceste 3 facturi sunt completate și semnate de către inculpata Weiss ( la momentul semnării inculpata se numea B.) L. . Dar, astfel cum am arătat în detaliu mai sus (la pct. I.4. din prezentele considerente), chiar dacă o astfel de ,,inginerie financiară” (emiterea unei facturi pe 31.01.2008, stornarea ei peste 5 luni și jumătate și apoi emiterea unei facturi identice cu prima în aceeași zi) ar trebui să trezească suspiciuni pentru un controlor de la A.N.A.F. (și cu atât mai infracțională apare, în acest sens, conduita profesională a inculpaților C., B. și E.… ), totuși, din punct de vedere al legislației penale în vigoare, o astfel de ,,inginerie financiară” nu este, prin ea însăși, vreo infracțiune, facturile ,,de storno” fiind reglementate în legislația fiscală românească. P. urmare, chiar dacă cele 3 facturi sunt completate și semnate de către inculpata Weiss, doar prin faptul că a completat și semnat cele 3 facturi, inculpata Weiss nu a comis nicio infracțiune .
Însă procurorul de caz susține (în rechizitoriu) că inculpata Weiss știa că cele 3 facturi (pe care le-a completat și semnat) sunt false, întrucât știa că acestea atestă o operațiune economică fictivă, și anume vânzarea acelui depozit (pagina 143 din rechizitoriu – ultimul paragraf) . P. urmare, în al doilea rând, instanța trebuie să analizeze acest aspect : există vreo probă la dosar din care să rezulte că inculpata Weiss chiar știa că cele 3 facturi (pe care le-a completat și semnat) sunt false ? ... Există vreo probă la dosar din care să rezulte că inculpata Weiss chiar știa că cele 3 facturi atestă o operațiune economică fictivă ( și anume vânzarea acelui depozit ) ?...
Inculpata Weiss nu recunoaște faptele imputate. Audiată în repetate rânduri, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, inculpata Weiss a recunoscut că a întocmit și semnat cele 3 facturi, dar a susținut că le-a întocmit și le-a semnat pentru că așa i-au cerut șefii, și anume P. C. sau P. I. sau P. Gheorghită sau F. L.… ceea ce poate să fie adevărat, având în vedere că cei patru mai sus indicați sunt, pentru inculpata Weiss, fie șefi formali, fie șefi informali ... Ceea ce este sigur este că inculpata Weiss era director economic la .> Din această calitate a întocmit și semnat cele 3 facturi . Nu există în tot dosarul nicio probă din care să rezulte că inculpata Weiss ar fi avut vreo calitate sau funcție, formală sau informală, la . S.A. Pitești . Iar cele 3 facturi nu sunt, prin ele însele, false. Cele trei facturi sunt, strict din punct de vedere formal, ,,adevărate”, în sensul că sunt emise de către o societate comercială care are dreptul să emită facturi, sunt ,,tăiate” dintr-un facturier autentic (nu dintr-unul fals), sunt completate cu date reale (strict formal vorbind), bunul vândut (acel depozit) există si, mai mult, la data emiterii primei facturi bunul chiar era în proprietatea . de vânzare este, ca si cuantum, aproximativ echivalent cu ,,pretul pietii ”. P. urmare, atâta timp cât nimic din aspectul formal al facturilor si nimic din datele completate nu erau false, inculpata Weiss nu avea niciun motiv să creadă că acele 3 facturi sunt false sau falsificate. În fond, pentru motivele de fapt mai sus arătate și având în vedere și calificarea profesională a inculpatei, experiența sa profesională i-a ,,spus” că acele facturi sunt ,,în regulă” atât ,,în alb” cât și ulterior, completate, deoarece inculpata personal a completat cele 3 facturi ... Prezenta instanță constată că cele trei facturi devin false prin faptul că respectivul contract de vânzare – cumpărare cu privire la acel depozit a devenit (în timp) un contract fictiv, deoarece niciodată . S.A. Pitești nu a plătit pretul acelui depozit si, mai mult decât atât, desi în 31.01.2008 s-a emis factura initială de înstrăinare (de către . acelui depozit, valoarea aceluiasi depozit a stat totuși la baza majorării capitalului social al . luni și jumătate mai târziu, iar la data de 06.05.2008 .. a mai încheiat un contract de ipotecă, deși acelasi depozit a făcut (din punctul de vedere al . vânzării, în baza facturii . XHT nr._ / 31.01.2008 . Dar nu există nicio probă la dosar din care să rezulte că toate aceste ,,inginerii financiare” (din viitor...) au fost cunoscute de către inculpata Weiss la momentul la care a întocmit si semnat factura . XHT nr._ / 31.01.2008 .
Pe de altă parte, contractul de vânzare – cumpărare cu privire la acel depozit (contract fictiv, și care este într-adevăr o ,,inginerie financiară cu relevanță penală ” deoarece, în esență, în baza acestui contract . S.A. Pitești a obținut compensarea de T.V.A. datorat, comițându-se astfel evaziune fiscală cu un prejudiciu de 572.280 de lei… ) nu a fost nici întocmit și nici semnat de către inculpata Weiss (filele 16-17 la D.U.P. – vol.7). În plus, relevanța penală a contractului de vânzare – cumpărare cu privire la acel depozit rezultă doar prin ,,alăturarea” sa cu contractul (anterior) de vânzare – cumpărare a drepturilor federative a celor 2 fotbaliști, contract real , contract care a generat în sarcina . S.A. Pitești acea obligație de a vira către A.N.A.F. suma de 604.108 lei cu titlul de T.V.A . D. cine știa de existența contractului de vânzare – cumpărare a drepturilor federative a celor 2 fotbaliști poate fi suspectat că știa de faptul că în speță contractul de vânzare – cumpărare cu privire la acel depozit este un contract fictiv. Dar nu există în tot dosarul nicio probă din care să rezulte că inculpata Weiss știa de (pre) existența contractului de vânzare – cumpărare a drepturilor federative a celor 2 fotbaliști la momentul la care a întocmit și semnat cele 3 facturi . Nicio convorbire telefonică redată la dosar nu o acuză. Niciunul dintre ceilalți 6 inculpați și niciunul dintre cei 10 martori nu declară faptul că inculpate Weiss știa de (pre) existența contractului de vânzare – cumpărare a drepturilor federative a celor 2 fotbaliști la momentul la care a întocmit și semnat cele 3 facturi care atestau vânzarea acelui depozit.
Și, mai mult, având în vedere faptul că nu există în tot dosarul nicio probă din care să rezulte că inculpata Weiss ar fi avut vreo calitate sau funcție, formală sau informală, la . S.A. Pitești (și, desigur, nici la . SA …), inculpata Weiss nici măcar nu poate fi prezumată de faptul că știa de (pre) existența contractului de vânzare – cumpărare a drepturilor federative a celor 2 fotbaliști la momentul la care a întocmit și semnat cele 3 facturi care atestau vânzarea acelui depozit . Nemaivorbind de faptul că ,,prezumția de vinovăție” nu există în legislația penală în vigoare în România sau în Uniunea Europeană . Dimpotrivă, art. 99 alin.2 Cod procedură penală și art. 6 pct.2 din C.E.D.O. instituie ,,prezumția de NEvinovăție”.
Este dreptul procurorului de caz ca, folosind anumite raționamente (de genul: inculpata Weiss era director economic la . care aparținea în fapt, la fel ca și . S.A. Pitești, aceluiași inculpat P., iar P. trebuie să-i fi spus inculpatei Weiss despre cum vrea el să ,,economisească” 572.280 de lei, poate chiar Weiss l-a învățat cum să tranzacționeze acel depozit între propriile firme… ) să ajungă la concluzia că inculpata Weiss chiar știa că cele 3 facturi (pe care le-a completat și semnat) sunt false, întrucât știa că acestea atestă o operațiune economică fictivă, și anume vânzarea acelui depozit, și, prin urmare, să o trimită în judecată pentru comiterea a două infractiuni. Dar prezenta instantă, chiar dacă a citit si a recitit în mod repetat toate cele 10 volume ale dosarului de urmărire penală precum și cele 3 volume ale dosarului de cercetare judecătorească, nu a identificat nicio probă din care să rezulte faptul că inculpata Weiss știa că cele 3 facturi (pe care le-a completat și semnat) sunt false întrucât știa că acestea atestă o operațiune economică fictivă, și anume vânzarea acelui depozit … Iar o condamnare nu se poate dispune decât pe bază de probe, conform art. 103 alin.2 Cod procedură penală .
P. urmare, pentru toate aceste motive de fapt si de drept, în temeiul art.16 alin.1 lit. b) -teza a doua- din noul Cod de procedură penală, instanța va achita pe inculpata Weiss (fostă B.) L.sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.290 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal precum și sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005 deoarece, din punct de vedere juridic, aceaste două fapte nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege, vinovăție care presupune existența intenției, cel puțin indirecte, ceea ce, în concret în speța de față, înseamnă, repetăm, faptul că la dosar ar trebui să existe probe din care să rezulte faptul că inculpata Weiss știa că cele 3 facturi (pe care le-a completat și semnat) sunt false întrucât știa că acestea atestă o operațiune economică fictivă, și anume vânzarea acelui depozit …
I.5.c. Considerentele pentru care se impune condamnarea celorlalți șase inculpați sub aspectul comiterii tuturor infractiunilor pentru care au fost trimisi în judecată .
Spre deosebire de situația mai sus prezentată, celelalte 20 de ,,capete de acuzare” din rechizitoriu se probează prin intermediul mai multor mijloace de probă . Le vom analiza pe rând, în continuare .
Astfel, în primul rând, acuzațiile din dosar se probează prin intermediul interceptărilor de convorbiri telefonice efectuate în cauză. Aceste interceptări sunt, pentru argumentele prezentate pe larg mai sus ( la pct. I.5.a din prezentele considerente), mijloace de probă cu o forță probantă sporită, cu atât mai mult cu cât nu au fost contestate de către niciunul dintre inculpați. În acest sens relevante sunt interceptările convorbirilor telefonice purtate la data de 22.10.2008, adică cu doar o zi înainte ca inculpații C., B. și Ț. să finalizeze Raportul de inspecție fiscală încheiat la 23 octombrie 2008 și înregistrat la D.G.F.P. Argeș la data de 27 octombrie 2008. Aceste convorbiri telefonice sunt redate pe larg la paginile 26 – 39 din rechizitoriu. Într-o primă convorbire, purtată între inculpații P. și G., P. se plânge lui G. că cei trei inculpați aflați în echipa de inspecție de la . Pitești (inculpații C., B. și Ț.), cu toții subalterni de-ai martorului M. I., acesta din urmă fiind la rândul său subaltern de-al lui G. G., ,,fac…altceva decât trebuie să facă” (din cuvintele lui P. rezultă că cei doi, P. și G., au stabilit împreună, în concret, ce trebuie să facă echipa de control… - pag.26 din rechizitoriu), iar G. îl liniștește pe P., spunându-I că o să vorbească el cu cei trei, o să-i cheme la el, acuma, (reamintim: ne aflăm cu o zi înainte de redactarea Raportului de inspecție fiscală încheiat la 23 octombrie 2008…) împreună cu șeful lor, cu M. - pag.27 din rechizitoriu . P. se plânge de faptul că inculpatul C. pare să – și îndeplinească atribuțiile de control la modul onest, iar G. îl liniștește, pe un ton mai mult decât cordial (,,bine, tati, hai că ți-I chem. Acuma la mine…” - pag.28 din rechizitoriu). În ,,apărarea” ,,argumentelor” sale, inculpatul P. arată că ,,e vorba de cinste și onoare” (tot la pag.28 din rechizitoriu) amintindu-i astfel, la modul indirect, dar cu claritate, inculpatului G., despre repetatele momente în care P. i-a dat mită (bani sau bunuri) lui G. .
Apoi, în cursul aceleiași zile de 22.10.2008, după ce G. a avut cu cei trei inspectori (subalterni) discuția pe care i-a promis-o lui P., inculpatul C. (aparent, până la acel moment, cel mai riguros dintre cei trei inspectori, ceea ce a atras nemulțumirile repetate ale lui P.…) ,,simte nevoia” să îi telefoneze lui P. și să îi confirme că ,, a fost prelucrat de către G.”. În concret, C. îi comunică lui P. faptul că în Raport cei trei inspectori nu vor mai menționa nimic legat de depozitul ce făcea obiectul acelei tranzacții fictive. În acest sens, redăm cuvânt cu cuvânt, intercalând totodată anumite deducții logice pe care instanța le-a făcut citind respectivul dialog ( pag.29 din rechizitoriu) :
„ C.: Să trăiți, să trăiți ! (nota mea, jud. R.M.R – precum se vede, C. e cel care îl contactează telefonic pe P. și îl salută cu un salut cu caracter explicit de subordonare ierarhică, un salut ,,cu caracter militar”, ca ,,de la inferior la superior”, salut repetat, plin de curtoazie …)
P.: Ce faceți? (nota mea, jud. R.M.R – precum se vede, ca ,,un adevărat superior” – expresie folosită de judecătorul R.M.R. tot ,,în sens militar”-, P. nu catadicsește să răspundă la salutul milităros și excesiv de plin de respect al ,,subordonatului” C., ci ,,trece direct la subiect”…)
C.: Haideți că am… deci am… am analizat mai bine (nota mea, jud. R.M.R – precum se vede, C. îl anunță pe P. că, având în vedere discuția din aceeași zi pe care G. a avut-o cu el, cu Ceaușeacu, C. a decis să re-analizeze, mai bine, situația tranzacției privind acel depozit…) ă… tranzacția dumneavoastră, și am ajuns la concluzia că din punc….… din punct de vedere fiscal… aveați dreptate! Și au rămas celelalte care… asta e, că nu v-au dat banii, deci, au rămas celelalte sume, deci…
P.: Păi și…….. (neinteligibil)…
C.: … nu ne-am mai legat de clădire! ” (nota mea, jud. R.M.R – desigur că prin ,,clădire” cei doi inculpați au înțeles, ambii, că e vorba despre acel depozit…)
(…) C.: Da, da, da domnu’ C., da’ … v-am zis: ailaltă am reanalizat-o și aveți dreptate, până la urmă asta a fost… din punct de vedere fiscal! (nota mea, jud. R.M.R – desigur că tot despre acel depozit e vorba și acum, C. comunicându-i lui P. că, practic, în Raportul de inspecție fiscală tranzacționarea acelui depozit nu va fi menționată) - pag.30 din rechizitoriu .
Apoi dialogul continuă, când mai amical, când mai tensionat ( pag. 31-38 din rechizitoriu), P. îi ,,explică” cu un limbaj ,,de superior” lui C. faptul că ,,voi trebuie să învățați să judecați selectiv, bă … că vi… vă vine și vouă rându”, C. are momente când îi reamintește, cu respect, lui P. despre prevederile legale (,, …păi da nu, știu, dar nu pot să fac peste lege, înțelegeți? ”), P. îi reamintește lui C. despre ,,cumetriile locale” (… noi trăim împreună, mă, mâine-poimâine, poate… urmează …zic: băi, pă cine crezi tu c-ar fi șef la… la finanțe? Eu o să spun: niciun caz C., că vede obtu..… ie obtuz!...) , C. îi reamintește, din nou cu respect, lui P. despre prevederile legale (,, … nu, noi am spus, că trebuia să plătiți atuncea când… s-a făcut transferul!” ), P. se enervează ( ,,Păi, de ce-mi spui tu, ce tre* să fac eu, mă ? …Uite, asta e prostia voastră, că voi aveți impresia că tre să ne spuneți voi ce să facem ”), moment în care C., umil, renunță la a - i mai spune lui P. despre prevederile fiscale legale (A… nu, în nici un caz… păi, ce suntem…), P., ,,precum un vătaf pe plantație” (nota mea, jud. R.M.R. – aici am folosit o expresie plastică, pentru a sublinia maniera în care inculpatul P. îl trata pe C., cu mențiunea suplimentară că din aceste replici ale lui P. rezultă că ,,plantația” era, în acele momente, în mintea inculpatului P., tot ceea ce ținea de ,,A.N.A.F.-ul din județul Argeș…”), îi ,,explică” sentențios lui C. faptul că ,,Bă… noi vă spunem … vouă ce să faceți! Voi asta nu înțelegeți! …”, C., din nou umil și plin de respect (întrucât în aceeași zi fusese ,,prelucrat” într-o discuție cu șeful său, G. G.) replică ,,Da… aveți dreptate.” Apoi dialogul se relaxează din nou, apoi din nou C. îndrăznește să-i amintească lui P. despre faptul că la .-a făcut un control încrucișat în care s-a evidențiat tranzacționarea acelui depozit, și că ,,noi am venit în baza adresei ăleia, vă dați seama”, moment în care P. se enervează iarăși, începe să-i înjure ,,la grămadă” pe cei din conducerea A.N.A.F. (,,șefii voștri, că-mi bag p…..a în ei”… ,, păi și-atuncea ce ți-a zis ei, f…i în gură să-i f...t ?”…), C. continuă să se ,,disculpe” pentru faptul că încearcă să-și facă meseria (,,noi, după discuția cu dumneavoastră, am prezentat încă o dată tot actul… am prezentat actul și cu… clădirea aia, am prezentat tot, tot, tot ! ” ) – iar din această parte de dialog rezultă cu claritate că cel puțin inculpatul C. știa cu o zi înainte de redactarea Raportului de inspecție fiscală din 23 octombrie 2008 care este situația reală a tranzacționării acelui depozit, precum și faptul că ar trebui ca acea tranzacție să fie inclusă în raport, dar din exprimarea ,,la plural” a inculpatului C. (,,NOI am prezentat”…) rezultă că, de fapt, și inculpații B. și Ț. știau cu o zi înainte de redactarea Raportului de inspecție fiscală din 23 octombrie 2008 care este situația reală a tranzacționării acelui depozit, iar acest argument ,,de interpretare gramaticală” a unei convorbiri telefonice este susținut și de interpretarea logică – și anume că orice echipă de control răspunde ,,în solidar” pentru ceea ce constată (sau omite să constate) într-un raport de inspecție (fiscală…) și, din acest motiv, membrii unei echipe de control trebuie să se consulte între ei și, întrucât semnează ,,împreună” raportul, ei trebuie să se informeze reciproc despre neregulile constatate de către fiecare în parte… În acest context P. izbucnește din nou, înjură din nou (,,Hai bă că le-am zis „ B. dacă luați pă clădirea aia … ați belit p……a”, le-am spus, exact așa!”) – nota mea, jud. R.M.R. – este evident că P. s-a referit la faptul că ,, dacă reprezentanții A.N.A.F. ,,îndrăznesc” să perceapă T.V.A. ,,pă clădirea aia …”, de la . e tot ,,societatea lui”…), ca firmă care a vândut depozitul, el, P., e foarte nemulțumit, pentru că el, de fapt, dorește ca din actele prezentate să rezulte că la tranzacționarea depozitului, de fapt, . Pitești a plătit inclusiv T.V.A.-ul aferent cumpărării acelui depozit, pentru ca apoi . Pitești să poată cere ,,cu succes” compensarea T.V.A.-ului pe care . Pitești îl datora statului ca urmare a vinderii drepturilor federative a celor doi fotbaliști (mai sus indicați), vindere realizată, în fapt, încă din 16.05.2007 …
Împrejurarea că . S.A. Pitești nu ar fi trebuit să beneficieze de deducerea de TVA aferentă tranzacției cu .. și că este o tranzacție nereală era cunoscută la nivelul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, situație care rezultă și din înregistrarea convorbirii telefonice realizată la 24 octombrie 2008 (adică la o zi după redactarea Raportului de inspecție fiscală din 23 octombrie 2008), convorbire purtată între inculpatul P. G. C. și numita E. V. L., funcționar în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, sens în care redăm aspectele esențiale, reproduse ca atare și la paginile 48 și 51 din rechizitoriu:
,, L.: Că ie o țară liberă, e…. asta v-am spus așa, ca să…
P.: Normal că i-am înjurat, că știu eu de ce i-am înjurat doamnă!
