Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 154/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 154/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 311/104/2014
Dosar nr._ - art.188 alin. 1 C.p -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE FOND
SENTINȚA PENALĂ NR. 154
Ședința publică de la 06 mai 2014
Complet specializat în soluționarea cauzelor cu minori
Completul compus din:
PREȘEDINTE – L. O.
GREFIER - M. N.
Ministerul Public a fost reprezentat de D. A., procuror sef secție la P. de pe lângă Tribunalul O.
Pe rol, soluționarea procesului penal privind pe inculpatul G. F. A., arestat preventiv, deținut în Centrul de detenție C., trimis în judecată prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul O., nr. 856/P/2013, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art.188 alin. 1 C.p. cu aplic. art.113 C.p.
Procedura legal îndeplinită conform art.405C.p.p.
Dezbaterile au avut loc în ședința nepublică din data de 29 aprilie 2014, au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată și fac parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în baza art. 391 alin.1 C.p.p. a considerat necesar a stabili termen pentru deliberare și pronunțare la data de 06 mai 2014, dată la care în aceeași compunere, deliberând în secret, a pronunțat următoarea sentință:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față ;
Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul O. nr. 856/P/2013, în temeiul art. 327 lit. a C.p.p. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului minor G. F. A., pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev.și ped. de art.188 alin. 1 C.p. cu aplic. art.113 și urm. din legea nr. 286/2009, constând în aceea că, în seara zilei de 13.10.2013 a exercitat acte de violență fizică asupra victimei P. I., pe care l-a lovit în mai multe rânduri, cu pietre, provocându-i leziuni traumatice care au condus la decesul acesteia, survenit la data de 19.10.2013.
În fapt, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că victima P. I. a locuit împreună cu părinții P. F. și P. C. pe raza comunei Radiomirești, jud. O., fiind vecin cu familia C..
Anterior datei de 13.10.2013, minorul C. A. Călinuț împreună cu inculpatul G. F. A., D. A., R. F. și I. M. au sustras în mai multe rânduri din domiciliul victimei mai multe păsări, o parte din acestea fiind pregătire în locuința minorului C. A., altele fiind duse la locuința bunicii inculpatului G. F. A..
In seara zilei de 13.10.2013, în timp ce minorul C. A. Călinuț se afla în locuința sa împreună cu surorile sale C. A. și C. R. a fost vizitat de inculpatul G. F. A., care i-a cerut să-l însoțească la prietena sa iar pentru că acesta a refuzat, inculpatul a început să arunce cu pietre în direcția soților P. și a fiului acestora, victima P. I., care în acel moment se aflau în curtea propriei locuințe - victima fiind lovită în zona capului, incidentul consumându-se la intervenția verbală a numitei B. M..
La scurt timp starea medicală a victimei s-a agravat, astfel că în noaptea de 18/19.10.2013 a fost transportat la S. din municipiul Slatina iar de aici la S. C. Județean de Urgență C., unde a decedat la ora 19,45.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 3479/A3 din 30.01.2014 avizat sub nr. 17/E2 din 6.02.2014 de IML C., moartea numitului P. I. în vârstă de 58 ani a fost violentă și s-a datorat hemoragiei, contuziei și dilacerării cerebrale urmare a unui traumatism cranio-cerebral, leziunile traumatice constatate cu ocazia autopsiei putându-se produce prin lovire cu și de corpuri contondente, între acestea și deces existând legătură de cauzalitate directă și necondiționată.
S-a apreciat că în drept fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, faptă prev. și pred. de art. 188 alin. 1 cu aplic.art. 113 și urm. din NCP.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O. la data de 7.02.2014 sub nr._ , fiind repartizată aleatoriu Judecătorului de Cameră Preliminară pentru verificarea competenței și legalității sesizării instanței dar și a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală conform dispoz. art. 342 și urm. din NCP.
Intrucât nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpat ori apărătorul său din oficiu și nici Judecătorul de Cameră Preliminară nu a ridicat din oficiu asemenea excepții, prin încheierea nr. 12 din 11.03.2014 în baza art,. 346 alin. 2 C.p.p. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 856/P/2012 de către P. de pe lângă Tribunalul O. privindu-l pe inculpatul minor G. F. A., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.
In acest sens a fost stabilit prim termen de judecată la data de 25.03.2014, dată la care au fost ascultate părțile civile P. F. și P. C. precum și inculpatul și partea responsabilă civilmente N. I..
Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii din acte V. I., B. M., P. I., C. A. M. și C. A. Călinuț.
Cu adresa nr.6326/21.03.2014 S. Județean de Urgență Slatina a menționat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 164,987 lei actualizată la data plății efective reprezentând cheltuielile de spitalizare privind pe victima P. I. (fila 78-85 dosar).
De asemenea, la data de 25.04.2014 S. C. Județean de Urgență C. a comunicat cu adresa nr._ că nu se constituie parte civilă în ceea ce privește spitalizarea numitului P. I..
Din oficiu, instanța a dispus întocmirea referatului de evaluare de către S. de Probațiune D., având în vedere dispoz. art. 506 alin. 2 C.p.p. și art.116 C.p.p. ce a fost atașat la fila 125-128 dosar.
La data de 27.03.2014 inculpatul prin apărătorul din oficiu a depus la dosar o cerere scrisă prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 195 C.p.
Cu ocazia audierii părinților victimei, numiții P. F. și P. C., au înțeles să se constituie părți civile în cauză cu suma de câte 20.000 lei, reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu înmormântarea victimei cuantificate la suma de 10.000 lei, diferența de 10.000 lei reprezentând daune morale (fila 91.92 dosar).
Inculpatul minor G. F. A. a fost ascultat cu privire la acuzația adusă în prezența apărătorului din oficiu, ocazie cu care a înțeles să „recunoască fapta așa cum este descrisă în actul de sesizare” ; în acest sens a arătat că la data incidentului locuia în . sa, iar în intervalul 7-13.10.2013 împreună cu minorul C. A. Călinuț și alți câțiva băieți au sustras de la familia P. mai multe păsări, pe care le-au pregătit în locuința minorului, o parte fiind duse la bunica sa, care ulterior le-a restituit poliției, întrucât victima formulase plângere penală pentru a ceste fapte.
In continuare a arătat că la data de 13.10.2013 a fost vizitat de minorul C. A. Călinuț, împreună cu care a efectuat diverse treburi în gospodărie, în această împrejurare consumând alcool, respectiv bere și vin. Spre seară s-au deplasat în locuința minorului pentru ca aceasta să-și schimbe hainele deoarece vroiau să meargă în . în care au intrat în curtea locuinței acestuia „a auzit gălăgie în curtea familiei P. și pentru că i s-a părut că este înjurat, el sau C. A. dar și pentru că se afla sub influența băuturilor alcoolice, a început să arunce cu niște pietre pe care le-a luat din curtea familiei C., spre persoanele care se găseau în locuința familiei P.”.
A susținut că nu poate preciza cu câte astfel de pietre a aruncat însă în momentul în care au intervenit vecinii și din cauza larmei care se crease, a părăsit locuința prietenului său C. A. îndreptându-se către casa bunicii sale.
De asemenea, a susținut că în aceleași împrejurări și minorul C. A. Călinuț a aruncat cu pietre, arătând că „nu a avut intenția să suprime viața vreunei persoane, regretând profund urmarea produsă” dar și că „și-a dat seama că aruncând cu pietre acele persoane pot fi lovite, acesta fiind și scopul pentru care a devenit agresiv în acest mod în seara respectivă” .
In ceea ce privește pretențiile formulate de părțile civile, inculpatul a fost de acord să le achite (fil.93.94 dosar).
Mama minorului N. I., audiată în calitate de parte responsabilă civilmente, a fost de acord să contribuie alături de fiul său la despăgubirea părinților victimei (fila 95 dosar).
Martora V. I. și-a menținut declarația dată în faza de urmărire penală, arătând că locuiește în aceeași localitate și cunoaște părțile.
In seara zilei de 13.10.2013 în jurul orelor 22,00 a fost strigată la poarta locuinței de tatăl victimei P. F., care i-a cerut să anunțe telefonic organele de poliție deoarece vecinii săi „cu referire la copiii familiei C. aruncă cu pietre în curtea lor, iar fiul său fusese lovit cu astfel de piatră”.
La câteva zile a fost anunțată de vecina sa Bălătărețu M. că a venit ambulanța pentru a-l transporta la spital pe P. I., context în care s-a deplasat la locuința acestuia dimineața în jurul orelor 3,00, observându-l în pat în stare de inconștiență.
