Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 436/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 436/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 26314/4/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV-SECȚIA PENALĂ
Decizia penală nr. 436/C
Ședința publică din data de 04.12.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. M. R.
GREFIER N. M.
MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de petentul-condamnat C. Ș., împotriva sentinței penale nr. 3549/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul-condamnat C. Ș. personal, aflat în stare de deținere și asistat de doi apărători aleși, av. I. L. în substituirea av. I. M. V., conform delegației de substituire pe care o depune la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează ca procedura de citare este legal îndeplinita, după care :
Apărătorul ales al petentului-condamnat solicită proba cu înscrisuri, sens în care depune la dosar, în fotocopie, acte de stare civilă, raport de recompensare, scrisoare medicală și diplomă de participare la cursul de educație civică.
Tribunalul pune în discuție proba cu înscrisuri solicitată de petentul-contestator.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, arată că este de acord cu proba solicitată.
Tribunalul, în temeiul art. 100 Cpp, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de petentul-contestator, apreciind că este concludentă și utilă soluționării cauzei având legătură cu situația socio-familială a petentului-condamnat, dar și cu perspectivele sale de reintegrare socio-profesională.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, față de 587 alin. 3 Cpp, Tribunalul acorda cuvântul în dezbaterea contestației.
Apărătorul ales al petentului-condamnat, av. I. L., având cuvântul, solicita admiterea contestației, liberarea condiționată a petentului-condamnat apreciind că sunt întrunite condițiile cerute de lege. Arată că la judecarea pe fond a cererii, în mod netemeinic, instanța a respins cererea motivând că petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, deoarece a avut o sancțiune, fără a ține cont de faptul că acea sancțiune nu a fost o abatere gravă, ci pentru că a deținut un telefon mobil, neștiind că acest lucru este interzis. Ulterior a constatat că a greșit și nu a mai avut nicio abatere. Petentul a participat însă la diverse activități intelectuale, a participat la programe de educație și asistență psihosocială organizate la nivelul secției de deținere dând dovezi temeinice de îndreptare. A executat mai mult de două treimi din cuantumul pedepsei, a păstrat legături strânse cu familia care este prezentă în sală, îl susține atât moral cât și material. De asemenea, arată că nu a ieșit la muncă din cauza problemelor medicale, acesta fiind motivul pentru care nu a obținut credite.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, în temeiul art. 587 Cpp, solicită respingerea contestației formulată de petentul condamnat ca nefondată și menținerea sentinței nr. 3549/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._ ca fiind legală și temeinică.
Petentul-condamnat C. Ș., având ultimul cuvânt, solicită instanței admiterea contestației având în vedere faptul că nu are antecedente penale, dorește să fie alături de familie, a greșit din cauza anturajului, nu a știut pentru ce a dat bani. Arată că soția are o tarabă de flori și vrea să lucreze cu ea să o ajute.
S-au declarat dezbaterile închise, după care:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestației de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 3549/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele: S-a respins ca nefondată cererea de liberare condiționată formulată de petentul C. Ș.. S-a fixat termen de reiterare a cererii la data de 10.01.2015.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București sub nr._ din data de 16.09.2014 petentul condamnat C. S. a contestat procesul verbal al comisiei de liberări din cadrul PNT București Jilava prin care s-a propus amânarea liberării condiționate, solicitând liberarea sa condiționată.
Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei instanța a reținut din procesul verbal nr. 36/11.09.2014 întocmit de Comisia de propuneri pentru punerea în libertate condiționată că petentul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 955/2011 a Tribunalului București – Secția I Penală (MEPI nr. 1910/2012).
Executarea pedepsei a început la data de 12.09.2011 și va expira la termen, la data de 11.03.2016, transformată în zile pedeapsa este egală cu 1643 zile, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate deținutul trebuie sa execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 1095 zile, din care, în cazul în care muncește 274 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate și 821 zile efectiv executate.
Petentul condamnat a câștigat si executat la data analizei în comisie în total 1099 de zile (din care, 274 zile se consideră ca executate pe baza muncii prestate), fiind la prima analiză.
Comisia a apreciat că deținutul nu poate fi liberat condiționat, și a dispus amânarea pe un termen de 6 luni, dată fiind lipsa dovezilor temeinice de îndreptare.
Analizând prevederile legale în vigoare în materia liberării condiționate, instanța a reținut că, potrivit art. 59 din Vechiul Cod penal, poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Raportând aceste criterii legale la situația petentului condamnat și analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța a apreciat că deși petentul condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind la latitudinea instanței de judecată.
Așa cum rezultă din caracterizarea aflată la dosarul cauzei, de la depunerea în penitenciar petentul a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat disciplinar o dată pentru o abatere disciplinară foarte gravă, nefiind recompensat, aspecte care nu reprezintă, în opinia instanței date rezonabile cum că acesta a avut o atitudine care să confirme conștientizarea scopului pedepsei aplicate. Instanța a constatat, de asemenea, că participarea la programe și activitati educative și de asistență psihosocială organizate la locul de deținere a fost una minimală, nicidecum deosebită, in raport cu perioada efectiva de timp petrecuta in interiorul locului de detenție. Prin urmare, eforturile depuse de petent au fost normale si nicidecum nu pot duce la concluzia existentei unor dovezi temeinice de îndreptare. Astfel, este evident ca încă nu a reușit sa conștientizeze gravitatea faptelor sale si sa isi conformeze comportamentul dispozițiilor legale.