L.: Ziceau că nu mai, nu vă mai ia TVA-ul pentru clădire, că au făcut ei nu știu ce…..( râde)………
P.: A! Că nu poate să ia doamnă! Lăsați-i dracu, doamnă! Ce vă ...vă găsi pă dumneavoastră medi...mediatoare, ce să... „ Du-te tu Luminițo!? și...și împacă-l pă, pă P..” F.-ar ai dracu! De ce? Le e frică? Să-mi dea ce au de dat. Să facă ce au de făcut, nu e nicio problemă, conform legii. Conform legii să-și facă datoria. Că d- aia, d-aia sunt finanțiști !
L.: Păi a, ei asta ziceau. Să vă spun eu conform legii. Și am zis: „ N- am cum să mă duc eu să spun cum e conform legii, pentru că eu nu m-am uitat pe nici un document de la firma respectivă ! ”
(….)
P.: Nici în ziua de azi eu nu am încasat TVA-ul de la nenorocitul ăla ! Numai, deci, mă rog, hai, de când am făcut factura de atuncea, după aia am vândut depozitul când am făcut factura ca... să nu…, să se compenseze la TVA. E o chestie nelegală. Era depozitul meu, l-am vândut după aia că am făcut magazin pentru F.C. Argeș. E o chestie legală. Deci, ăsta P. avea de încasat TVA, da* apoi, până s-a făcut factura nu… Cum adică? Eu nici acum nu am încasat TVA-ul! Dar ei, nesimțiții, vor să-mi, să-mi ia mie de atunci cu avansul, că a fost un avans, nare nici o treabă !
L.: Păi cred că …da.. da. Păi cred că s-au legat și dă asta, că ziceau: „ N- a făcut factura decât în momentul în care a vândut depozitul sau ca să-și compenseze TVA-ul, să nu plătească.”
P.:- Da, da, da! Și care e problema lor?
L.: Zic: „ Asta o fi fost o coincidență “ Zic: “Nu știu. Vă…..Dacă v-ați uitat pă acte, o fi cum ziceți.”
P.: Da doamnă și care e problema în toată treaba asta? Ei nu înțeleg! Ei sunt și proști, doamnă! Ei nu înțeleg odată pentru întotdeauna că ei nu sunt… iei ar trebui să… dar nu, că…..lă…. că-l sun eu acuma pă G. și-i spun eu: „ Băi, potoliți-vă, că nu se poate așa ceva, că ” Iei,iei zic: „ Lasă, că P. e nebun. Poate îl convinge asta.” Dar eu n- s nebun, fac pă nebunul, dă-i dracu d- aci ! ”
De asemenea, tot la data de 24 octombrie 2008, a fost înregistrată o convorbire telefonică între inculpații P. G. C. și G. G., din care rezultă că G. G. avea cunoștință despre situația constatată la societatea controlată și că interesul său era să-l protejeze pe P. G. C. - vol.3 filele 172-176, convorbire redată și la paginile 58 – 61 din rechizitoriu:
,, P.: D.* director, deci, banii ăia dacă-i ia (nota mea, jud R.M.R. - e vorba de mita propusă…), nu-i câștigă niciodată nicăieri, plus d-asta mă, mă… și supăr rău de tot. Pentru că nu ie-n regulă, nu ie-n în regulă.
G.: Tati! Tati, vezi…..
P.: Și oricum, pe M. ăla, de nu ți-o... Să vedem ce caută el pensionar la Finanțe, acuma !
G.: Tati! Eu l-am chemat și p - ăsta care zisăși acum, pă M., și pă director, le-am spus: „ Băi, n- aveți...”, „Nu, domnu* director, că uite, are ……contract că a luat avans”. „Tu nu înțelegi bă că nu e avans? Omul ăla spune că e garanție.” . „ Nu domne, că a făcut factură și că nu știu ce.” „ Păi zic a făcut factură, dar ați stornat-o, da? B.!”, păi zice: „ Trebuia să taie factura aia care a tăiat-o în ianuarie 2008, trebuia s-o fa…… s-o taie în 30 iunie sau iulie 2007”.....
P.: Păi…..păi nu….nu vine el să fie manager în locul meu la… la firmă? Ia întrebați-l!
G.: Și i-am spus: -„ Băi! Voi nu vă …. voi vă pi…ți contra vântului !” Chiar așa le-am spus!
P.: Deci…. domnu* general! Eu am act adițional că aia e garanție cu care mă duc în judecată cu ei și fu…u-I eu….. futu-l în gură pă M. ăla, că ăla, el nu știe nici un pic de meserie, habar n - are, că el nu este, el e venit de la poliție. Că mi-a ….m-a mai luat o dată, m-a ținut două ore la poliție prin 94-95, că nu l-am uitat. Când era cu niște... Mi-a, mi-a trimis cinșpe oameni, mi-a înconjurat depozitul !
(…)
G.: Le-am spus, le-am spus, că știam dă la dumneavoastră. Le-am spus: „ Bă! Zic: Omul ăla nici n-a -ncasat TVA-ul dă….dă la M..”
P.: Vă jur că nici acu n-am încasat TVA-ul dă la prostul ăla, că n-are bani să-mi dea, că eu ași putea să-l dau acum la Ligă și dacă-l dau la Ligă, îl obligă L. să-mi dea banii imediat, dar mi-e milă de el, că am o relație cu el. Mi-a vândut acolo terenul!
G.: Da, da, da!
P.: Vă jur, vă jur domnu* general că nici acu n-am luat, n- am încasat banii. Iar aia...
G.: Vă cred mă tati, mă!
P.: ...iar ce vrea ei. Ce vrea ei să ia banii pă ceva care aia e ilegal domne, că aia sînt niște bani care el mi i-a dat garanție. Dacă nu se încheia tranzacția îi opream banii respectivi, dacă nu dădea toți banii. Și aia e, ce?
G.: Deci io… imediat cum …după ce am venit de acolo am discutat cu ei (nota mea, jud R.M.R. - e vorba despre martorul M. I. și despre inculpații C., B. și Ț. ; și în urma acestei ,,discuții” inculpații C., B. și Ț. s-au ,,răzgândit” și împreună s-au decis ca în Raportul de inspecție fiscală din 23 octombrie 2008 să nu mai menționeze nimic relativ la tranzacționarea respectivului depozit …)dimineața și am zis: „Băi!” I-am chemat la mine și am zis: „ B.! Asta, asta...” –„Nu șefu, că au ăstea.” –„Bă, tu nu înțelegi bă, că te piși contra vântului, că nu are? » ....
P.: Deci nu e vorba de pi…at contra vîntului domne ….
G.:….nu ai dreptate. Dacă omul ăla spune că aia e garanție și voi spuneți”
P.: ….dar nu câștigă niciodată. Dar nu știu, A. ăsta, C., ce e prost așa? Bă, măcar dacă ași fi făcut…ă…. Dacă ar fi să acopere dracu ceva, dar... Sau să cer eu o chestie la limita legii, dar eu nu cer nimic domne !
G.: Știu ! Binențeles, că n-ați... Nu e vorba că... Mai ales dacă spui că e garanție. Deci ie,ie altceva. Putea să fie în...înregistrat în 462, un cont, o sumă înregistrată în avans, sau știu eu?
P.: Păi nu știu, ă…. unde a fost înregistrată?
G.: Nu știu ! Nu știu ! Nu știu ! Păi d-aia îți spusei, că eu d- aia îi spusei lu asta mică. I-am zis dă ieri !
P.: Da* nu contează unde, deci unde era înregistrat !
G.: Tati!
P.: Da !
G.: Mă asculți un pic? Deci eu i-am spus: -„ Mă, tu du-te până acolo, vezi care-i treaba, pac, pac, ca să vedem cu….. să știm cum, ca după aceea vin, mă întâlnesc eu cu dumneavoastră ca să știm ce facem, dar să vadă ea despre ce e vorba !
P.: Deci domn G.. Ei trebuie să facă proces verbal...
G.: Să încheie și să plece, să ...aia….(neinteligibil)……….
P.: Și să-mi ia, să-mi ia, TVA-ul la bilete, că ăla nu am... Deci ăla e legal, domne. Eu nu sunt tâmpit, că dacă eram tâmpit...
G.: Am înțeles! Am înțeles!
P.: Ziceam: -„ Bă, ia lăsați bă! Îmi luați mie la bilete, că nu știu ce, că pe dracu.” Că nu. Deci la bilete e corect, că am văzut și eu legea. Și îi las să ia la bilete. Adică nu că-i las, dar mi se pare normal ca ...
G.: Am înțeles! Sunteți de acord !
P.: Dacă e o greșeală, sunt de acord cu ce au greșit ăștia, că n-au plătit la bilete, dar cum să-mi ia mie ceva care nu e adevărat? ( nota mea, jud. R.M.R. – este evident că P. s-a referit din nou la faptul că dacă reprezentanții A.N.A.F. ,,îndrăznesc” să perceapă T.V.A. pentru vânzarea acelui depozit, de la . e tot ,,societatea lui”…), ca firmă care a vândut depozitul, el, P., e foarte nemulțumit … )
G.: Am înțeles!
P.: Asta e tot. Bine. Mulțumesc domn general!
G.: Vă pupic! Sănătate multă!”
Așa cum rezultă din discuția interceptată, dincolo de limbajul prietenesc în care G. i se adresează lui P. (Tati…Vă pupic … ), raportul de inspecție fiscală din 23 octombrie 2008, cu mențiuni nereale, a fost întocmit de către inculpații C., B. și Ț. din dispoziția inculpatului G. G., persoană care avea “obligații ” față de inculpatul P. G. C., deoarece în perioada 23.05.2006 – 21.10.2008 inculpatul G. G. a pretins și a primit efectiv, în mod repetat, direct de la inculpatul P. G. C., cât și indirect prin intermediul inculpatului P. G., sume de bani și bunuri (adică: mită !) în cuantum total de 9.381 lei, astfel cum va rezulta din probele pe care le vom analiza în continuare .
Astfel, la data de 01 martie 2007 are loc o convorbire telefonică în care G. G. i-a cerut lui P. G. C. să-i remită un sac de mălai, spunându-i: „vreau și eu un sac dă mălai !” (D.U.P - vol.3, fila 60, reprodusă și la pag. 71 din rechizitoriu ).
De asemenea, relevante în acest sens sunt și convorbirile telefonice interceptate și înregistrate în cauză, purtate la data de 06.12.2006, între P. G. C. și P. G., între P. G. C. și G. G., și între P. G. C. și C. C. (vol.3 D.U.P.- filele 1-16, reproduse și la pag.73-83 din rechizitoriu) din conținutul cărora instanța redă doar aspectele cele mai relevante:
,,C.: Alo!
P.: Hai noroc bre nea C.!
C.: Să trăiți domnu* director!
P.: De ce n-o dai bre trei milioane dă-o dracu* dă amendă!
C.: D.*…Auziți! Haideți să vă spun dă ce!
P.: Dă ce?
C.: Este cifra de afaceri foarte mare!
P.: Ce are...și dacă ie cifra de afaceri, și care-i problema domne?
C.: Păi da* nu putem domnu*! Că dacă am putea…..
P.: ….hei nu!
C.: …fiți convins! Sub cuvânt de onoare! Dumneavoastră credeți ce vreți dumneavoastră. Eu am luat…. AM PRIMIT MESAJUL, deci… sunt de acord să vă ajutăm, dar….. haideți s-o stabilim împreună, dă-o dracilor!
P.: Dă bre și mata cinci, ajunge, hai!...........................
…………. în continuarea, comunicarea telefonică este reluată între P. G. și P. G. C.…………..
P.: Alo?
P.: Da! Dă cinci, dă cinci, da?
P.: Da,da!
P.: Și spune-i că cinci….(neinteligibil)… cinci îi dai și lui….” Bre cinci îți dau și lu* matale!”…
P.: Da!
P.: ….. ” pentru că ai fost omenos, să vii să-ți dau cinci lu* mata!” sau, ai la tine?
P.: Nu am!
P.: E! Îi spui să treacă pă la tine, să-i dai cinci lui, da! (nota mea, jud. R.M.R. – precum se vede cu claritate, inculpatul P. îi cere în mod repetat și expres inculpatului P. să-i dea mită 500 de lei martorului C. C., pentru că acesta din urmă ,,a fost omenos” și a acceptat să aplice uneia dintre societățile comerciale controlate de către P. o amendă evident diminuată ca și cuantum…)
………………………….”
Apoi, în aceeași zi, P. G. C. și P. G. au o nouă convorbire etlefonică, în intervalul orar 12:24:03-12:24:45 :
……………………….
P.: M-a dat… deci mi-a dat…. cinci ! (nota mea, jud. R.M.R. – precum se vede cu claritate, inculpatul P. îi comunică inculpatului P. faptul că martorul C. C. i-a aplicat o amendă de doar 500 de lei, astfel cum au vorbit …)
P.: Da ! Și-i dai și lui cinci! (nota mea, jud. R.M.R. – precum se vede cu claritate, inculpatul P. îi cere din nou în mod expres inculpatului P. să-i dea mită 500 de lei martorului C. C., pentru că acesta din urmă ,,a fost omenos” și a acceptat să aplice uneia dintre societățile comerciale controlate de către P. o amendă de doar 500 de lei …)
P.: Da !
P.: Păi nu-i ziseși ?
P.: Nu i-am zis !
P.: „ Dă-mi bre numărul de telefon ca zis să-ți aduc și lu* matale, c-ai fost omenos!”
P.: Păi am numărul lui!
P.: Păi așa…. Păi…. Păi și nu-i ziseși acolo? Era, mai era de față cineva, nu?
P.: Mai sînt acolo foarte mulți !
P.: A…păi îl suni dup-aia „ Bre a zis … domn C. să…. când ieși pîn oraș să….. uite sunt aici în față, unde sînteți dumneavoastră că vreau să vă dau ceva, că a zis să vă dau neapărat, că ați fost omenos!” . Și-i dai!
………………………”
Apoi, în aceeași zi, P. G. C. și P. G. au o nouă convorbire telefonică, în intervalul orar 12:52:35-12:52:53:
P.: Alo!
P.: Da, da!
P.: M-au… n-a vrut! (nota mea, jud. R.M.R. – precum se vede cu claritate, martorul C. C. a refuzat mita pe care inculpatul P. i-a oferit-o în numele inculpatului P. …)
P.: Păi n-a vrut bă, nu…. Trebuie să știi să și dai mă! Hai dă-l în p….a mea ! N-a vrut, n-a vrut! ! Pa!”