A mai arătat martora că imobilele familiilor P. și C. se învecinează, distanța dintre acestea fiind de aproximativ 4 m., proprietățile fiind despărțite de un gard din plasă de sârmă de aproximativ 1,20 m, dar și că proprietatea familiei P. este iluminată întrucât deasupra ușii de acces în locuință există un bec care este aprins, aspect pe care l-a constatat în dimineața zilei în care s-a deplasat la locuința familiei P. pentru a o îmbrăca pe victima Părjol I., ce urma a fi transportată la spital.
În ceea ce privește proprietatea familiei C. are cunoștință că la aceeași dată „era întuneric deoarece nu plătiseră curentul electric și fuseseră deconectați de la rețea” (fila 130.131dosar).
Cu ocazia audierii salemartora Bătărețu M., nepoata părților civile, a arătat că locuiește peste stradă de imobilul familiei P., iar în seara incidentului („era o zi de duminică”) a mers la poarta locuinței pentru a o asigura peste noapte și în acel moment a auzit gălăgie în curtea victimei, mai precis „pe P. E. acuzând faptul că fusese lovită”,observând totodată cum din curtea familiei C. erau aruncate mai multe pietre în direcția celor din familia P.. A constatat că aceste pietre erau aruncate de mai multe persoane și „de la o distanță mică de gardul de plasă ce desparte cele două proprietăți, o distanță de un metru”, motiv pentru care a ieșit din curte și s-a îndreptat spre locuința P., strigându-le celor care aruncau cu pietre să înceteze; în acest moment l-a observat pe inculpat și pe C. A. Călinuț sărind gardul în stradă și îndepărtându-se în întuneric, auzind totodată cum surorile C. îi cereau fratelui să intre în casă.
Și această martoră a arătat că „în curtea familiei P. era lumină pentru că au un bec chiar la ușa de intrare” și a apreciat că le-a cerut celor trei să intre în casă pentru a nu mai fi loviți, observând cu această ocazie că P. I. acuza dureri la cap „ținându-se cu mâna de cap în timp ce bătrâna spunea că este lovită la mână”
Martorei i-a fost prezentată fotografia de la fila 42 d.u.p., ocazie cu care a arătat că „pietrele din foto 4 și 5 le-a observat în curtea familiei P. în seara respectivă și au fost adunate de P. F., tatăl victimei, și arătate organelor de poliție ca fiind cele cu care s-ar fi aruncat în seara respectivă din curtea familiei C.”. Legat de numărul pietrelor aruncate în seara respectivă, martora nu a putut preciza cu exactitate acest aspect, aproximând totuși că „erau la 10 pietre după părea mea, erau destule” (fila 132-133 dosar)
Și martorul P. I. și-a menținut declarația dată inițial în faza de urmărire penală, arătând că în cursul anului 2013 „pe toamnă a mers la o fântână să ia apă” și în acest moment a văzut că din curtea familiei C. se arunca cu pietre spre el, identificând persoanele care făceau acest lucru pentru că funcționa sistemul de iluminat public la acea oră, în fapt fiind vorba de inculpatul G. F. A., fiul familiei C., dar și cele două surori ale acestuia.
Minora C. A. M. a arătat că în seara incidentului se afla în domiciliul iar la un moment dat în jurul orelor 21,00 în curtea locuinței a apărut inculpatul care i-a cerut fratelui său să iasă din curte; supărat că minorul C. A. Călinuț nu avea voie să părăsească locuința „l-a văzut pe inculpat că a aruncat cu niște pantofi și adidași, cam 2-3, spre curtea familiei P.”, susținând că nu a văzut ca în acea seară să fi aruncat cu pietre vreo persoană spre cei din familia P..
A mai arătat că locuința familiei P. este situată la 6-7 m. de imobilul în care locuiesc, între cele două proprietăți existând un gard de plasă înalt de 1,20 m. dar și că „deasupra ușii de acces în locuința familiei P. există un bec care stă aprins”, astfel că aceștia au lumină în curte (fila 153).