Instanța, analizând cele menționate mai sus, a constatat în acord cu comisia de propuneri din cadrul Penitenciarului Jilava că timpul petrecut în penitenciar de către petent nu este suficient pentru a-l libera condiționat pe acesta, nefiind îndeplinite față de acesta funcțiile pedepsei prev. de art. 52 din vechiul C. pen.
Instanța a reținut că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a petentului chiar dacă acesta a îndeplinit fracția prev. de lege deoarece față de acesta funcțiile pedepsei nu au fost realizate impunându-se ca acesta să-și intensifice eforturile în ceea ce privește formarea unei atitudini de respect față de valorile sociale și ordinea de drept.
În consecință, având în vedere comportamentul avut până la acest moment instanța a constatat astfel că timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să își însușească în totalitate scopul preventiv și educativ al pedepsei, prevăzut de art. 52 din Vechiul Cod penal, astfel încât în viitor să nu mai comită și alte fapte infracționale și să fie redat societății.
Chiar dacă petentul condamnat a executat deja parte din pedeapsă acest fapt nu are relevanță în cauză, în condițiile în care acesta nu a avut un comportament corespunzător nici măcar la locul de deținere, iar el ar trebui să fie redat societății cu convingerea că se va reintegra și nu va mai reveni în mediul penitenciar.
Prin urmare, instanța a apreciat că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a condamnatului, și, față de cele reținute mai sus, cererea, în temeiul art. 587 alin. 2 C.p.p., va fi respinsă ca nefondată.
Instanța a considerat totuși amânarea petentului pentru analiză în cadrul comisiei de liberară condiționate pe o perioadă de 6 luni apare ca fiind o măsură disproporționată față de situația juridică actuală a petentului, astfel că va reduce acest termen și va fixa un alt termen de reiterare a cererii, pentru data de 10.01.2015 termen pe care instanța îl consideră corespunzător comportamentului dezinteresat manifestat de petent.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație petentul condamnat C. Ș., cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ la data de 31.10.2014.
Examinând sentința contestată, față de motivele invocate si din oficiu, Tribunalul constata următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.59 din Cod penal din 1968 (lege mai favorabilă, si aplicabilă în prezenta cauză conform art.5 din noul Cod penal, în vigoare din 2014), după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Tribunalul constată că în cauza de față, petentul a îndeplinit condiția privitoare la fracția prevăzută de lege ce trebuie executată din pedeapsa stabilită, însă această împrejurare îi conferă petentului doar vocația la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată, care trebuie să verifice îndeplinirea și a celorlalte condiții ce vizează temeinicia liberării condiționate.
Ca și instanța de fond, Tribunalul constată că petentul avut un comportament oscilant, fiind recompensat o data dar si sancționat disciplinar o data pe perioada detentiei .
Mai mult, Trubunalul constată că participarea la programe și activitati educative și de asistență psihosocială organizate la locul de deținere nu a fost una deosebită deosebită, in raport cu perioada efectiva de timp petrecuta in interiorul locului de detenție. Prin urmare, eforturile depuse de petent nu au fost peste medie si nu pot duce la concluzia existentei unor dovezi temeinice de îndreptare.
În plus, petentul s-a aflat în fata Comisiei de analiză a dosarelor de liberare condiționată pentru prima oară de când se află în executarea prezentului mandat, avizul consultativ al Comisiei fiind, de asemenea, negativ.
De asemenea, evaluarea psihologică a petentului vădeste perspective relativ reduse de reinsertie socială.
În atare situație, Tribunalul, apreciază că petentul condamnat nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune liberarea condiționată. Totodată, instanța de fond în mod corect a stabilit termenul la care se poate verifica din nou îndeplinirea condițiilor pentru a se dispune liberarea condiționată.
Așadar, apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, Tribunalul în baza art. 425 ind.1 din noul C.p.p. rap. la art. 587 alin. 3 din noul C.p.p. va respinge ca nefondată contestația formulată de petentul C. Ș..
Vazand culpa procesuala a petentului, in baza art. 275 alin. (2) din Noul Cod de procedură penală, Tribunalul îl va obliga pe petent la plata sumei de 100 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în prezenta contestație.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.425 ind.1 Cod procedură penală raportat la art.587 alin.3 Cod procedură penală, respinge ca nefondată contestația declarată de către petentul C. Ș., fiul lui S. și O., născut la data de 07.01.1983, CNP_ în prezent deținut în Penitenciarul București Jilava.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe petent la plata sumei de 100 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în prezenta contestație (în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ4225032XXX001018 (deschis la Direcția de Trezorerie B., Cod fiscal -_).
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.12.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. M. R. N. M.
Red. și tehnored. jud.R.M.R. –26.01. 2015 - 2 ex.
Jud. Sect.4 B.. / jud FMP
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 203/2014.... → |
|---|