Apoi, în aceeași zi de 06.12.2006, inculpații P. și G. au o convorbire telefonică, în intervalul orar 14:06:07-14:06:32):
„P.: Da!
G.: Alo! Alo!
P.:…Unde sînteți?
G.: Ă….. nu prea v-auzeam bine! Ce faceți?
P.: Sunt la birou!
G.: A, sunteți la birou!
P.: Îhî!
G.: Sînteți ocupat?
P.: Nu, nu! Cînd ajungeți?
G.: Păi eu sunt pă la pasarelă pă la Oarja !
P.: V-aștept, v-aștept!
G.: Hai că trec pă la dumneavoastră atunci două minute!”
Imediat după această convorbire, în aceeași zi de 06.12.2006, între P. G. C. și P. G. are loc următoarea convorbire telefonică ( în intervalul orar 14:18:02-14:18:14):
P.: Da nașu!
P.: Adu-mi și mie 50 dă milioane !
P.: Imediat !
P.: Cum?
P.: Imediat! ”
Imediat după această convorbire, în aceeași zi de 06.12.2006, între P. G. C. și P. G. are loc și următoarea convorbire telefonică (în intervalul orar 14:22:32 - 14:22:43):
P.: Alo?
P.: Mi-aduci mă?
P.: Gata! Da* am așteptat să mi-i aducă!
P.: Haidi mă dr….u*!
P.: Stai că vin… imediat! ”
Cu privire la actul material referitor la remiterea cu titlu de mită, în data de 21 octombrie 2008, a sumei de 3.000 lei, relevantă în acest sens este și convorbirea telefonică interceptată și înregistrată în cauză, purtată la data de 20.10.2008, în intervalul orar 12:37:57 - 12:38:33, între P. G. C. și G. G., din conținutul căreia redăm (vol.3 D.U.P.-filele134):
„P.: Da domnu* general ?
G.: Să trăiți, ce faceți domnu* ministru?
P.: Bine, bine!
G.: Sunteți la birou?
P.: În treiz…. în trei sferturi de oră sunt acolo! V-aștept !
G.: E, atuncia mă duc până la țară și când mă-ntorc trec pe la dumneavoastră !
P.: Bine! Păi atuncia…. eu ajung și…. și-ntr-o juma de oră !
G.: Bine! Deci ne….unde? Aici, aici la autostradă ? Da!?
P.: La unu și…. deci cît e ceasu* acuma ? Unu fără …. la unu!
G.: La unu! Bine tati! Deci ne vedem aici ?
P.: Da,da!
G.: Bine toată stima, trăiți”
De asemenea, a doua zi, în data de 21.10.2008, a fost înregistrată și interceptată în cauză o nouă convorbire telefonică purtată între P. G. C. și G. G., urmare a convorbirii telefonice purtate între cei doi în data de 20.10.2008, din conținutul căreia redăm (vol. 3 D.U.P.- filele135-136):
„G.: Daaa!
P.: Da, domnu* general!
G.: Să trăiți, îmi cer mii, mii de scuze, ieri cred, ori am uitat ori am venit mai târziu …
P.: Da…
G.: … că eu… nu mai… n-am mai venit. Ăăăm… când … când mai zici tălică să trec acu*?
P.: Eu sînt aici!
G.: Sînteți acolo… ?
P.: Da….
G.: … eu sunt în drum până la… deci, fiți atent cum fac… mă duc… până la …. Nord, în Bascov, și nu stau acolo decât două minuțele….
P.: Sunt până la ora… 3 jumate sunt aici, o oră jumate. (neinteligibil)…
G.: … bine, hai că vin… și vin să vă văd ! Două minute vă țin, nu vă țin mult…
P.: Ok…
G.: Să trăiți!
P.: Bine…”
În același context, în aceeași zi de 21.10.2008, adică cu două zile înainte de redactarea raportului de inspecție fiscală întocmit de către inculpații C., B. și E., la un interval de circa 30-40 minute de la convorbirea telefonică mai sus precizată, P. G. C. poartă o discuție telefonică cu P. G., cu următorul conținut:
„……….. ( discuții neinteligibile pe fundal)……………
P.: Da nașu*!
P.: Să-mi aduci și mie 30 de milioane… pune într-un plic, da?
P.: Da !
P.: Hai, pa,pa !”(vol.3 D.U.P. - fila 136).
Iar în ziua următoare, pe 22.10.2008, adică cu doar o zi înainte de redactarea raportului de inspecție fiscală întocmit de către inculpații C., B. și E., și la o zi după ce P. i-a dat lui G. mita de 3.000. de lei mai sus menționată, P. G. C. poartă o nouă discuție telefonică cu G. G., din care redăm esențialul:
G.: Da șefu, da!
P.: Da, lasă asta……… domnu președinte, vorbiți domne cu ei…
G.: …. (neinteligibil)…
P.: … dă-i în p..a mea, mi s-a luat de C. ăla!
G.: ( râde)..… bine!
P.: Îi zisă-i: bă prostule, mâine-poimâine… poate ajungi și tu să te… propună cineva vreun șef, și poate … voi… o-i ridica și eu mâna, dacă tu ești așa obtuz…
G.: Da…
P.: I-am spus: N. că ai șef ca-lumea!
G.: Bine tati, hai că ți-i chem acuma, la mine… (nota mea, jud R.M.R. - e vorba despre martorul M. I. și despre inculpații C., B. și Ț.; și în urma acestei ,,discuții” inculpații C., B. și Ț. s-au ,,răzgândit” și, a doua zi, împreună s-au decis ca în Raportul de inspecție fiscală din 23 octombrie 2008 să nu mai menționeze nimic relativ la tranzacționarea respectivului depozit …)
P.: Asta nu e… nu e… nu este… nu e corupție, nu e nimic, e chestiune dă cinste și .....(neinteligibil)…
G.: Binențeles….am înțeles, e vorba de … modul de interpretare!
P.: (neinteligibil)… e vorba de cinste și onoare domnu PREȘEDINTE… mulțumesc mult, să trăiți …(nota mea, jud R.M.R. – aici inculpatul P. îi reamintește într-un mod ,,subtil” inculpatului G. faptul că doar cu o zi în urmă i-a dat mită 3.000. de lei … ).
G.: Da, vă pup, toată….”
Cu privire la actele materiale referitoare la remiterea către inculpatul G., cu titlu de mită, a sumelor de 5.000 lei și de 3.000. de lei, precum și a diferitelor ,,comisioane” primite de către inculpatul G. G., acestea sunt evidențiate în Anexa D a Raportului de constatare tehnico-științifică din 05 iunie 2009, raport întocmit ca urmare a efectuării unei percheziții informatice într-unul dintre calculatoarele ,,de birou” folosite de către inculpatul P., inculpat care, ca un administrator grijuliu al .>și-a notat într-un calculator toate ,,comisioanele” și ,,protocoalele” pe care, din dispoziția șefului și totodată nașului său, inculpatul P., le-a ,,împărțit” de – a lungul timpului ( întregul raport de constatare se găsește la filele 34 – 114 vol.4 D.U.P., iar un extras relevant din Anexa D a acestui raport se găsește la filele 1 – 4 vol.4 D.U.P) . Așadar, la fila 3 D.U.P. se evidențiază mita de 5.000. de lei dată pe 06.12.2006 precum și mita de 3.000. de lei dată pe 21.10.2008, ambele către inculpatul G., mita de 3.000. de lei fiind notată de către P. ,,in terminis” ca fiind ,,Comisioane terți G. Finan – 3.000. ”
De asemenea analizând conținutul extrasului relevant din Anexa D a acestui raport ( filele 1 – 4 vol.4 D.U.P), prezenta instanță a subliniat ,,cu pixul de culoare albastră” sumele date de către P. ,,în alte spețe” (sume impresionante trimise la A.N.A.F. Bucuresti, sume și mai impresionante date cu prilejul alegerilor locale din 2008…) ; de asemenea, prezenta instanță a subliniat ,,cu pixul de culoare roșie” sumele date de către P. ,,în spețea de față”- în acest sens mențiunile inculpatului P. fiind neechivoce și, mai mult, coroborându-se în integralitate cu înregistrările de convorbiri telefonice mai sus redate. Pe această ,,listă” apare și mult ,,discutatul” (în cadrul cercetării judecătorești…) ,,sac de mălai” pretins de către inculpatul G. la data de 01.03.2007 (conform unei convorbiri telefonice – fila 60 vol.3 D.U.P.) și ,,livrat” a doua zi de către inculpatul P., din dispoziția inculpatului P., iar P., conștiincios, notează ,,Protocol G. garda – 139,80”, și astfel află și instanța că, de fapt, acel ,,sac de mălai” a costat aproape 140 de lei și a fost primit ca mită de către G., la cererea sa, de la reprezentanții .>
Și, adiționând toate mențiunile notate de către P. cu expresii de genul ,,protocol G. Finanțe” de la filele 2 – 4 din vol.4 D.U.P. (altele decât mita de 5.000. de lei dată pe 06.12.2006 precum și mita de 3.000. de lei dată pe 21.10.2008…), inclusiv respectivul ,,sac de mălai”, instanța a ajuns la un total de 1.381. de lei, acestea fiind ,,protocoalele” pe care ,,G. de la Finanțe” le+a încasat de la reprezentanții . perioada 15.04.2006 – 21.08.2008 .
În faza de urmărire penală în cauză s-au audiat 10 martori, declarațiile acestora probând aspecte din activitatea infracțională a celor 6 inculpați .
Astfel, fiind audiată martora I. G., șef al Administrației Finanțelor Publice Pitești, aceasta a precizat în esență că responsabilitatea de a aproba deducerea TVA-ului revenea echipei de inspecție fiscală, că nu a avut cunoștință de faptul că tranzacția în esență este una nereală și că, în opinia sa, societatea . S.A. Pitești nu ar fi avut drept de deducere pentru TVA-ul în cuantum de 572.280 lei, sens în care redăm: „Eu personal nu am discutat cu echipa de control fiscal în legătură cu această tranzacției, pe fondul acordării caracterului de deductibilitate la vânzarea acestui depozit, această apreciere rămânând la latitudinea acestora care avea la dispoziție întreaga documentație a agentului economic verificat. Fac precizarea că agentul economic nu poate beneficia de deducerea TVA-ului dacă tranzacția care era consemnată în documentul fiscal era nereală. Nu am cunoscut niciodată că bunul imobil care făcea obiectul tranzacției se afla în proprietatea .. în continuare și avea interdicție de înstrăinare fiind ipotecat în favoarea unei unități bancare, respectiv BANCA TRANSILVANIA.
Nu am avut cunoștință de concluziile actului de control al D.G.A.M.C. (Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili) și nici de anexa acestuia, respectiv extrasul de carte funciară din care rezulta, în mod cert, că bunul imobil este în continuare în proprietatea .. și avea interdicție de înstrăinare.
În aceste condiții, dacă aș fi știut situația reală, . S.A. nu ar fi avut drept de deducere pentru TVA-ul aferent tranzacției cu ..
Mi se prezintă de către organul de urmărire penală, actul de control încheiat de funcționari din cadrul D.G.A.M.C. (Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili) la .. și fac precizarea că, până la această dată, eu nu am văzut extrasul de carte funciară, care este anexat la actul de control.
Din câte-mi amintesc, la momentul acelui control, numitul G. G. era director adjunct la D.G.F.P. Argeș și coordona activitatea de inspecție fiscală la nivelul direcției.
Membrii echipei de control mi-au comunicat la un moment dat că au fost amenințați de P. G. C., în sensul că îi va evacua din sediul societății, însă aceste aspecte le cunosc din relatările echipei de control, nu sunt constatări personale.
Membrii echipei de control, respectiv C. A., B. A. și Ț. F. nu mi-au comunicat niciodată că depozitul ce făcea obiectul tranzacției se afla în continuare în proprietatea .., că nu a fost plătit prețul tranzacției, că imobilul are interdicție de vânzare, fiind ipotecat în favoarea unei unități bancare.
Văzând situația reală, în opinia mea, emiterea documentului fiscal de vânzare a bunului imobil de la .. către . S.A. a fost realizată pentru a nu se plăti TVA-ul colectat aferent tranzacției privind vânzarea celor doi jucători, însă aceste constatări le pot face acum, după ce am văzut toate documentele, iar la momentul efectuării controlului, nu am cunoscut toate aceste aspecte” (vol.10 D.U.P. - filele 172-175).
La data de 14 februarie 2012 a fost audiată martora B. I., consilier superior în cadrul A.N.A.F. – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și care a întocmit actul de verificare la ., act solicitat de către echipa de inspecție fiscală care efectua controlul la . S.A. Pitești . Martora audiată a precizat în esență că, raportat la sarcinile de care era grevat imobilul, acesta nu putea fi înstrăinat către . S.A. Pitești, că bunul era practic în continuare în proprietatea . și că aceasta, personal, nu ar fi acordat drept de deducere pentru TVA-ul aferent acelei tranzacții nereale, sens în care redăm: „În baza extrasului de carte funciară prezentat de către reprezentații societății, la solicitarea noastră, și anexat în copie, rezulta că atât clădirea cât și terenul aferent ce făcea obiectul tranzacției se aflau în proprietatea ..
Am anexat la actul de control extrasul de carte funciară cu nr.9851 M, emis în baza cererii_ din 18 iulie 2008. Până la data controlului, contravaloarea facturii din luna ianuarie 2008 privind vânzarea acelui depozit nu se încasase.
Actul de control cât și toată documentația anexată la acesta au fost înaintate solicitantului actului de control.
Sunt întrebată de organul de urmărire penală dacă, în raport de extrasul de carte funciară anexat la actul de control, depozitul ce făcea obiectul tranzacției anterior menționate putea fi înstrăinat, fac precizarea că în raport de documentul prezentat de la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș, acesta nu putea face obiectul unei vânzări.
Așa cum am arătat și în declarația anterioară, din punctul meu de vedere, dacă aș fi fost în control la . SRL Pitești, nu aș fi acordat acest drept de deducere raportat la datele oficiale consemnate în extrasul de carte funciară, care indica în mod expres că bunul era în continuare în proprietatea .. și grevat de alte sarcini.
Așa cum am arătat mai sus, noi am fotografiat o situație de fapt constatată la momentul respectiv, strict pe perioada ianuarie 2008, valorificarea celor constatate în actul nostru de control fiind în sarcina celor care solicitaseră tocmai acest control, respectiv A.F.P. Pitești – S.I.F. 4.” (vol. 10 DUP - filele184-188).
Aceeași situație este confirmată și de martorii M. I. (vol. 10 DUP, filele 190-194), S. M. (vol.10 DUP, filele195-199).
La data de 26 aprilie 2012, a fost audiat martorul P. C. C., fost superior ierarhic al celor trei învinuiți din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, care au efectuat controlul la . S.A. Pitești și care a precizat că: „Fac precizarea că dacă o tranzacție de achiziție a unui bun este nereală aceasta nu dă drept de deducere a TVA-ului aferent, acum depinde de ce elemente ai pentru a stabili dacă acea tranzacție este nereală.
Nu îmi amintesc dacă . S.A. Pitești plătise către .. contravaloarea acelui depozit. Eu țin să precizez că nu am văzut anexat la raportul de inspecție fiscală prezentat mie ca anexă extrasul de carte funciară privind situația bunului care făcea obiectul tranzacției dintre cele 2 societăți anterior menționate. Eu nu am știut niciodată că bunul care făcea obiectul tranzacției avea interdicție la vânzare și că era grevat de ipoteci în favoarea unor societăți bancare.
În condițiile în care s-ar fi știut situația reală legată de bunul ce făcea obiectul tranzacției . S.A. Pitești nu ar fi avut drept de deducere pentru TVA-ul aferent tranzacției încheiate cu .., fiind chiar indicii ai săvârșirii unei infracțiuni legate de această tranzacție.
Văzând situația reală, este posibil ca tranzacția dintre .. și . S.A. Pitești să fi fost realizată pentru a nu se plăti TVA-ul colectat aferent tranzacției dintre . S.A. Pitești și . S.A.
Din câte îmi amintesc numitul G. G. deținea funcția de director executiv adjunct în cadrul D.G.F.P Argeș și coordona activitatea de inspecție fiscală la nivelul direcției. Nu cunosc dacă acesta era amic cu P. G. C..
În discuțiile purtate cu membri echipei de control aceștia nu mi-au spus niciodată că imobilul ce făcea obiectul tranzacției între .. și . S.A. Pitești era ipotecat în favoarea unei unități bancare și că exista interdicție de înstrăinare.” (vol.10, filele 174-179)
Martorul C. C. (vol.11 DUP - filele 98-103) fiind audiat, a precizat că G. G. i-a cerut să aplice o amendă mai mică . discuția cu G. G. a avut loc după ce P. G. a părăsit biroul său pentru a avea o discuție telefonică, discuție telefonică care este redată anterior. Martorul chiar a precizat că P. G. a încercat să-i ofere o sumă de bani, întrucât a fost „înțelegător”, însă a refuzat oferta acestuia .
Cu privire la cei 10 martori re-audiați în faza de cercetare judecătorească, se constată faptul că toti martorii reaudiati si-au mentinut declaratiile date în faza de urmărire penală, cu totii dând declaratii mai mult sau mai putin acuzatoare la adresa celor 6 inculpati, astfel cum au dat si în faza de urmărire penală, esential pentru instantă fiind faptul că toti martorii au indicat date din care rezultă implicarea, în mai mare sau mai mică măsură, în activitatea infractională de care sunt acuzati prin rechizitoriu, a inculpaților P. G. C., P. G., G. G., C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F. .