Minorul C. A. Călinuț, și-a retractat parțial declarația dată la organele de urmărire penală fără a oferi o explicație, arătând că în ziua respectivă a mers la domiciliul inculpatului unde au consumat bere, după care au revenit în locuința sa pentru a-și schimba hainele, împreună cu acesta mergând „ la un prieten din localitate pe care nu știe cum îl cheamă și în locuința căruia a stat până în jurul orelor 22,30, întorcându-se acasă”.A arătat că în acea seară „nu au fost aruncate pietre de nicio persoană din locuința sa spre locuința familiei P.” neavând o explicație a împrejurării că la organele de urmărire penală a declarat contrariul. Este adevărat însă că a doua zi a recuperat un papuc din curtea familiei P., care a ajuns acolo deoarece „a aruncat cu el inculpatul în seara precedentă” atunci când a auzit-o pe bătrâna P. „zbierând” dar nu pentru că ar fi fost lovită ci pentru că „s-a speriat că-i vor fura din nou găinile”, anterior, în mod repetat, respectiv „în trei nopți la rând el și inculpatul sustrăgând păsări din domiciliul lui P. F.”.
Și acest martor a arătat că curtea familiei P. este luminată deoarece „au un bec în fața locuinței care stă aprins” (fila 154-1555).
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, precum și probele administrate pe parcursul cercetării judecătorești și apreciindu-le, în ansamblu și în urma evaluării tuturor conform art. 103 alin. 1 C.p.p., instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 13.10.2013 inculpatul G. F. A. locuia împreună cu bunica sa pe raza comunei Radomirești, în această zi în locuința sa fiind prezent minorul C. A. Călinuț, împreună cu care a consumat băuturi alcoolice, spre seară, cei doi deplasându-se în locuința acestuia din urmă, pentru a-și schimba hainele și a se deplasa în . menționat că anterior, inculpatul și minorul C. A. Călinuț sustrăseseră în mod repetat din domiciliul familiei P., a cărei locuință se învecinează cu locuința familiei C., mai multe păsări, o parte din acestea fiind pregătite în locuința minorului iar altele duse în locuința bunicii inculpatului, de unde organele de poliție le-au recuperat și le-au restituit păgubitului P. F. (tatăl victimei) care formulase plângere la organele de poliție.
In timp ce se afla în curtea familiei C., inculpatul a observat în curtea imobilului învecinat pe membrii familiei P., persoane de la care anterior împreună cu minorul C. A. Călinuț sustrăsese păsări și fără a avea un motiv întemeiat, aflându-se însă sub influența alcoolului, a început să arunce cu pietre în direcția acestora, lovind-o pe numita Pîjol C. care a început să strige, acuzând dureri dar și pe fiul acesteia P. I.. La strigătele celor trei, la fața locului a sosit martora B. M. dar și numitul P. I., motiv pentru care atât inculpatul cât și minorul C. A. Călinuț au părăsi curtea imobilului acestuia din urmă, escaladând gardul și îndepărtându-se în fugă.
La cererea martorei B. M., membrii familiei P. au intrat în casă, cu acea ocazie martora observând că victima Părjol I. acuză dureri la cap „ținându-se cu mâna de cap” în timp ce bătrâna spunea că fusese lovită la mână, în curtea familiei P. identificând „destule pietre” ce fuseseră aruncate de la o distanță mică de gardul de plasă ce desparte cele două proprietăți.
Ulterior starea medicală a numitului P. I. s-a agravat în noaptea de 18/19.10.2013, fiind transportat la S. de Urgență Slatina și mai apoi transferat la S. C. Județean de Urgență C., unde a fost diagnosticat cu traumatism cranio-cerebral sever, hematom epidural fronto-temporo-parietal edem cerebral, intervenindu-se chirurgical de urgență, prin craniectomie parietală dreaptă practicându-se evacuarea hematomului.
Așa cum rezultă din raportul medio-legal de necropsie nr. 3479/A3/30.01.2014 întocmit de IML C. victima a decedat la data de 19.10.2013, cauza decesului fiind hemoragie, contuzie, și dilacerare cerebrală urmare a unui traumatism cranio-cerebral, leziunile traumatice constatate cu ocazia autopsiei putându-se produce prin lovire cu și de corpuri dure, între acestea și deces existând legătură directă și necondiționată de cauzalitate.
Situația de fapt descrisă în rechizitoriu și prezentată în paragrafele anterioare ale hotărârii, privind exercitarea actelor de violență în modul descris anterior, de către inculpat asupra victimei P. I., în timp ce se afla în curtea imobilului familiei C., constând în aruncarea de la mică distanță a mai multor pietre,(așa cum se regăsesc acestea identificate în planșa foto de la fila 3 din dosarul de urmărire penală) cel puțin una dintre acestea lovind victima în zona parietală, având ca urmare producerea unui traumatism cranio-cerebral care a cauzat decesul victimei, rezultă din ansamblul mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală dar și în fața cercetării judecătorești, respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 24.10.2013 de organele de urmărire penală și planșe foto, raportul medico-legal de necropsie nr. 3479/A3/30.01.2014 întocmit de IML C., declarații martori B. M., C. A. M., V. I., P. I., C. A. Călinuț, declarații inculpat dar și înscrisurile întocmite în dosarul nr. 3234/P/2o13 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, ce atestă efectuarea actelor premergătoare la plângerea numitului P. F. sub aspectul comiterii infracțiunii de furt (filele 74-80 d.u.p.).
Instanța constată că inculpatul a recunoscut acțiunea de a fi aruncat în seara incidentului cu pietre spre membrii familiei P., fără a putea preciza numărul acestora, ori dacă a lovit pe vreunul dintre aceștia, intenția sa fiind aceea de a-i agresiona în acest mod, fără însă a recunoaște că a urmărit prin această activitate să suprime viața vreunuia dintre ei.
In considerarea acestei susțineri, prin apărătorul din oficiu a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice cu privire la care instanța reține următoarele :
Infracțiunea de omor se săvârșește cu intenție care poate fi directă sau indirectă, după cum făptuitorul prevăzând moartea victimei ca rezultat al acțiunii sale a urmărit sau a acceptat producerea acestuia.
Prin latura sa subiectivă omorul se deosebește de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, prin aceea că dacă în cazul omorului făptuitorul acționează cu intenție – directă sau indirectă de a ucide, în cazul lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte, el acționează cu intenția de a lovi sau vătăma integritatea corporală sau sănătatea victimei, moartea acesteia fiind un rezultat care depășește intenția sa.
Așadar, pentru încadrarea juridică corectă, de cea mai mare însemnătate este determinarea poziției psihice cu care a acționat inculpatul, care trebuie stabilită în fiecare caz în raport cu împrejurările concrete și îndeosebi în raport cu instrumentul folosit de făptuitor (apt sau nu de a produce moartea) regiunea corpului lovită (o zonă vitală sau nu), numărul și intensitatea loviturilor (o singură lovitură sau mai multe, aplicate cu mare intensitate), raporturile dintre infractor și victimă anterioare săvârșirii faptei (raporturi de dușmănie sau raporturi de prietenie), atitudinea infractorului după săvârșirea faptei.
In practica judiciară s-a reținut ca tentativă la infracțiunea de omor de exemplu ,, lovirea cu 2 pietre, aruncate cu intensitate și de la mică distanță în capul victimei cauzându-i leziuni craniene”, ( decizia 1680/1982 a Tribunalului Suprem) precum și „fapta inculpatului de a fi aruncat cu intensitate mărită o bucată de fier asupra unui grup de copii, lovind pe unul dintre aceștia în cap” (CSJ secția penală 1042/1990).
In cauza de față inculpatul susține că nu a urmărit suprimarea vieții vreunei persoane însă infracțiunea de omor poate fi comisă și cu intenție indirectă, care potrivit art.16 alin. 3 lit. b C.p. presupune că autorul prevede rezultatul faptei sale pe care deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui.
Or, în condițiile concrete în care inculpatul a realizat acțiunea de aruncare a mai multor pietre (cu ocazia cercetării la fața locului fiind identificate 23 pietre de mărimi și forme diferite), de dimensiuni medii (individualizate în planșa foto de la fila 42 d.u.p.) de la mică distanță față de gardul împrejmuitor - aproximativ 4 m (construit din plasă de sârmă înalt de 1,20 m. inculpatul având vizibilitate în condițiile în care curtea imobilului familiei P. era iluminată - toți martorii arătând că deasupra ușii de acces se afla un bec aprins) înțelegând să înceteze această acțiune la intervenția martorilor B. M. și P. I. și după ce numita P. C. a strigat după ajutor acuzând dureri, urmare faptului că și aceasta fusese lovită, se poate concluziona că inculpatul deși nu a urmărit producerea acestui rezultat, și-a dat seama că aruncările sale repetate pot să lovească victima într-o zonă vitală a corpului (în cap), provocând astfel moartea, acceptând așadar acest rezultat (având deci o atitudine de indiferență față de posibilitatea producerii acestuia ) ceea ce denotă că a acționat cu intenție indirectă și nu din culpă, neputând fi reținută infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte.