Expertiza financiar-contabilă dispusă în cauză. Pentru lămurirea deplină a situatiei cunatumului prejudiciului, în faza de cercetare judecătorească s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile. Ca urmare, în raportul de expertiză întocmit în cauză (filele 599-643, vol. 2 la dosarul instanței) se concluzionează, printre altele, că TVA –ul aferent vânzării acelui depozit (în cuantum de 572.280 de lei – la fila 617 la ds. instanței e o eroare materială, dar la fila 631 e valoarea corectă …) a fost dedus din TVA în luna ianuarie 2008. Expertul apreciază că respectivul depozit nu a fost predat efectiv cumpărătorului, deoarece nu există vreun process verbal de predare, .) nu a înscris în C.F. înstrăinarea depozitului, . nu a depus la Primăria Pitești vreo declarație fiscală pentru . său (în vederea stabilirii impozitului aferent), etc.
Avocații inculpaților au contestat dreptul expertului de a avea o opinie în sensul celor de mai sus (pe considerentul că expertul nu are studii juridice, cid oar economice de specialitate…), dar avocații inculpaților ,,uită” pe de o parte că chiar dânșii au solicitat ca expertul să răspundă la un astfel de obiectiv și, pe de altă parte, expertul însuși, deși își îndeplinește obligația de a răspunde și la acest ,,obiectiv nr.2”, dă un răspuns mai puțin ,,sentențios”, arătând clar că ,,motivele pentru care ne îndreptățește să considerăm că depozitul nu a fost predat efectiv …” (fila 617 la ds. Tb.). Avocații inculpaților au contestat și maniera în care expertul a redactat expertiza, bazându-se în acest sens și pe opinia expertului verificator C.E.C.C.A.R. – filele 601-602 la ds. Tb. Instanța constată că aceste obiecțiuni țin de maniera strict formală în care ar trebui redactată o expertiză, și nu de conținutul expertizei redactate de către expertul desemnat de către instanță. De altfel, astfel cum a constatat prezenta instanță și la termenul de judecată din 10.10.2014, Tribunalul a luat act de obiecțiunile scrise depuse la dosar de către inculpații P. G. C., P. G. și Weiss L., dar a constatat că niciunul dintre inculpati nu a solicitat instantei efectuarea unui supliment de expertiză sau o nouă expertiză contabilă în cauză, si nici audierea expertului, prin raportare la art.179 – 181 Cpp . P. urmare, instanta a constatat că obiecțiunile depuse la dosar de către avocații inculpaților P. G. C., P. G. și Weiss L. sunt în fapt apărări de fond, prin care se tinde la combaterea expertizei întocmite în cauză, instanta urmând a le avea în vedere la soluționarea pe fond a cauzei, văzând și disp. art. 395 și 396 Cpp. Iar, la momentul deliberării pe fondul cauzei, instanța a constatat că, din punct de vedere al conținutului expertizei, aceasta este clară, fără contradicții între ,,expozitiv” (desfășurarea expertizei) și concluzii, iar în ceea ce privește obiectivele (încuviințate de către instanță la cererea avocaților inculpaților) care depășeau specializarea strictă a expertului, acesta și-a îndeplinit obligația de a răspunde și la aceste obiective, dar a dat răspunsuri mai puțin ,,sentențioase”, mai puțin ,,tranșante” . În concluzie, instanța constată că expertiza a fost legal întocmită în ceea ce priveșete conținutului acesteia (din punct de vedere al respectării Codului de procedură penală), iar în ceea ce privește temeinicia expertizei, instanța constată că expertiza tinde să se coroboreze cu materialul probatoriu mai sus analizat, tinzând astfel să argumenteze, în plus, temeinicia rechizitoriului cu privire la activitatea infracțională a inculpaților P. G. C., P. G., C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F..
Pozitia procesuală a inculpatilor. În faza de urmărire penală, învinuitul P. G. C. precum și învinuitul P. G. s-au prevalat de disp.art.70 al.2 C.pr.pen.și au refuzat să facă vreo declarație, ceilalți 5 inculpați dând declarații de nerecunoaștere a faptelor ce li s-au imputat. În fața instanței toți cei 5 inculpati si-au mentionat pozitia procesuală constantă de negare a acuzatiilor formulate împotriva lor prin rechizitoriu, iar inculpații P. G. C. și P. G. au dat, de asemenea, declarații prin care nu au recunoscut acuzațiile formulate împotriva lor.
Față de aceste aspecte, prezenta instantă reiterează faptul (bine cunoscut, de altfel) că e dreptul oricărui inculpat (deci si al celor 7 inculpati din prezentul dosar) să dea declaratii mincinoase, încercând astfel să ,,demonteze ” probele care îl acuză. Dar, atâta timp cât declaratia inculpatului nu are fortă probantă sporită (prin raportare la declaratiile martorilor sau ale eventualelor persoane vătămate din cauzele deduse judecătii…) si cât timp aceasta nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză, este, în acelasi timp, si obligatia judecătorului ca, analizând în ansamblu întregul material probatoriu administrat, să constate că declaratia inculpatului este mincinoasă întrucât este contrazisă de alte probe de la dosar, probe care se coroborează între ele. Or, față de toate argumentele expuse mai sus în prezenta sectiune din expozitivul prezentei sentințe, instanta constată că aceasta este situatia si în cauza de față, declaratiile tuturor inculpaților, cu excepția declarației inculpatei Weiss, fiind singulare, în timp ce versiunea expusă în rechizitoriu se bazează pe declaratiile a 10 martori, pe toate înscrisurile cu caracter financiar-contabil ce evidentiază activitatea infracțională a celorlalți 6 inculpați, în ,,sprijinul acuzării” fiind și cele două rapoarte de constatare tehnico-științifică întocmite în faza de urmărire penală dar și multitudinea de procese verbale de redare a interceptărilor de convorbiri telefonice existente la dosar, instanța mărginindu-se să le analizeze pe larg (mai sus) doar pe cele relevante . În concluzie, sub acest aspect instanța constată că în prezenta cauză doar inculpata Weiss are o poziție procesuală sinceră, toți ceilalți 6 inculpați având poziții procesuale nesincere, de nerecunoaștere a unor infracțiuni care sunt pe deplin probate prin intermediul tuturor mijloacelor de probă mai sus analizate pe larg .
II.0.A. Față de încadrarea juridică făcută prin rechizitoriu, la termenul de judecată din data de 10.10.2014 apărătorul ales al inculpatului G. G., av. M. C. S., a solicitat schimbarea încadrării juridice în cauză, conform art. 386 Cpp, aducând în discuție două aspecte:
1. Necesitatea înlăturării art. 41 alin. 2 Cp din 1969 prin raportare la pretinsa săvârșire a infracțiunilor de instigarea la abuz în serviciu contra intereselor publice și instigare la fals intelectual, întrucât faptele reținute în sarcina inculpatului G. G. vizează, în esentă, un înscris, și anume Raportul de inspecție fiscală din data de 23.10.2008. P. urmare, în atare situație, nu se poate reține forma continuată a infracțiunilor de instigarea la abuz în serviciu contra intereselor publice și instigare la fals intelectual din moment ce există un singur înscris ce se presupune că ar conține mențiuni nereale și în cuprinsul căruia nu au fost inserate neregulile constate.
2. Nelegala reținere a concursului între infracțiunea de instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice și infracțiunea de instigare la fals intelectual.
La acel moment instanța a acordat cuvântul relativ la cererea de schimbare a incadrării juridice formulată, reprezentantul Ministerului Public și avocații celorlalti inculpați au pus concluzii cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, argumentele tuturor participantilor fiind redate pe larg în încheierea de sedintă de la data de 10.10.2014. Apoi, Tribunalul, deliberând, în baza art. 386 si art. 396 Cpp, a decis să se pronunțe cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice odată cu pronunțarea pe fondul cauzei, apreciind că a analiza temeinicia sau netemeinicia acestei cereri incumbă judecătorului obligația de a analiza temeinicia sau netemeinicia tuturor acuzațiilor formulate în rechizitoriu, dar si a analiza materialul probator administrat în cauză și doar în măsura în care judecătorul va constata ca anumite acte materiale reținute în sarcina inculpatului G. G. nu au suport probatoriu, va putea în mod temeinic să delibereze cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice privind înlăturarea art. 41 alin. 2 Cp, sau, doar în măsura în care cele două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu, respectiv instigare la fals intelectual nu au suport probatoriu sau au suport probatoriu doar în parte, și mai mult, acel suport probatoriu tinde la încadrarea faptelor în conținutul constitutiv al uneia dintre cele două infracțiuni, doar în aceste condiții instanța apreciază că se va putea pronunța cu temeinicie relativ la schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea art. 33 lit a Cp și a uneia dintre cele două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu si instigare la fals intelectual. Or, a analiza toate aceste condiții, înseamnă a analiza dosarul în întregul său, pe fondul cauzei.
La acest moment, deliberând cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice mai sus prezentată, instanța constată că cererea este neîntemeiată pentru motivele ce vor fi prezentate în cele ce urmează .
Astfel, având în vedere că în cauză inculpatul G. G. a procedat la instigarea a trei persoane diferite - inculpatii C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F. – neprocedând la instigarea unei singure persoane, instanta constată că, din punct de vedere juridic, inculpatul G. G. a comis trei acte materiale distincte de instigare . În plus, inculpatul G. G. nu a comis astfel de acte materiale de instigare doar la ,,sedinta” din 22.10.2008, adică doar cu o zi înainte ca cei 3 inculpati să redacteze raportul de inspectie fiscală ( la acea ,,sedintă ad hoc” G. i-a convocat pe cei trei inculpate dar si pe seful lor direct, M., care era totodată subordonat direct lui G.…) ci periodic, pe toată perioada desfăsurării inspectiei, la cererea inculpatului P., acesta din urmă fiind deranjat de faptul că cei trei inspectori (si în special inculpatul C.) tind să – si ia în serios atributiile de serviciu si să nu ,,închidă ochii” la ,,ingineriile financiare” pe care firma controlată de P. tindea să le facă.
De asemenea, instanta constată că se impune respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice si relativ la argumentul privind reținerea concursului între infracțiunea de instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice și infracțiunea de instigare la fals intelectual, întrucât acestea sunt infracțiuni reglementate distinct în Codul penal, respectiv abuzul în serviciu este reglementat la Titlul 6 in Vechiul Cod penal, iar falsul intelectual în titlul 8 din Vechiul Cod penal ; prin urmare, instanta constată că, prin reglementarea acestor infractiuni distincte, legiuitorul a urmărit ocrotirea unor valori sociale diferite . În plus, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice se poate comite si fără ca functionarul public să falsifice un înscris cu prilejul întocmirii acestuia. P. urmare, dacă infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice s-a comis în maniera concretă în care s-a comis în spetă ( adică: cei trei functionari publici – C., B. si Tutea - au falsificat un înscris ( adică: raportul de inspectie fiscală din 23.10.2008) cu prilejul întocmirii acestuia, este firesc ca cei trei inculpati să fie trasi la răspundere penală pentru săvârsirea, în concurs, a infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice și fals intelectual. P. urmare, la fel de firesc este si ca instigatorul celor 3 functionari inculpati, si anume inculpatul G., să fie tras la răspundere penală pentru săvârsirea, în concurs, a infractiunilor de instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice și instigare la fals intelectual. Pentru toate aceste motive de fapt si de drept, în baza art. 386 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), instanta va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de către avocatul ales al inculpatului G. G., de schimbare a incadrării juridice în cauză .
II.0.B. Asadar, instanta constată că , în drept , faptele inculpatului G. G., care în perioada 23.05.2006 – 21.10.2008, a pretins și a primit efectiv, în mod repetat, direct de la inculpatul P. G. C., cât și indirect prin intermediul inculpatului P. G., sume de bani și bunuri în cuantum total de 9.381 lei, pentru ca, în calitatea sa de director executiv adjunct în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, care coordona activitatea de inspecție fiscală, să nu-și îndeplinească în mod legal atribuțiunile de serviciu, făcând acte contrare acestora, cu scopul de favoriza în mod direct societățile din grupul P., controlate de către inculpatul P. G. C., raportat la acțiunile de verificare efectuate de subordonații din cadrul instituției pe care o conducea, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, faptă prev. de art. 254 alin. 2 V. C.pen. rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 V. C.pen. Faptele aceluiasi inculpat care, în schimbul acceptării și primirii cu titlu de mită de la inculpatul P. G. C., cu intenție, i-a determinat pe subordonații săi, inculpații C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F., inspectori în cadrul aceleeași unități fiscale, să-și încalce în mod grav atribuțiunile de serviciu cu ocazia întocmirii Raportului de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008) prin efectuarea unor mențiuni nereale și prin omisiunea menționării neregulilor constatate la . S.A. Pitești, întrunesc, în concurs, elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.25 V.C.pen. rap.la art. 13² din Legea nr.78/2000 rap.la 248 V.C.pen. cu aplic.art.248¹ V.C.pen.cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. și instigare la infracțiunea de fals intelectual săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial și prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prev.și ped.de art.25 V.C.pen. rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art. 289 V.C.pen. cu ref.la art.13² din Legea nr.78/2000 cu ref.la art.254 al.2 V.C.pen.rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 a.2 V.C.pen., ambele cu aplic.art.33 lit.a V.C.pen.
Faptele inculpatului P. G. C., care în perioada 23.05.2006 – 21.10.2008, în calitate de acționar majoritar al .., iar prin intermediul acestei societăți, acționar majoritar al . S.A. Pitești, a oferit și a remis efectiv, în mod repetat, direct, cât și indirect, prin intermediul inculpatului P. G., administrator al .., inculpatului G. G., sume de bani și bunuri în cuantum total de 9.381 lei, pentru ca acesta, în calitatea sa de director executiv adjunct în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, să nu-și îndeplinească în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, făcând acte contrare acestora, cu scopul de favoriza în mod direct societățile din grupul P., controlate de către inculpatul P. G. C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, în formă continuată, faptă prev. de art. 255 alin.1 V.C.pen. rap. la art.7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 V.C.pen. De asemenea, faptele aceluiasi inculpat P. G. C., care, pe fondul remiterii cu titlu de mită a unor sume de bani și bunuri, i-a solicitat inculpatului G. G., director executiv adjunct al D.G.F.P. Argeș, să schimbe echipele de control desemnate cu efectuarea verificărilor la firmele controlate de acesta, vizând corecta evidențiere și declarare a taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și să ceară inspectorilor fiscali să nu evidențieze în actele de control neregulile constatate, impunând acestora să confere caracter de deducere din punct de vedere al TVA a unei tranzacții care în fapt nu a avut loc, înlesnind și ajutând în acest mod, cu intenție, pe învinuiții C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F., inspectori în cadrul aceleeași unități fiscale, să-și încalce în mod grav atribuțiunile de serviciu cu ocazia întocmirii Raportului de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008), prin efectuarea unor mențiuni nereale și prin omisiunea menționării neregulilor constatate la . S.A. Pitești, având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art. 26 V.C.pen.rap.la art. 13² din Legea nr.78/2000 rap.la 248 V.C.pen. cu aplic.art.248¹ V.C.pen. cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. și ale infracțiunii de complicitate la fals intelectual săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial și prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prev. de art.26 V.C.pen.rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art. 289 V.C.pen. cu ref.la art.13² din Legea nr.78/2000 și cu ref.la art.254 al.2 V.C.pen.rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. Beneficiar al avantajului material este inculpatul P. G. C., iar avantajul material creat se constituie în paguba produsă bugetului de stat, în cuantum de 572.280 lei.
Faptele inculpatului P. G. C., de a-i determina pe inculpații P. G. și WEISS L., să întocmească cu date nereale contractul consensual de vânzare-cumpărare din data de 31.01.2008 dintre .. și . S.A. Pitești, și respectiv facturile fiscale . XHT nr._/31.01.2008, . XHT nr._ din 18.07.2008 și . XHT nr._ din 18.07.2008, și a dispune înregistrarea lor în contabilitatea . S.A. Pitești, operațiune efectuată de către învinuitul MOTEA M., contabil șef la aceeași societate, privind o așa-zisă vânzare a bunului imobil – depozit de către .. către . S.A. Pitești, tranzacție nereală, care nu a avut loc niciodată, pentru ca în contextul desfășurării inspecției fiscale din data de 23.10.2008 la . S.A. Pitești să se susțină concluziile neconforme cu adevărul menționate în Raportului de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008), având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, prin sustragerea . S.A. Pitești de la plata acestei sume, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.25 V.C.pen.rap.la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 V.C.pen.cu ref.la art.13² din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.41 al.2 V.C.pen. (4 acte materiale) și respectiv infractiunea de instigare la evaziune fiscală, faptă prev. de art.25 V.C.pen. raportat la art.9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr.241/2005.
Faptele inculpatului P. G., administrator la .., care, la cererea lui P. G. C., a întocmit și semnat cu date nereale contractul consensual de vânzare-cumpărare din data de 31.01.2008 dintre .. și . S.A. Pitești, în împrejurările și în scopul mai sus arătate, pentru ca în contextul desfășurării inspecției fiscale din data de 23.10.2008 la . S.A. Pitești să susțină concluziile neconforme cu adevărul menționate în Raportul de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36 / CA /_ / 27.10.2008), având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, prin sustragerea . S.A. Pitești de la plata acestei sume, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, întrunește, elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.290 V.C.pen. cu referire la art.13² din Legea nr.78/2000 (1 act material) și evaziune fiscală, faptă prev. de art.9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr.241/2005.
Faptele inculpaților C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F., care, în calitate de inspectori în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș, la instigarea inculpatului G. G., director executiv adjunct al aceleiași unități fiscale, cu încălcarea gravă a atribuțiunilor de serviciu, au întocmit Raportul de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008), act de control în care nu au reținut neregulile constatate la . S.A. Pitești și în conținutul căruia au precizat în mod nelegal și nereal faptul că tranzacția dintre .. și . S.A. Pitești, ce face obiectul facturii fiscale cu . XHT cu nr._/31.01.2008 (document fals) – vânzarea-cumpărarea unui depozit, a avut loc și are caracter de deductibilitate, în condițiile în care au avut acces la extrasele de Carte Funciară și au constatat că transferul dreptului de proprietate între cele două societăți comerciale nu a avut loc niciodată, având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial și ale infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, săvârșite în concurs ideal, infracțiuni prevăzute de art. 13² din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 V.C.pen. cu aplic. art.248¹ V.C.pen. și art. 26 V.C.pen. raportat la art.9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr.241/2005, cu aplic.art.33 lit. b C.pen.
Faptele acelorași trei inculpati de a atesta aspectele necorespunzătoare adevărului (mai sus prezentate) și, în acelasi timp, de a omite cu știință de a insera date sau împrejurări cu ocazia întocmirii Raportului de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008), apte de a produce consecințe juridice, în sensul că nu au precizat că în realitate tranzacția dintre cele două societăți, respectiv .. și . S.A. Pitești, nu a avut loc și este o tranzacție nereală, în împrejurările mai sus arătate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual săvârșit în scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, faptă prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 raportat la art. 289 V.C.pen. cu referire la art.13² din Legea nr.78/2000.
Motivele pentru care în speță instanta va retine, cu privire la toti cei 6 inculpati, încadrări juridice din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014) precum și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal vor fi prezentate mai jos, la punctul II.0.D. din prezentele considerente - în acea secțiune din prezentele considerente se va analiza și se va motiva incidența legii penale mai favorabile în cauză în ceea ce îi privește pe toti cei 6 inculpați .
II.0.C. Vinovăția.
Vinovăția inculpatului P. G. C. este, față de art. 19 din vechiul Cod penal (text legal preluat în art.16 din noul Cod penal), intenția directă , deoarece se constată că în speță inculpatul P. a urmărit (și a și reusit în demersurile sale infractionale) să-i dea mită inculpatului G. G., a urmărit (și a și reusit în demersurile sale infractionale) să-i determine pe inculpatii C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F. să comită infractiunile de abuz în serviciu si fals intelectual, a urmărit (și a și reusit în demersurile sale infractionale) să-i instige pe inculpatii P. si Weiss să comită infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată (cu mentiunea că fapta inculpatei Weiss este comisă fără vinovătia cerută de lege pentru a fi infractiune) si, de asemenea, a urmărit (și a și reusit în demersurile sale infractionale) să-l instige pe inculpatul P. să comită infractiunea de evaziune fiscală .
Vinovăția inculpatului P. Gheorghită este, față de art. 19 din vechiul Cod penal (text legal preluat în art.16 din noul Cod penal), intenția directă , deoarece se constată că în speță inculpatul P. a urmărit (și a și reusit în demersurile sale infractionale) să-l ajute pe inculpatul P. (nașul său se căsătorie) să-i dea mită inculpatului G. G. (ajutor atât moral cât si material – în sensul că a remis efectiv bani si bunuri către G., din însărcinarea inculpatului P.), a urmărit (și a și reusit în demersurile sale infractionale) să comită infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată (e vorba de falsificarea contractului consensual de vânzare a acelui depozit, contract falsificat de către P. la instigarea lui P.), si, de asemenea, a urmărit (și a și reusit în demersurile sale infractionale) să comită infractiunea de evaziune fiscală, în calitate de administrator de fapt si de drept al . fiscală comisă de asemenea la instigarea inculpatului P.) .
Vinovăția inculpatului G. G. este, față de art. 19 din vechiul Cod penal (text legal preluat în art.16 din noul Cod penal), tot intenția directă , deoarece se constată că în speță inculpatul G. a urmărit (și a și reusit în demersurile sale infractionale) să pretindă si să ia mită de la inculpatul P. (direct, sau prin intermediul inculpatului P.),si, de asemenea, a urmărit (și a și reusit în demersurile sale infractionale) să-i instige pe inculpatii C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F. să comită infractiunile de abuz în serviciu si fals intelectual .
Pe de altă parte, vinovăția inculpatilor C. A., B. C. D. și E. (fostă Ț.) F. este, față de art. 19 din vechiul Cod penal (text legal preluat în art.16 din noul Cod penal), intenția indirectă , deoarece se constată că în speță cei trei inculpati, prin activitătile lor infractionale (abuz în serviciu, fals intelectual si complicitate la evaziune fiscală), nu au urmărit expres, dar au acceptat posibilitatea ca inculpatii P. si P. să comită, ca autor sau complice, infractiunea de evaziune fiscală .
În fine, cu privire la încadrarea juridică a faptelor comise de către cei 6 inculpati mai sus indicati, instanta mai retine că toate infracțiunile imputate celor 6 inculpati au fost săvârșite de către fiecare dintre acestia în condițiile concursului real de infracțiuni, reglementat de disp.art.33 lit.a din vechiul C.pen., cu excepția infracțiunilor de abuz în serviciu și evaziune fiscală, care au fost săvârșite în condițiile concursului ideal de infracțiuni, reglementat de disp.art.33 lit. b din vechiul C.pen.
Referitor la concursul ideal reținut în prezenta cauză, în acord cu procurorul de caz instanta constată că acesta subzistă atunci când în acțiunea sau inacțiunea săvârșită de o persoană, datorită împrejurărilor în care a avut loc și datorită urmărilor pe care le-a produs, se găsesc realizate elementele constitutive a două sau mai multe infracțiuni. Ceea ce caracterizează și diferențiază concursul ideal de concursul real este împrejurarea că cele două sau mai multe infracțiuni care îl compun sunt săvârșite nu prin tot atâtea acțiuni sau inacțiuni ca în cazul concursului real, ci printr-o singură acțiune sau inacțiune în care sunt comprimate elementele caracteristice, obiective și subiective ale acestor infracțiuni.
II.0.D. Legea penală mai favorabilă.
Față de încadrarea juridică făcută prin rechizitoriu faptelor pentru care instanța i-a găsit vinovați pe cei 6 inculpați, având în vedere modificările legislative intervenite atât în materie penală cât si în materie procesual-penală, văzând si disp. art.5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), care consacră principiul aplicării legii penale mai favorabile, cu privire la încadrarea juridică a faptelor mai sus reținute în sarcina celor 6 inculpati, prezenta instanță constată următoarele:
Relativ la încadrarile juridice ale faptelor comise de către cei 6 inculpati, limitele de pedeapsă (mai ales minimul special) ale articolelor din noul Cod penal sunt mai severe decât cele echivalente din vechiul Cod penal . De asemenea, tratamentul penal al concursului de infractiuni (situatie în care se află toti cei 6 inculpati condamnati) este evident mai favorabil acestora conform vechiului Cod penal decât conform noului Cod penal, art. 39 alin.1 litera b) din noul Cod penal obligând instanța să aplice un spor de pedeapsă rezultantă în cuantum de o treime din totalul pedepselor principale mai putin severe aplicate, în timp ce art. 34 din vechiul Cod penal nu obligă instanta să aplice vreun spor de pedeapsă în cazul concursului de infractiuni .
În consecință, modificările legislative intervenite după 01.02.2014 sunt în mod evident în defavoarea celor 6 inculpati ; prin urmare, prin raportare la disp. art.5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), prezenta instantă constată că prevederile din vechiul Cod penal sunt mai favorabile celor 6 inculpati .
De asemenea, în ceea ce priveste pedepsele complementare si accesorii aplicabile în spetă, prin raportare la disp. art.5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), prezenta instantă constată că tot prevederile din vechiul Cod penal sunt mai favorabile celor 6 inculpați, atât ca diversitate mai redusă cât si ca regim sanctionator mai blând decât prevederile din noul Cod penal. În plus, la individualizarea pedepselor aplicabile fiecăruia dintre cei 6 inculpați, Tribunalul va avea în vedere și circumstanțe atenuante și agravante aplicabile acestora, așa cum se va arăta în cele ce urmează, față de disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal prezenta instantă constatând faptul că aplicarea art. 73-75 din vechiul Cod penal este în favoarea inculpatilor întrucât permite judecătorului limite mai permisive de individualizare a pedepselor . În consecintă, și pentru aceste motive, prin raportare la disp. art.5 alin.1 din noul Cod penal, prezenta instantă va aplica în cauza de față prevederile din vechiul Cod penal, deoarece sunt mai favorabile celor 6 inculpați .
II.1. În consecintă, avand in vedere totalitatea probelor administrate în cauză, instanta constată că cei 6 inculpati au savârsit în speță, ca autori, instigatori sau, după caz, complici, infracțiunile mai sus indicate în fapt si în drept .
D. fiind faptul ca cei 6 inculpati mai sus mentionati au savarsit cele 20 de infracțiuni mai sus descrise în fapt și indicate în drept, aceștia trebuie sa suporte pedepse ce urmeza a fi stabilite in limitele legale. Pentru a putea stabili aceste pedepse, față de art. 52 din vechiul Cod penal (în vigoare si în prezent ca principiu ...) nu trebuie uitat scopul pedepsei penale, ce consta in restabilirea echitatii sociale, corectarea condamnatului, precum si, mai ales, prevenirea savarsirii de noi infractiuni, atat din partea condamnatilor cat si a altor persoane .
În consecință, cei 6 inculpati trebuie sa suporte pedepse ce urmeza a fi stabilite in limitele legale. Pentru a putea stabili cuantumul acestor pedepse trebuie să avem în vedere atât gravitatea infractiunilor săvârsite (care, în concret, este una relativ ridicată, dat fiind că vorbim de infracțiuni de corupție - mai ales luarea de mită fiind o infracțiune de o gravitate sporită – dar si de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 100.000. de euro …) cât si periculozitatea infractorului (care, în concret, este una relativ scăzută, dat fiind faptul că niciunul dintre cei 6 inculpati nu avea vreo condamnare definitivă la momentul la care a comis faptele în cauză, aspect ce reiese din copia fișelor de cazier ale inculpatilor ) . De asemenea, la individualizarea pedepsei aplicabile fiecăruia dintre cei 6 inculpați Tribunalul va avea în vedere și faptul că în mod constant, atât în faza urmăririi penale cât si în faza cercetării judecătoresti, niciunul dintre inculpati nu a recunoscut faptele comise .
În plus, la individualizarea pedepsei aplicabile fiecăruia dintre cei 6 inculpați, Tribunalul va avea în vedere și circumstanțe atenuante și agravante aplicabile acestora, așa cum se va arăta în cele ce urmează, față de disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal prezenta instantă urmând să facă aplicarea art. 73-75 din vechiul Cod penal pentru motivele mai sus arătate .
II.1.1. În consecintă, la individualizarea pedepselor principale în ceea ce îl privește pe inculpatul P. G. C. , instanța va avea în vedere incidența unor circumstanțe atenuante, față de disp. art. 73 – 74 din vechiul Cod penal ( pericolul social relativ scăzut al tuturor infracțiunilor comise – cu exceptia complicitătii la evaziunea fiscală- luate fiecare la modul individual, lipsa sa de antecedente penale stricto sensu precum si tinuta sa vestimentară impecabilă –întotdeauna îmbrăcat la costum negru, cămasă albă si cravată neagră- pe parcursul celor 17 termene de judecată, ceea ce arată respectul său față de judecător...), dar si incidența unor circumstanțe agravante, față de disp. art. 75 din vechiul Cod penal (pericolul social relativ sporit al infracțiunii de complicitate la evaziunea fiscală, cu un prejudiciu de peste 100.000. de euro, repetabilitatea actelor materiale –ceea ce atrage incidenta art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal-, pericolul social relativ crescut al tuturor infracțiunilor comise, luate în ansamblu, ceea ce vădeste perseverentă infractională pe parcursul a peste 2 ani de zile, premeditare, dar si cooptarea celorlalti 5 inculpati pe calea infractionalitatii –până la urmă tot acest dosar s-a ,,creat” si apoi s-a ,,dezvoltat” din cauza inculpatului P., care nu a vrut să plătească T.V.A.-ul aferent vinderii celor doi fotbalisti-, precum si faptul că inculpatul nu a recunoscut niciodată cele 5 infracțiuni pe care le-a comis ). În consecință, în ceea ce îl privește pe inculpatul P., instanța va aplica art. 80 alin. 2 din vechiul Cod penal la individualizarea fiecăreia dintre cele 5 pedepse principale, coborând cuantumul pedepselor principale ce îi vor fi aplicate inculpatului P. spre minimul special, dar nu până la acest minim, avându-se în vedere pluralitatea de circumstante, mai sus arătată .
P. urmare, în baza art. 255 alin.1 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.7 alin.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta va condamna pe inculpatul P. G. C. la o pedeapsă de 5 luni de închisoare.
II.1.2. Totodată, pentru aceleași criterii de individualizare mai sus arătate, în baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta va condamna pe inculpatul P. G. C. la o pedeapsă de 3 ani de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal, date fiind dispozitiile exprese ale legii precum si cuantumul de pedeapsă principală mai sus indicat, care e mai mare de 2 ani, instanta va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
II.1.3. Totodată, pentru aceleași criterii de individualizare mai sus arătate, în baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014) și cu referire la art.254 alin.2 din vechiul Cod penal raportat la art.7 alin.1 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), va condamna pe inculpatul P. G. C. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare ..
În baza art.65 din vechiul Cod penal, date fiind dispozitiile exprese ale legii precum si cuantumul de pedeapsă principală mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, instanta va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
II.1.4. Totodată, pentru aceleași criterii de individualizare mai sus arătate, în baza art. 25 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.17 lit.c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.290 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), va condamna pe inculpatul P. G. C. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
II.1.5. În sfârsit, pentru aceleași criterii de individualizare mai sus arătate, în baza art. 25 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta va condamna pe inculpatul P. G. C. la o pedeapsă de 3 ani de închisoare .
II.1.6. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal, Tribunalul va contopi cele 5 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul P. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare, la care va aplica un spor de 2 ani de închisoare, în final inculpatul P. G. C. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 5 ani de închisoare . Instanța consideră că se impune aplicarea unui spor (de 2 ani de inchisoare) deoarece, având în vedere că activitatea infracțională a lui P. este multiplă (5 infractiuni distincte, toate în formă continuată), neaplicarea unui spor de pedeapsă ar însemna, practic (de facto), că inculpatul P. ar beneficia de impunitate relativ la 4 dintre cele 5 infracțiuni comise în speța de față, ceea ce este contrar scopurilor și funcțiilor pedepsei, astfel cum se desprind acestea din interpretarea teleologică a art. 52 din vechiul Cod penal.
II.1.7. Desigur că, față de prevederile imperative ale legii, precum si cuantumul de pedeapsă principală rezultantă mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, instanta va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante .
II.1.8. De asemenea, tot față de prevederile imperative ale legii, în baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului P. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 5 ani de închisoare, mai sus indicată.
II.2.1. Pe de altă parte, la individualizarea pedepselor principale în ceea ce îl privește pe inculpatul P. G., instanța va avea în vedere incidența unor circumstanțe atenuante, față de disp. art. 73 – 74 din vechiul Cod penal ( pericolul social relativ scăzut al tuturor infracțiunilor comise – cu exceptia evaziunii fiscale - luate fiecare la modul individual si lipsa sa de antecedente penale stricto sensu ), dar si incidența unor circumstanțe agravante, față de disp. art. 75 din vechiul Cod penal (pericolul social relativ sporit al infracțiunii de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de peste 100.000. de euro, repetabilitatea actelor materiale –ceea ce atrage incidenta art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal-, pericolul social relativ crescut al tuturor infracțiunilor comise, luate în ansamblu, ceea ce vădeste perseverentă infractională pe parcursul a peste 2 ani de zile, inculpatul actionând cu premeditare, fiind ,,mâna dreaptă” a inculpatului P. –acesta din urmă fiind nașul său de căsătorie- în toate demersurile infractionale ale lui P., precum si faptul că nici inculpatul P. nu a recunoscut niciodată cele 3 infracțiuni pe care le-a comis ). În consecință, în ceea ce îl privește pe inculpatul P., instanța va aplica art. 80 alin. 2 din vechiul Cod penal la individualizarea fiecăreia dintre cele 3 pedepse principale, coborând cuantumul pedepselor principale ce îi vor fi aplicate inculpatului spre minimul special, dar nu până la acest minim, avându-se în vedere pluralitatea de circumstante, mai sus arătată.