Din această perspectivă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat nu poate fi primită de instanță, astfel că în considerarea art. 386 C.p.p. instanța o va respinge ca neîntemeiată, câtă vreme inculpatul a acceptat posibilitatea producerii decesului unei persoane (identitatea victimei fiind irelevantă) acționând așadar cu intenție indirectă, fapta sa constituind infracțiunea de omor.
Concluzionând asupra stării de fapt, instanța reține că la data de 13.10.2013 în jurul orelor 22,00 inculpatul a aruncat cu mai multe pietre de la mică distanță spre membrii familiei P., lovind în zona capului pe victima P. I. cauzându-i acestuia un traumatism cranio-cerebral cu hemoragie, contuzie și dilacerare cerebrală, leziune traumatică ce a dus la decesul victimei la data de 19.10.2013.
In drept, această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art. 188 alin. 1 din NCP, încadrare juridică reținută de altfel și prin actul de sesizare cu aplicarea dispoz. art. 113 și urm. C.p. având în vedere starea de minoritate a inculpatului G. F. A., în vârstă de 16 ani și 9 luni la data comiterii faptei.
Deși infracțiunea a fost comisă sub imperiul codului penal din 1969, se constată că în aplicarea obligatorie a principiului legii penale mai favorabile, reglementat de art. 5 din codul penal actual, angajarea răspunderii penale a inculpatului se va face în temeiul art. 188 alin. 1 din actualul cod penal, acest act normativ fiind identificat ca lege penală mai favorabilă, având în vedere că față de minorul care răspunde penal, numai pot fi aplicate pedepse, ci numai măsuri educative neprivative sau privative de libertate.
Fiind îndeplinite condițiile răspunderii penale prev. de art. 396 alin. 2 C.p.p. deoarece instanța a constatat dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, va lua față de inculpat măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție prev. de art. 125 C.p.
La stabilirea duratei măsurii educative luată față de inculpat, instanța va avea în vederea gravitatea deosebită a faptei comise reflectată de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor (de la 10 la 20 ani) și urmarea produsă (suprimarea vieții victimei P. I. ).
Instanța va ține totodată seama în procesul de individualizare a măsurii educative aplicată de conduita manifestată de inculpat, imediat după săvârșirea faptei (a părăsit locul faptei), dar și de atitudinea manifestată pe parcursul procesului penal de recunoaștere și regret a faptei și urmării produse, de forma de vinovăție cu care a acționat (intenție indirectă pe fondul consumului de alcool), de lipsa antecedentelor penale și vârsta inculpatului, din concluziile referatului de evaluare întocmit de S. de Probațiune D., rezultând că inculpatul are o atitudine favorabilă față de actul educațional și față de muncă, apreciind astfel că internarea minorului pe o durată de 4 ani este de natură să contribuie la prevenirea de noi infracțiuni și reintegrarea socială a inculpatului.
In temeiul art. 126 C.p. inculpatului i se va atrage atenția asupra posibilității schimbării regimului de executare a măsurii educative privative de libertate, dacă în cursul executării acesteia și după împlinirea vârstei de 18 ani ( în prezent inculpatul are vârsta de 17 ani și 3 luni, fiind născut la data de 23.01.1997) are un comportament prin care influențează negativ sau împiedică procesul de recuperare și reintegrare a celorlalte persoane internate.
Având în vedere împrejurarea că la data săvârșirii faptei inculpatul era minor și ținând seama de noile dispoziții legale ce reglementată regimul răspunderii penale a minorului, instanța constată că inculpatului nu i se aplică pedepse accesorii sau pedepse complementare .
Intrucât inculpatul a fost reținut la data de 24.10.2013 (ordonanța nr.856/P/2013 din data de 24.10.2013, ora 17,50 – fila 77 d.u.p.) și ulterior arestat preventiv începând cu data de 01.11.2013, ora 12,30 (data încarcerării în Centrul de reținere și arestare preventivă potrivit adresei nr._/C./RR din 4.11.2013 – fila 33 d.u.p.) potrivit încheierii nr. 293/31.10.2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, din durata măsurii educative aplicate se va scade durata reținerii și arestării preventive, de la 24.10.2013 la 25.10.2013 și de la 1.11.2013 la zi, conform art. 127 C.p.
Conform art. 399 alin. 3 C.p.p. se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 5/31.10.2013 emis de Curtea de Apel C. în același dosar.