P. urmare, în baza art.26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014) raportat la art. 255 alin.1 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.7 alin.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta îl va condamna pe inculpatul P. G. la o pedeapsă de 5 luni de închisoare .
II.2.2. Totodată, pentru aceleași criterii de individualizare mai sus arătate, în baza art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.290 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta îl va condamna pe inculpatul P. G. la o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare .
II.2.3. De asemenea, pentru aceleași criterii de individualizare mai sus arătate, în baza art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal instanta il va condamna pe inculpatul P. G. la o pedeapsă de 3 ani de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal, date fiind dispozitiile exprese ale legii precum si cuantumul de pedeapsă principală mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, instanta va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
II.2.4. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal, Tribunalul va contopi cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul P. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare, la care va aplica un spor de un an de închisoare, în final inculpatul P. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 4 ani de închisoare . Instanța consideră că se impune aplicarea unui spor (de un an de inchisoare) deoarece, având în vedere că activitatea infracțională a inculpatului P. este multiplă (3 infractiuni distincte), neaplicarea unui spor de pedeapsă ar însemna, practic (de facto), că inculpatul ar beneficia de impunitate relativ la 2 dintre cele 3 infracțiuni comise în speța de față, ceea ce este contrar scopurilor și funcțiilor pedepsei, astfel cum se desprind acestea din interpretarea teleologică a art. 52 din vechiul Cod penal. În acelasi timp însă, constatând că activitatea infracțională a inculpatului P. este mai putin amplă decât ce a inculpatului P. (si ca număr de infractiuni comise, dar si ca si contributie efectivă, inculpatul P. fiind cel care a realizat cooptarea celorlalti 5 inculpati pe calea infractionalitatii în acest dosar...), instanta consideră că sporul de pedeapsă ce trebuie aplicat inculpatului P. trebuie să fie mai mic decât sporul de pedeapsă aplicat inculpatului P. .
II.2.5. Desigur că, față de prevederile imperative ale art. 35 alin.3 din vechiul Cod penal, precum si cuantumul de pedeapsă principală rezultantă mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, instanta va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante .
II.2.6. De asemenea, tot față de prevederile imperative ale legii, în baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului P. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 4 ani de închisoare, mai sus indicată.
II.3.1. Pe de altă parte, la individualizarea pedepselor principale în ceea ce îl privește pe inculpatul G. G., instanța va avea în vedere incidența unor circumstanțe atenuante, față de disp. art. 73 – 74 din vechiul Cod penal (lipsa sa de antecedente penale ), dar si incidența unor circumstanțe agravante, față de disp. art. 75 din vechiul Cod penal ( pericolul social relativ sporit al infracțiunilor comise, în special infractiunea de luare de mită, repetabilitatea actelor materiale –ceea ce atrage incidenta art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal-, perseverenta infractională pe parcursul a peste 2 ani de zile, inculpatul actionând cu premeditare, cerând sau acceptând în mod repetat mită de la inculpatul P. –si ,,servindu-l’’ apoi, la nevoie, prin instigarea inculpatilor C., B. si Tutea să comită abuz în serviciu si fals intelectual, cu prilejul redactării de către acestia a raportului de inspectie din 23.10.2008-, precum si faptul că nici inculpatul G. nu a recunoscut niciodată cele 3 infracțiuni pe care le-a comis ). În consecință, în ceea ce îl privește pe inculpatul G., instanța va aplica art. 80 alin. 2 din vechiul Cod penal la individualizarea fiecăreia dintre cele 3 pedepse principale, coborând cuantumul pedepselor principale ce îi vor fi aplicate inculpatului spre minimul special, dar nu până la acest minim, avându-se în vedere pluralitatea de circumstante, mai sus arătată.
P. urmare, în baza art. 254 alin.2 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.7 alin.1 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta îl va condamna pe inculpatul G. G. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
Desigur că, față de prevederile imperative ale legii, precum si fată de cuantumul de pedeapsă principală mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, în baza art.65 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
II.3.2. Pentru aceleasi criterii de individualizare mai sus indicate, în baza art. 25 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014),instanta îl va condamna pe inculpatul G. G. la o pedeapsă de 3 ani de închisoare .
Față de prevederile imperative ale legii, precum si fată de cuantumul de pedeapsă principală mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, în baza art.65 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
II.3.3. În fine, pentru aceleasi criterii de individualizare mai sus indicate, în baza art. 25 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014) și cu referire la art.254 alin.2 din vechiul Cod penal raportat la art.7 alin.1 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta îl va condamna pe inculpatul G. G. la o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare .
Față de prevederile imperative ale legii, precum si fată de cuantumul de pedeapsă principală mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, în baza art.65 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
II.3.4. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal, Tribunalul va contopi cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul G. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare, la care va aplica un spor de un an de închisoare, în final inculpatul G. G. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 4 ani de închisoare . Instanța consideră că se impune aplicarea unui spor (de un an de inchisoare) deoarece, având în vedere că si activitatea infracțională a inculpatului G. este multiplă (3 infractiuni distincte), neaplicarea unui spor de pedeapsă ar însemna, practic (de facto), că inculpatul ar beneficia de impunitate relativ la 2 dintre cele 3 infracțiuni comise în speța de față, ceea ce este contrar scopurilor și funcțiilor pedepsei, astfel cum se desprind acestea din interpretarea teleologică a art. 52 din vechiul Cod penal. În acelasi timp însă, constatând că activitatea infracțională a inculpatului G. este mai putin amplă decât ce a inculpatului P. (si ca număr de infractiuni comise, dar si ca si contributie efectivă, inculpatul P. fiind cel care a realizat cooptarea celorlalti 5 inculpati pe calea infractionalitatii în acest dosar...), instanta consideră că sporul de pedeapsă ce trebuie aplicat inculpatului G. trebuie să fie mai mic decât sporul de pedeapsă aplicat inculpatului P. .
II.3.5. Desigur că, față de prevederile imperative ale art. 35 alin.3 din vechiul Cod penal, precum si cuantumul de pedeapsă principală rezultantă mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, instanta va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante .
II.3.6. De asemenea, tot față de prevederile imperative ale legii, în baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 4 ani de închisoare, mai sus indicată.
II.5.1. La individualizarea pedepselor principale în ceea ce îl privește pe inculpatul C. A., instanța va avea în vedere incidența unor circumstanțe atenuante, față de disp. art. 73 – 74 din vechiul Cod penal (pericolul social relativ scăzut al tuturor infracțiunilor comise – cu exceptia complicitătii la evaziunea fiscală- luate fiecare la modul individual, lipsa sa de antecedente penale), dar si incidența unor circumstanțe agravante, față de disp. art. 75 din vechiul Cod penal ( pericolul social relativ sporit al infracțiunilor comise, luate în ansamblu, repetabilitatea actelor materiale pe parcursul derulării inspectiei fiscale la care a participat, perseverenta sa infractională, inculpatul actionând cu premeditare de la un moment dat încolo, consultându-se cu ceilalti doi colegi de echipă de control, pentru a se ,,supune” dispozitiilor inculpatului G. si presiunilor inculpatului P., precum si faptul că nici inculpatul C. nu a recunoscut niciodată cele 3 infracțiuni pe care le-a comis ). În consecință, în ceea ce îl privește pe inculpatul C., instanța va aplica art. 80 alin. 2 din vechiul Cod penal la individualizarea fiecăreia dintre cele 3 pedepse principale, coborând cuantumul pedepselor principale ce îi vor fi aplicate inculpatului spre minimul special, avându-se în vedere pluralitatea de circumstante, mai sus arătată.
P. urmare, în baza art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta va condamna pe inculpatul C. A. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare .
Desigur că, față de prevederile imperative ale legii, precum si fată de cuantumul de pedeapsă principală mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, în baza art.65 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
II.5.2. Pentru aceleasi criterii de individualizare mai sus indicate, în baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta îl va condamna pe inculpatul C. A. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
II.5.3. În fine, pentru aceleasi criterii de individualizare mai sus indicate, în baza art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta îl va condamna pe inculpatul C. A. la o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare .
II.5.4. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal, Tribunalul va contopi cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 6 luni de închisoare, la care va aplica un spor de 6 luni de închisoare, în final inculpatul C. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani de închisoare . Instanța consideră că se impune aplicarea unui spor (de 6 luni de inchisoare) deoarece, având în vedere că si activitatea infracțională a inculpatului C. este multiplă (3 infractiuni distincte), neaplicarea unui spor de pedeapsă ar însemna, practic (de facto), că inculpatul ar beneficia de impunitate relativ la 2 dintre cele 3 infracțiuni comise în speța de față, ceea ce este contrar scopurilor și funcțiilor pedepsei, astfel cum se desprind acestea din interpretarea teleologică a art. 52 din vechiul Cod penal. În acelasi timp însă, constatând că activitatea infracțională a inculpatului C. este mai putin amplă decât cea a inculpatilor P., P. si G. (si, mai ales, spre deosebire de acestia, C. nu a comis infractiuni pentru a realiza beneficii materiale ilegale, ci a comis infractiunile ,,de frică”, pentru a se ,,supune” dispozitiilor inculpatului G. si presiunilor inculpatului P. ...), instanta consideră că sporul de pedeapsă ce trebuie aplicat inculpatului C. trebuie să fie mai mic decât sporul de pedeapsă aplicat inculpatilor P., P. sau G..
II.5.5. Desigur că, față de prevederile imperative ale art. 35 din vechiul Cod penal, precum si cuantumul de pedeapsă principală rezultantă mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, instanta va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia- din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante .
II.5.6. De asemenea, tot față de prevederile imperative ale legii, în baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 3 ani de închisoare, mai sus indicată.
II.5.7. Pe de altă parte, în temeiul art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante aplicate pe o durata de 8 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind. 2 alin. 1 din vechiul Cod penal. Pentru a dispune în acest sens, instanța apreciază că scopul pedepsei, astfel cum este acesta reglementat prin dispozitiile art. 52 din vechiul Cod penal, poate fi atins în ceea ce îl privește pe inculpatul C. si fără executarea acesteia în regim de detenție, deoarece instanta are in vedere faptul ca masura suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei se impune in raport cu circumstantele personale ale inculpatului (lipsa sa de antecedente penale), dar în special fată de circumstantele reale în care inculpatul a comis cele 3 infractiuni (activitatea infracțională a inculpatului C. este mai putin amplă decât cea a inculpatilor P., P. si G. si, mai ales, spre deosebire de acestia, C. nu a comis infractiuni pentru a realiza beneficii materiale ilegale, ci a comis infractiunile ,,de frică”, pentru a se ,,supune” dispozitiilor inculpatului G. -seful său pe linie ierarhică- si presiunilor inculpatului P., acesta din urmă fiind perceput în anii 2007 – 2008 ca fiind cel mai influent patron de întreprinderi din tot judetul Arges ; or, în aceste conditii, pentru a fi sigur că-si păstrează locul de muncă și, eventual, chiar va avansa în organigrama A.N.A.F., inculpatul C. a comis cele 3 infractiuni, cu intentie indirectă – spre deosebire de inculpatii P., P. si G....). Toate aceste aspecte genereaza premisele atingerii scopului pedepsei si fără executarea acesteia in regim de detentie. La individualizarea judiciară a executării pedepsei rezultante aplicate instanța va avea în vedere și faptul că dispunerea executării efective, în regim de detenție, a pedepsei aplicate reduce posibilitatea acoperirii de către inculpat a prejudiciului produs prin comiterea infractiunii de complicitate la evaziune fiscală ; or, din analiza dispozițiilor Legii nr. 241/2005, rezultă că însuși legiuitorul a acordat o importanță deosebită acoperirii prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală .
În consecință, în temeiul art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale pe o durată de 8 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind.2 alin. 1 din vechiul Cod penal.
La stabilirea acestui termen de încercare (fixat la maximul permis de lege), instanța are în vedere faptul că inculpatul are de recuperat, în solidar si cu alti inculpati, un prejudiciu în cuantum de 572.280 de lei (vom dezvolta argumente în acest sens mai jos, la pct.II.8.1. din prezentele considerente…) ; în aceste condiții, se impune a se acorda timpul necesar inculpatului pentru a putea să plătească și eșalonat (dacă e cazul) acest prejudiciu, dar, în același timp, față de dispozițiile deciziei nr. 14/17.10.2011, de Recurs în interesul legii, să se asigure un interval de timp suficient pentru a se da posibilitatea formulării (din oficiu sau la cererea Parchetului sau a părții civile) unei cereri de revocare a suspendării sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante în ipoteza în care inculpatul s-ar sustrage cu rea credință recuperării prejudiciului mai sus menționat.
Față de prevederile exprese ale vechiului cod penal, instanța, în temeiul art. 86 ind. 3 alin.1 din vechiul Cod penal va obliga pe inculpat ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a). sa se prezinte la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Argeș, la datele fixate de acest Serviciu;
b). sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c). sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d).sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, va suspenda, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante, executarea pedepsei accesorii.
Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 359 din vechiul Cod de procedura penala, va pune inculpatului in vedere dispozitiile art. 86 ind.4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
II.6.1. La individualizarea pedepselor principale în ceea ce îl privește pe inculpatul B. C.-D., instanța va avea în vedere incidența unor circumstanțe atenuante, față de disp. art. 73 – 74 din vechiul Cod penal (pericolul social relativ scăzut al tuturor infracțiunilor comise – cu exceptia complicitătii la evaziunea fiscală- luate fiecare la modul individual, lipsa sa de antecedente penale), dar si incidența unor circumstanțe agravante, față de disp. art. 75 din vechiul Cod penal ( pericolul social relativ sporit al infracțiunilor comise, luate în ansamblu, repetabilitatea actelor materiale pe parcursul derulării inspectiei fiscale la care a participat, perseverenta sa infractională, inculpatul actionând cu premeditare de la un moment dat încolo, consultându-se cu ceilalti doi colegi de echipă de control, pentru a se ,,supune” dispozitiilor inculpatului G. si presiunilor inculpatului P., precum si faptul că nici inculpatul B. nu a recunoscut niciodată cele 3 infracțiuni pe care le-a comis ). În consecință, în ceea ce îl privește pe inculpatul B., instanța va aplica art. 80 alin. 2 din vechiul Cod penal la individualizarea fiecăreia dintre cele 3 pedepse principale, coborând cuantumul pedepselor principale ce îi vor fi aplicate inculpatului spre minimul special, avându-se în vedere pluralitatea de circumstante, mai sus arătată.
P. urmare, în baza art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta va condamna pe inculpatul B. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare .
Desigur că, față de prevederile imperative ale legii, precum si fată de cuantumul de pedeapsă principală mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, în baza art.65 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
II.6.2. Pentru aceleasi criterii de individualizare mai sus indicate, în baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta îl va condamna pe inculpatul B. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
II.6.3. În fine, pentru aceleasi criterii de individualizare mai sus indicate, în baza art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta îl va condamna pe inculpatul B. la o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare .
II.6.4. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal, Tribunalul va contopi cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 6 luni de închisoare, la care va aplica un spor de 6 luni de închisoare, în final inculpatul B. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani de închisoare . Instanța consideră că se impune aplicarea unui spor (de 6 luni de inchisoare) deoarece, având în vedere că si activitatea infracțională a inculpatului B. este multiplă (3 infractiuni distincte), neaplicarea unui spor de pedeapsă ar însemna, practic (de facto), că inculpatul ar beneficia de impunitate relativ la 2 dintre cele 3 infracțiuni comise în speța de față, ceea ce este contrar scopurilor și funcțiilor pedepsei, astfel cum se desprind acestea din interpretarea teleologică a art. 52 din vechiul Cod penal. În acelasi timp însă, constatând că activitatea infracțională a inculpatului B. este mai putin amplă decât cea a inculpatilor P., P. si G. (si, mai ales, spre deosebire de acestia, si la fel ca inculpatul C., inculpatul B. nu a comis infractiuni pentru a realiza beneficii materiale ilegale, ci a comis infractiunile ,,de frică”, pentru a se ,,supune” dispozitiilor inculpatului G. si presiunilor inculpatului P. ...), instanta consideră că sporul de pedeapsă ce trebuie aplicat inculpatului B. trebuie să fie mai mic decât sporul de pedeapsă aplicat inculpatilor P., P. sau G..
II.6.5. Desigur că, față de prevederile imperative ale art. 35 din vechiul Cod penal, precum si cuantumul de pedeapsă principală rezultantă mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, instanta va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia- din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante .
II.6.6. De asemenea, tot față de prevederile imperative ale legii, în baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 3 ani de închisoare, mai sus indicată.
II.6.7. Pe de altă parte, în temeiul art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante aplicate pe o durata de 8 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind. 2 alin. 1 din vechiul Cod penal. Pentru a dispune în acest sens, instanța apreciază că scopul pedepsei, astfel cum este acesta reglementat prin dispozitiile art. 52 din vechiul Cod penal, poate fi atins în ceea ce îl privește pe inculpatul B. si fără executarea acesteia în regim de detenție, deoarece instanta are in vedere faptul ca masura suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei se impune in raport cu circumstantele personale ale inculpatului (lipsa sa de antecedente penale), dar în special fată de circumstantele reale în care inculpatul a comis cele 3 infractiuni (activitatea infracțională a inculpatului B., la fel ca cea a inculptului C., este mai putin amplă decât cea a inculpatilor P., P. si G. si, mai ales, spre deosebire de acestia, B. nu a comis infractiuni pentru a realiza beneficii materiale ilegale, ci a comis infractiunile ,,de frică”, pentru a se ,,supune” dispozitiilor inculpatului G. -seful său pe linie ierarhică- si presiunilor inculpatului P., acesta din urmă fiind perceput în anii 2007 – 2008 ca fiind cel mai influent patron de întreprinderi din tot judetul Arges ; or, în aceste conditii, pentru a fi sigur că-si păstrează locul de muncă și, eventual, chiar va avansa în organigrama A.N.A.F., inculpatul B. a comis cele 3 infractiuni, cu intentie indirectă – spre deosebire de inculpatii P., P. si G....). Toate aceste aspecte genereaza premisele atingerii scopului pedepsei si fără executarea acesteia in regim de detentie. La individualizarea judiciară a executării pedepsei rezultante aplicate instanța va avea în vedere și faptul că dispunerea executării efective, în regim de detenție, a pedepsei aplicate reduce posibilitatea acoperirii de către inculpat a prejudiciului produs prin comiterea infractiunii de complicitate la evaziune fiscală ; or, din analiza dispozițiilor Legii nr. 241/2005, rezultă că însuși legiuitorul a acordat o importanță deosebită acoperirii prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală .
În consecință, în temeiul art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale pe o durată de 8 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind.2 alin. 1 din vechiul Cod penal.
La stabilirea acestui termen de încercare (fixat la maximul permis de lege), instanța are în vedere faptul că inculpatul are de recuperat, în solidar si cu alti inculpati, un prejudiciu în cuantum de 572.280 de lei (vom dezvolta argumente în acest sens mai jos, la pct.II.8.1. din prezentele considerente…) ; în aceste condiții, se impune a se acorda timpul necesar inculpatului pentru a putea să plătească și eșalonat (dacă e cazul) acest prejudiciu, dar, în același timp, față de dispozițiile deciziei nr. 14/17.10.2011, de Recurs în interesul legii, să se asigure un interval de timp suficient pentru a se da posibilitatea formulării (din oficiu sau la cererea Parchetului sau a părții civile) unei cereri de revocare a suspendării sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante în ipoteza în care inculpatul s-ar sustrage cu rea credință recuperării prejudiciului mai sus menționat.
Față de prevederile exprese ale vechiului cod penal, instanța, în temeiul art. 86 ind. 3 alin.1 din vechiul Cod penal va obliga pe inculpat ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a). sa se prezinte la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Argeș, la datele fixate de acest Serviciu;
b). sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c). sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d).sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, va suspenda, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante, executarea pedepsei accesorii.
Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 359 din vechiul Cod de procedura penala, va pune inculpatului in vedere dispozitiile art. 86 ind.4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
II.7.1. În cele din urmă, la individualizarea pedepselor principale în ceea ce o privește pe inculpata E. (fostă Ț.) F. , instanța va avea în vedere incidența unor circumstanțe atenuante, față de disp. art. 73 – 74 din vechiul Cod penal (pericolul social relativ scăzut al tuturor infracțiunilor comise – cu exceptia complicitătii la evaziunea fiscală- luate fiecare la modul individual, lipsa sa de antecedente penale), dar si incidența unor circumstanțe agravante, față de disp. art. 75 din vechiul Cod penal ( pericolul social relativ sporit al infracțiunilor comise, luate în ansamblu, repetabilitatea actelor materiale pe parcursul derulării inspectiei fiscale la care a participat, perseverenta sa infractională, inculpata actionând cu premeditare de la un moment dat încolo, consultându-se cu ceilalti doi colegi de echipă de control, pentru a se ,,supune” dispozitiilor inculpatului G. si presiunilor inculpatului P., precum si faptul că nici inculpata E. (fostă Ț.) F. nu a recunoscut niciodată cele 3 infracțiuni pe care le-a comis ). În consecință, în ceea ce o privește pe inculpata E. (fostă Ț.) F., instanța va aplica art. 80 alin. 2 din vechiul Cod penal la individualizarea fiecăreia dintre cele 3 pedepse principale, coborând cuantumul pedepselor principale ce îi vor fi aplicate inculpatei spre minimul special, avându-se în vedere pluralitatea de circumstante, mai sus arătată.
P. urmare, în baza art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta va condamna pe inculpata E. (fostă Ț.) F. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare .
Desigur că, față de prevederile imperative ale legii, precum si fată de cuantumul de pedeapsă principală mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, în baza art.65 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
II.7.2. Pentru aceleasi criterii de individualizare mai sus indicate, în baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta o va condamna pe inculpata E. (fostă Ț.) F. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
II.7.3. În fine, pentru aceleasi criterii de individualizare mai sus indicate, în baza art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanta o va condamna pe inculpata E. F. la o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare.
II.7.4. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal, Tribunalul va contopi cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpata E. (fostă Ț.) F. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 6 luni de închisoare, la care va aplica un spor de 6 luni de închisoare, în final inculpata E. (fostă Ț.) F. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani de închisoare . Instanța consideră că se impune aplicarea unui spor (de 6 luni de inchisoare) deoarece, având în vedere că si activitatea infracțională a inculpatei E. (fostă Ț.) F. este multiplă (3 infractiuni distincte), neaplicarea unui spor de pedeapsă ar însemna, practic (de facto), că inculpata ar beneficia de impunitate relativ la 2 dintre cele 3 infracțiuni comise în speța de față, ceea ce este contrar scopurilor și funcțiilor pedepsei, astfel cum se desprind acestea din interpretarea teleologică a art. 52 din vechiul Cod penal. În acelasi timp însă, constatând că activitatea infracțională a inculpatei E. (fostă Ț.) F. este mai putin amplă decât cea a inculpatilor P., P. si G. (si, mai ales, spre deosebire de acestia, si la fel ca inculpatii C. si B., si inculpata E. (fostă Ț.) F. nu a comis infractiuni pentru a realiza beneficii materiale ilegale, ci a comis infractiunile ,,de frică”, pentru a se ,,supune” dispozitiilor inculpatului G. si presiunilor inculpatului P. ...), instanta consideră că sporul de pedeapsă ce trebuie aplicat inculpatei E. (fostă Ț.) F. trebuie să fie mai mic decât sporul de pedeapsă aplicat inculpatilor P., P. sau G..
II.7.5. Desigur că, față de prevederile imperative ale art. 35 din vechiul Cod penal, precum si cuantumul de pedeapsă principală rezultantă mai sus indicat, care este de cel putin 2 ani, instanta va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia- din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante .
II.7.6. De asemenea, tot față de prevederile imperative ale legii, în baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal se va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 3 ani de închisoare, mai sus indicată.
II.7.7. Pe de altă parte, în temeiul art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante aplicate pe o durata de 8 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind. 2 alin. 1 din vechiul Cod penal. Pentru a dispune în acest sens, instanța apreciază că scopul pedepsei, astfel cum este acesta reglementat prin dispozitiile art. 52 din vechiul Cod penal, poate fi atins în ceea ce îl privește pe inculpata E. si fără executarea acesteia în regim de detenție, deoarece instanta are in vedere faptul ca masura suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei se impune in raport cu circumstantele personale ale inculpatei (lipsa sa de antecedente penale), dar în special fată de circumstantele reale în care inculpata a comis cele 3 infractiuni (activitatea infracțională a inculpatei E., la fel ca cea a inculptului C. sau ca cea a inculpatului B., este mai putin amplă decât cea a inculpatilor P., P. si G. si, mai ales, spre deosebire de acestia, inculpata E. nu a comis infractiuni pentru a realiza beneficii materiale ilegale, ci a comis infractiunile ,,de frică”, pentru a se ,,supune” dispozitiilor inculpatului G. -seful său pe linie ierarhică- si presiunilor inculpatului P., acesta din urmă fiind perceput în anii 2007 – 2008 ca fiind cel mai influent patron de întreprinderi din tot judetul Arges ; or, în aceste conditii, pentru a fi sigur că-si păstrează locul de muncă și, eventual, chiar va avansa în organigrama A.N.A.F., inculpata E. a comis cele 3 infractiuni, cu intentie indirectă – spre deosebire de inculpatii P., P. si G....). Toate aceste aspecte genereaza premisele atingerii scopului pedepsei si fără executarea acesteia in regim de detentie. La individualizarea judiciară a executării pedepsei rezultante aplicate instanța va avea în vedere și faptul că dispunerea executării efective, în regim de detenție, a pedepsei aplicate reduce posibilitatea acoperirii de către inculpată a prejudiciului produs prin comiterea infractiunii de complicitate la evaziune fiscală ; or, din analiza dispozițiilor Legii nr. 241/2005, rezultă că însuși legiuitorul a acordat o importanță deosebită acoperirii prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală .
În consecință, în temeiul art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale pe o durată de 8 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind.2 alin. 1 din vechiul Cod penal.
La stabilirea acestui termen de încercare (fixat la maximul permis de lege), instanța are în vedere faptul că inculpata are de recuperat, în solidar si cu alti inculpati, un prejudiciu în cuantum de 572.280 de lei (vom dezvolta argumente în acest sens mai jos, la pct.II.8.1. din prezentele considerente…) ; în aceste condiții, se impune a se acorda timpul necesar inculpatei pentru a putea să plătească și eșalonat (dacă e cazul) acest prejudiciu, dar, în același timp, față de dispozițiile deciziei nr. 14/17.10.2011, de Recurs în interesul legii, să se asigure un interval de timp suficient pentru a se da posibilitatea formulării (din oficiu sau la cererea Parchetului sau a părții civile) unei cereri de revocare a suspendării sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante în ipoteza în care inculpata E. s-ar sustrage cu rea credință recuperării prejudiciului mai sus menționat.
Față de prevederile exprese ale vechiului cod penal, instanța, în temeiul art. 86 ind. 3 alin.1 din vechiul Cod penal va obliga pe inculpată ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a). sa se prezinte la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Argeș, la datele fixate de acest Serviciu;
b). sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c). sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d).sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, va suspenda, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante, executarea pedepsei accesorii.
Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 359 din vechiul Cod de procedura penala, va pune inculpatei E. in vedere dispozitiile art. 86 ind.4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
II.8.1. Latura civilă a cauzei . Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța constată următoarele: faptele inculpatului P. G. care, la instigarea inculpatului P. G. C. și cu complicitatea inculpaților C., B. și E., a întocmit și semnat cu date nereale contractul consensual de vânzare-cumpărare din data de 31.01.2008 dintre .. și . S.A. Pitești, în împrejurările și în scopul mai sus arătate, pentru ca în contextul desfășurării inspecției fiscale din vara și toamna anului 2008 la . S.A. Pitești, să susțină concluziile neconforme cu adevărul menționate în Raportul de inspecție fiscală din 23.10.2008 (înregistrat la D.G.F.P. Argeș sub nr.6/36 / CA /_ / 27.10.2008), având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, prin sustragerea . S.A. Pitești de la plata acestei sume, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, întrunește elementele constitutive (și) ale infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art.9 alin.1 lit.c și alin.2 din Legea nr.241/2005.
Această activitate infracțională întrunește în același timp, sub aspect obiectiv și subiectiv, condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 și 999 din vechiul Cod civil, în redactarea anterioară legii 287/2009 și a legii 71/2011. Această ,,versiune” a Codului civil trebuie să fie avută în vedere în speță, prin raportare la data săvârșirii faptelor de evaziune fiscală imputate celor 5 inculpați mai sus indicați .
În faza de urmărire penală, A.N.A.F. a stabilit, în urma verificării tranzacției nereale mai sus amintite (vânzarea fictivă a acelui depozit, ,,inginerie financiară” în baza căreia, prin aprobarea nelegală a compensării de T.V.A., statul român a fost prejudiciat…), un prejudiciu de 572.280. de lei – TVA datorat statului, sumă cu care A.N.A.F. s-a constituit parte civilă în cauză, astfel cum a precizat partea civilă și prin înscrisurile trimise instanței de fond . Acest prejudiciu este confirmat de către raportul de constatare tehnico - științifică întocmit în cauză ( de către un specialist financiar-contabil din cadrul D.N.A.), raport confirmat ulterior de către o expertiză financiar contabilă (probă administrată în fața instanței ), aceasta din urmă fiind o probă cu o forță probantă sporită .
Pentru aceste motive, în baza art. 397 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 998 și 999 cod civil (în redactarea anterioară legii 287/2009 și a legii 71/2011), va admite acțiunea civilă cu caracter alăturat promovată în cauză de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală și, în consecință, va obliga pe inculpații P. G. C., P. G., C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F., în solidar fiecare cu fiecare (în calitate de autor sau instigator sau, după caz, complici la infracțiunea de evaziune fiscală mai sus amintită), și pe fiecare dintre inculpații P. G. C. și P. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. F. C. 2005 S.A. Pitești (cei doi sunt administratorul de drept și respectiv acționarul majoritar indirect al acestei societăți, și ambii au acționat în numele acestei societăți) la plata către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală a sumei de 572.280. de lei (ron), cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat (și neacoperit ulterior), la care se vor adăuga obligatiile fiscale accesorii - majorari, penalitati, dobanzi - calculate, conform Codului de procedură fiscala, de la data când obligația a devenit scadentă si până la data executarii integrale a plății.
II.8.2. Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 397 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 249 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), va menține sechestrele asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, aparținând inculpaților P. G. C., P. G.,G. G., C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F., astfel cum au fost instituite aceste sechestre prin Ordonanța din 21.02.2012 dată de către P. de pe lângă Î.C.C.J. – D.N.A. în dosarul de urmărire penală nr.164/P/2009 . Măsura va fi adusă la îndeplinire de către organele de executare proprii ale părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală . Pentru a dispune astfel, instanța are în vedere că până la acest moment cei 5 inculpați mai sus indicați nu au plătit nimic din prejudiciul foarte mare produs, astfel că se impune ca creanța părții civile să fie pe cât posibil ,,acoperită” în perspectiva unei eventuale executări silite a celor cinci inculpați .
De asemenea, instanța are în vedere că dispus condamnarea inculpatului G. G. pentru comiterea infracțiunii de luare de mită și că, pe cale de consecință, va dispune confiscarea de la acesta a sumei de 9.381. lei (pentru motivele ce se vor arăta mai jos, la pct. II.8.4. din prezentele considerente) și, de asemenea, îl va obliga și pe inculpatul G. G. la plata de cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză (pentru motivele ce se vor arăta mai jos, la pct. II.9.2. din prezentele considerente), iar toate aceste sume se impune de asemenea să fie pe cât posibil ,,acoperite” în perspectiva unei eventuale executări silite a inculpatului G. G. .
II.8.3. Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în baza art. 25 alin.3 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), va dispune anularea următoarelor înscrisuri falsificate în cauză: factura fiscală . XHT nr._ din 31.01.2008, emisă în numele .., pentru . S.A. P. (fila 181, vol.V, D.U.P.), factura fiscală . XHT nr._ din 18.07.2008, emisă în numele .., pentru . S.A. P. (filele 162-164, vol.VII, D.U.P.), factura fiscală . XHT nr._ din 18.07.2008, emisă în numele .., pentru . S.A. P. (fila 161, vol.VII, D.U.P.) , contractual consensual de vânzare – cumpărare din data de 31.01.2008, încheiat între .. și . S.A. P. (filele 16-17, vol.VII, D.U.P.) și Raportul de inspecție fiscală din data de 23.10.2008, raport înregistrat la D.G.F.P. Arges sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008 (raport aflat la filele 74-79, vol.II, D.U.P.) .
Pentru a hotărî în acest sens instanța are în vedere că, pornind de la un contract fictiv, nereal, fals ( e vorba despre contractul consensual de vânzare – cumpărare a acelui depozit, contract încheiat la data de 31.01.2008, încheiat între .. și . S.A. P.) și cele 3 facturi mai sus amintite sunt false și, de asemenea, și raportul de inspecție fiscală din data de 23.10.2008 este falsificat, deoarece cuprinde mențiuni nereale și, totodată, omite să menționeze în cuprinsul său vreo referire (măcar) la contractul consensual de vânzare – cumpărare a acelui depozit .
II.8.4. Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în baza art. 254 alin. 3 din vechiul Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpatul G. G., în folosul statului, a sumei de 9.381. lei (ron), reprezentând sume de bani sau contravaloarea bunurilor primite ca mită în cauză . Pentru a hotărî în acest sens instanța are în vedere că, astfel cum s-a arătat pe larg mai sus, în prezenta cauză inculpatul G. G. se face vinovat de primirea de mită, în mod repetat, fie direct de la inculpatul P., fie indirect (P. dând mită prin intermediul inculpatului P.), de sume de bani în cuantum de 3.000. de lei și de 5.000. de lei, dar și de diferite bunuri care, în total, sunt evaluate la valoarea de 1.381. de lei .
II.9.1. Tot față de prevederile exprese ale legii, instanța, în baza art. 7 alin. 2 si art. 21 lit. g din Legea nr. 26/1990 și a art.13 din legea 241/2005 va dispune înregistrarea, la ramânerea definitivă a prezentei hotărâri, a mențiunilor cuvenite la Oficiul N. al Registrului Comerțului .
II.9.2. Tot față de prevederile exprese ale legii, instanța, reținând ,,culpa procesuală egală” a fiecăruia dintre cei 6 inculpați față de care a dispus condamnarea, în temeiul art. 398 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 274 alin.1, 2 și 3 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) îi va obliga pe fiecare dintre cei 6 inculpați la plata a câte 7.000. de lei fiecare cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză, inculpații P. G. C. și P. G. urmând a fi obligați în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. F. C. 2005 S.A. Pitești la plata a câte 7.000. de lei fiecare cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză. La cuantificarea acestor sume instanța are în vedere cheltuielile judiciare efectuate în faza de urmărire penală (astfel cum sunt acestea cuantificate la finalul rechizitoriului – evaluarea lor la câte 5.000 de lei ,,de inculpat” fiind rezonabilă prin raportare la o urmărire penală complexă, cuantificată într-un dosar cu 10 volume, două constatări tehnico-stiintifice și mai multe interceptări de convorbiri telefonice, dar si cu repetate demersuri generate de strângerea de înscrisuri care să contureze cu claritate activitatea infractională a inculpatilor …), dar și cheltuielile judiciare efectuate în faza de cercetare judecătorească, ținând cont și de faptul că niciunul dintre inculpați nu a recunoscut faptele comise, ceea ce a dus la o cercetare judecătorească derulată pe durata a 17 termene de judecată și, prin urmare, la majorarea cheltuielilor judiciare efectuate în fata instanței .
Desigur că în baza art. 398 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 275 alin.3 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), cheltuielile judiciare avansate de către stat în cauză relativ la cercetarea inculpatei Weiss (fostă B.) L. vor rămâne în sarcina statului întrucât această inculpată a fost achitată față de ambele ,,capete de acuzare” pentru care a fost trimisă în judecată .
II. 9.3. În baza art. 273 alin.4 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) se va majora onorariul cuvenit d-lui expert contabil judiciar I. P., pentru expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză și depusă la dosarul nr._ al Tribunalului Ilfov, la suma de 10.000. de lei (ron), dată fiind complexitatea expertizei și numărul mare de obiective la care expertul a răspuns. În consecință, instanța va obliga în solidar pe inculpatii P. G. C., C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F. la plata sumei de 8.000. de lei către Biroul Local de Expertize Tehnice Judiciare Ilfov, cu titlul de diferență de onorariu cuvenit d-lui expert contabil judiciar I. P., pentru expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză și depusă la dosarul nr._ al Tribunalului Ilfov .
II.9.4. În baza art. 91 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), raportat la art. 274 alin.1 –teza finală- din noul Cod de procedură penală, cu referire la art. 82 din legea 51/1995, dată fiind complexitatea cauzei și amploarea cercetării judecătorești, desfășurată pe parcursul a 17 termene de judecată, instanța va majora onorariile cuvenite fiecăruia dintre cei 3 avocati din oficiu desemnati în cauză (avocatii M. M., Dumtrescu A. și C. E.), de la 400 de lei la un cuantum de 600 de lei pentru fiecare. Onorariile cuvenite fiecăruia dintre cei 3 avocati din oficiu desemnati în cauză (avocatii M. M., Dumtrescu A. și C. E.), în cuantum de câte 600 de lei pentru fiecare dintre cei 3 avocați, vor rămâne în sarcina statului, se vor avansa și vor fi plătite din fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului Ilfov.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
0. În baza art. 386 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de către avocatul ales al inculpatului G. G., de schimbare a incadrării juridice în cauză .
1.1. În baza art. 255 alin.1 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.7 alin.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul P. G. C. ( fiul lui D. și I., născut la data de 14.08.1967, în ., CNP_, domiciliat în comuna Bascov, .. 43, jud. Argeș ) la o pedeapsă de 5 luni de închisoare .
1.2. În baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul P. G. C. la o pedeapsă de 3 ani de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
1.3. În baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014) și cu referire la art.254 alin.2 din vechiul Cod penal raportat la art.7 alin.1 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul P. G. C. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
1.4. În baza art. 25 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.17 lit.c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.290 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul P. G. C. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
1.5. În baza art. 25 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul P. G. C. la o pedeapsă de 3 ani de închisoare .
1.6. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), contopește cele 5 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul P. G. C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare, la care aplică un spor de 2 ani de închisoare, în final inculpatul P. G. C. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 5 (cinci) ani de închisoare.
1.7. În baza art. 35 alin.3 din vechiul Cod penal aplică inculpatului P. G. C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante de 5 ani de închisoare, mai sus indicată .
1.8. În baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 5 ani de închisoare, mai sus indicată.
2.1. În baza art.26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014) raportat la art. 255 alin.1 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.7 alin.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul P. G. ( fiul lui I. și M., născut la data de 28.03.1971, în com. L. Corbului, ., CNP_, domiciliat în Mun. Pitești, ., ., . ) la o pedeapsă de 5 luni de închisoare .
2.2. În baza art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.290 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul P. G. la o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare .
2.3. În baza art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul P. G. la o pedeapsă de 3 ani de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
2.4. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), contopește cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul P. G. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare, la care aplică un spor de un an de închisoare, în final inculpatul P. G. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 4 (patru) ani de închisoare.
2.5. În baza art. 35 alin.3 din vechiul Cod penal aplică inculpatului P. G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, litera b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante de 4 ani de închisoare, mai sus indicată .
2.6. În baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 4 ani de închisoare, mai sus indicată.
3.1. În baza art. 254 alin.2 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.7 alin.1 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul G. G. ( fiul lui C. și O., născut la 01.01.1958, în ., domiciliat în municipiul Pitești, Calea Craiovei, nr.15, ., posesor al C.I. ..S. nr._, C.N.P.:_) la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
3.2. În baza art. 25 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul G. G. la o pedeapsă de 3 ani de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
3.3. În baza art. 25 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014) și cu referire la art.254 alin.2 din vechiul Cod penal raportat la art.7 alin.1 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul G. G. la o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
3.4. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), contopește cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul G. G. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani de închisoare, la care aplică un spor de un an de închisoare, în final inculpatul G. G. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 4 (patru) ani de închisoare.
3.5. În baza art. 35 alin.3 din vechiul Cod penal aplică inculpatului G. G. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, litera b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante de 4 ani de închisoare, mai sus indicată .
3.6. În baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 4 ani de închisoare, mai sus indicată .
4.1. În baza art.16 alin.1 lit. b) -teza a doua- din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), achită pe inculpata Weiss (fostă B.) L. ( fiica lui G. și C., născută la data de 24.12.1974 în municipiul S., județul A., domiciliată în orașul Ștefănești, ., ..18E, județul Argeș, cu reședința în ., județul Argeș, posesoare a CI . nr._, CNP:_ )sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.290 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal.
4.2. În baza art.16 alin.1 lit. b) -teza a doua- din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), achită pe inculpata Weiss (fostă B.) L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005.
5.1. În baza art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul C. A. ( fiul lui G. și M., născut la data de 17 aprilie 1964, în orașul Ștefănești, județul Argeș, domiciliat în municipiul Pitești, .. 3, ., ., județul Argeș, posesor al C.I. ..S. nr._, C.N.P._ ) la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
5.2. În baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul C. A. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
5.3. În baza art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul C. A. la o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare .
5.4. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), contopește cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul C. A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni de închisoare, la care aplică un spor de 6 luni de închisoare, în final inculpatul C. A. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 3 (trei) ani de închisoare.
5.5. În baza art. 35 alin. 1 din vechiul Cod penal si a art. 65 din vechiul Cod penal, aplică inculpatului, ca pedeapsa complementară, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante.
5.6. În baza art. 71 din vechiul Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a, litera b) si litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe durata executării pedepsei principale rezultante de 3 ani de închisoare, mai sus indicată.
5.7. În baza art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante de 3 ani de închisoare, mai sus indicată, pe o durată de 8 (opt) ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind.2 alin. 1 din vechiul Cod penal, văzând și art.5 din noul Cod penal .
În baza art. 86 ind.3 alin.1 din vechiul Cod penal obligă pe inculpatul C. A. ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a). sa se prezinte la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Argeș, la datele fixate de acest Serviciu;
b). sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c). sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d).sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
În baza art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, suspendă, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante, executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 din vechiul Cod de procedură penală (în vigoare până la 01.02.2014), pune inculpatului in vedere dispozitiile art. 86 ind.4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.
6.1. În baza art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul B. C.-D. ( fiul lui C. și I., născut la data de 29 octombrie 1975, în orașul Ștefănești, județul Argeș, domiciliat în orașul Ștefănești, ., județul Argeș, posesor al C.I. ..S. nr._, C.N.P._ ) la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
6.2. În baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul B. C.-D. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
6.3. În baza art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul B. C.-D. la o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare .
6.4. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), contopește cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul B. C.-D. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni de închisoare, la care aplică un spor de 6 luni de închisoare, în final inculpatul B. C.-D. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 3 (trei) ani de închisoare.
6.5. În baza art. 35 alin. 1 din vechiul Cod penal si a art. 65 din vechiul Cod penal, aplică inculpatului, ca pedeapsa complementară, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante.
6.6. În baza art. 71 din vechiul Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a, litera b) si litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe durata executării pedepsei principale rezultante de 3 ani de închisoare, mai sus indicată.
6.7. În baza art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante de 3 ani de închisoare, mai sus indicată, pe o durată de 8 (opt) ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind.2 alin. 1 din vechiul Cod penal, văzând și art.5 din noul Cod penal .
În baza art. 86 ind.3 alin.1 din vechiul Cod penal obligă pe inculpatul B. C.-D. ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a). sa se prezinte la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Argeș, la datele fixate de acest Serviciu;
b). sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c). sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d).sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
În baza art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, suspendă, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante, executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 din vechiul Cod de procedură penală (în vigoare până la 01.02.2014), pune inculpatului in vedere dispozitiile art. 86 ind.4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.
7.1. În baza art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.248 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpata E. (fostă Ț.) F. (fiica lui C. și T., născută la data de 18 octombrie 1981, în municipiul Câmpulung, județul Argeș, domiciliată în municipiul Pitești, .. 10, ., ., județul Argeș, posesoare a C.I. ..S. nr._, C.N.P._ ) la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare .
În baza art.65 din vechiul Cod penal aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatei de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
7.2. În baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.9 alin.1 lit.c) și alin.2 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpata E. (fostă Ț.) F. la o pedeapsă de 2 ani de închisoare .
7.3. În baza art.17 lit. c) din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), raportat la art.289 din vechiul Cod penal cu referire la art.13 ind.2 din legea nr.78/2000 (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpata E. (fostă Ț.) F. la o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare .
7.4. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), contopește cele 3 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpata E. (fostă Ț.) F. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni de închisoare, la care aplică un spor de 6 luni de închisoare, în final inculpata E. (fostă Ț.) F. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 3 (trei) ani de închisoare.
7.5. În baza art. 35 alin. 1 din vechiul Cod penal si a art. 65 din vechiul Cod penal, aplică inculpatei, ca pedeapsa complementară, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a -, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatei de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante.
7.6. În baza art. 71 din vechiul Cod penal interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a, litera b) si litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa orice funcție de execuție în domeniul financiar–contabil sau orice funcție de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau în orice structură din subordinea acesteia - din vechiul Cod penal, pe durata executării pedepsei principale rezultante de 3 ani de închisoare, mai sus indicată.
7.7. În baza art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante de 3 ani de închisoare, mai sus indicată, pe o durată de 8 (opt) ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind.2 alin. 1 din vechiul Cod penal, văzând și art.5 din noul Cod penal .
În baza art. 86 ind.3 alin.1 din vechiul Cod penal obligă pe inculpata E. (fostă Ț.) F. ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a). sa se prezinte la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Argeș, la datele fixate de acest Serviciu;
b). sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c). sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d).sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
În baza art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, suspendă, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante, executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 din vechiul Cod de procedură penală (în vigoare până la 01.02.2014), pune inculpatei in vedere dispozitiile art. 86 ind.4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.
8.1. În baza art. 397 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 998 și 999 Cod civil (în redactarea anterioară legii 287/2009 și a legii 71/2011), admite acțiunea civilă cu caracter alăturat promovată în cauză de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală ( cu sediul în București, ., sector 5 ) și, în consecință, obligă pe inculpații P. G. C., P. G., C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F., în solidar fiecare cu fiecare, și pe fiecare dintre inculpații P. G. C. și P. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. F. C. 2005 S.A. Pitești ( cu sediul în municipiul Pitești, ..15, județul Argeș ) la plata către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală a sumei de 572.280. de lei (ron), cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat (și neacoperit ulterior), la care se adaugă obligatiile fiscale accesorii - majorari, penalitati, dobanzi - calculate, conform Codului de procedură fiscala, de la data când obligația a devenit scadentă si până la data executarii integrale a plății.
8.2. În baza art. 397 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 249 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), menține sechestrele asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, aparținând inculpaților P. G. C., P. G.,G. G., C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F., astfel cum au fost instituite aceste sechestre prin Ordonanța din 21.02.2012 dată de către P. de pe lângă Î.C.C.J. – D.N.A. în dosarul de urmărire penală nr.164/P/2009 .
8.3. În baza art. 25 alin.3 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014),dispune anularea următoarelor înscrisuri falsificate în cauză : factura fiscală . XHT nr._ din 31.01.2008, emisă în numele .., pentru . S.A. P. (fila 181, vol.V, D.U.P.), factura fiscală . XHT nr._ din 18.07.2008, emisă în numele .., pentru . S.A. P. (filele 162-164, vol.VII, D.U.P.), factura fiscală . XHT nr._ din 18.07.2008, emisă în numele .., pentru . S.A. P. (fila 161, vol.VII, D.U.P.) , contractul consensual de vânzare – cumpărare din data de 31.01.2008, încheiat între .. și . S.A. P. (filele 16-17, vol.VII, D.U.P.) și Raportul de inspecție fiscal din data de 23.10.2008, raport înregistrat la D.G.F.P. Arges sub nr.6/36/CA/_/27.10.2008 (raport aflat la filele 74-79, vol.II, D.U.P.) .
8.4. În baza art. 254 alin. 3 din vechiul Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul G. G., în folosul statului, a sumei de 9.381. lei (ron), reprezentând sume de bani sau contravaloarea bunurilor primite ca mită în cauză .
9.1. În baza art. 7 alin. 2 si art. 21 lit. g din Legea nr. 26/1990 și a art.13 din legea 241/2005 dispune înregistrarea, la ramânerea definitivă a prezentei hotărâri, a mențiunilor cuvenite la Oficiul N. al Registrului Comerțului .
9.2. În baza art. 398 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 274 alin.1,2 și 3 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), obligă pe fiecare dintre inculpații P. G. C., P. G.,G. G., C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F. la plata a câte 7.000. de lei fiecare cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză, inculpații P. G. C. și P. G. fiind obligați în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. F. C. 2005 S.A. Pitești la plata a câte 7.000. de lei fiecare cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză (în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ 4225032XXX001018 (deschis la Direcția de Trezorerie B., Cod fiscal -_) .
În baza art. 398 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 275 alin.3 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), cheltuielile judiciare avansate de către stat în cauză relativ la cercetarea inculpatei Weiss (fostă B.) L. rămân în sarcina statului .
9.3. În baza art. 273 alin.4 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) majorează onorariul cuvenit d-lui expert contabil judiciar I. P., pentru expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză și depusă la dosarul nr._ al Tribunalului Ilfov, la suma de 10.000. de lei (ron). Obligă în solidar pe inculpatii P. G. C., C. A., B. C.-D. și E. (fostă Ț.) F. la plata sumei de 8.000. de lei către Biroul Local de Expertize Tehnice Judiciare Ilfov, cu titlul de diferență de onorariu cuvenit d-lui expert contabil judiciar I. P., pentru expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză și depusă la dosarul nr._ al Tribunalului Ilfov .
9.4. În baza art. 91 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014), raportat la art. 274 alin.1 –teza finală- din noul Cod de procedură penală, cu referire la art. 82 din legea 51/1995, majorează onorariile cuvenite fiecăruia dintre cei 3 avocati din oficiu desemnati în cauză (avocatii M. M., Dumtrescu A. și C. E.), de la 400 de lei la un cuantum de 600 de lei pentru fiecare. Onorariile cuvenite fiecăruia dintre cei 3 avocati din oficiu desemnati în cauză (avocatii M. M., Dumtrescu A. și C. E.), în cuantum de câte 600 de lei pentru fiecare dintre cei 3 avocați, rămâne în sarcina statului, se avansează și vor fi plătite din fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului Ilfov.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 03.12.2014.
PREȘEDINTE GREFIER,
R. M. R. N. M.
-pentru grefier aflat în c. m. semnează
P. - Grefierul Tribunalului Ilfov
- Red. și tehnored. - Jud. RMR.- 03.08.2015 – 2 ex.
Tribunalul Ilfov.

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 383/2014....		Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... →

Dare de mită. Art. 255 C.p.. Sentința nr. 750/2014. Tribunalul ILFOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Dare de mită. Art. 255 C.p.. Sentința nr. 750/2014. Tribunalul ILFOV