Din interpretarea per a contrario a dispoz. art. 399 alin. 4 C.p.p. coroborat cu dispoz. art. 241 C.p.p. – care prevăd cazurile de încetare de drept a măsurilor preventive – se constată că dispoziția de punere de îndată în libertate nu este totuși executorie,( aceasta fiind și practica Curții de Apel C. - potrivit încheierii de ședință din data de 04.04.2014 pronunțată în dosarul nr._/63/2012*) subzistând așadar și în prezent starea de arest preventiv a inculpatului, măsură preventivă verificată și menținută prin încheierea din data de 25.03.2014 subzistând 60 zile până la data de 23.05.2014, inclusiv.
În baza art. 7 din legea 76/2008 se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor sale genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare având în vedere infracțiunea pentru care a fost angajată răspunderea sa penală, infracțiune prevăzută în anexa 3 a acestui act normativ.
De asemenea, conform art. 5 alin. 5 din legea_ inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.
In ceea ce privește laturea civilă a procesului penal, instanța reține că părinții victimei s-au constituit părți civile cu suma de câte 20.000 lei, din care câte 10.000 lei daune morale și 10.000 lei daune materiale, respectiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu înmormântarea și parastasul victimei.
Conform art. 397 alin. 1 C.p.p. instanța se pronunță prin aceeași hotărâre și asupra acțiunii civile.
Potrivit art. 23 alin. 2 C.p.p. „inculpatul cu acordul părții responsabile civilmente poate recunoaște în tot sau în parte, pretențiile părții civile” iar potrivit art. 357 C.civ. „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu intenție, este obligat să-l repare”.
Audiați în legătură cu aceste pretenții, atât inculpatul cât și mama sa N. I., și-au manifestat disponibilitatea de a le achita, motiv pentru care instanța în considerarea art. 19 alin. 1 C.p.p., art. 23 C.p.p. și art. 397 C.p.p. cu raportare la art. 1357 C.civ. și 1372 C.civ. va angaja răspunderea solidară a celor doi pentru plata sumei de câte 20.000 lei pentru fiecare din părțile civile, astfel constituite.
În ceea ce privește acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea civilă S. Județean de Urgență Slatina, instanța reține că în conformitate cu art. 313 alin. 1 din Legea 95/2006 modificată prin OUG 72/2006 „ persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspuns potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată” așa încât în baza textului de lege precitat dar și a art. 19 alin. 1 și art. 397 C.p.p. rap. la art. 1357 C.civ., art. 1372 C.civ. se va angaja răspunderea civilă a inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente N. I. pentru plata sumei de 164,987 lei către S. Județean de Urgență Slatina, reprezentând cheltuieli de spitalizare, sumă reactualizată la data plății efective.
Se va constata că S. C. Județean C. nu se constituie parte civilă în cauză.
În baza art.274 alin. 1 și 3 C.p.p. va fi obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente N. I. la plata sumei de 1400 lei cheltuieli judiciare statului ( 1000 lei avansați la urmărirea penală ).
Se va dispune ca sumele de câte 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu conform delegațiilor de asistență juridică obligatorie nr.90/07.02.2014 (fila 8 dosar fond) și nr.259/25.03.2014 (fila 88 dosar fond) reprezentând onorariu avocat oficiu desemnat inculpatului și părților civile P. F. și P. C., să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE
Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul din oficiu pentru inculpatul G. F. A. din infracțiunea de”omor” prev. de art.188 alin 1 C.p. cu aplic. art. 113 și urm. C.p în infracțiunea de ”loviri sau vătămări cauzatoare de moarte„ prev. de art.195 cu aplic. art. 113 și urm. C.p, ca neîntemeiată.
În baza art.188 alin. 1 cu aplic. art. 113 și urm. C.p. și art.5 C.p.
Ia față de inculpatul minor G. F. A., fiul lui I. și I., născut la data de 23.01.1997 în municipiul București, sector 1, domiciliat în ., ., județ O., CNP_, studii 8 clase, cetățean român, măsura educativă a internării într-un centru de detenție prev. de art. 125 C.p. pe o perioadă de 4 ani.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 126 C.p. referitoare la schimbarea regimul de executare.
În baza art.127 C.p. rap. la art. 72 C.p.
Deduce din durata măsurii educative, perioada reținerii și arestării preventive de la 24.10.2013 la 25.10.2013 și de la 31.10.2013 la zi.
În baza art.399 alin 3 C.p.p. dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.5 din 31.10.2013 emis de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .
În baza art.7 alin 1 din Legea nr.76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 5 alin 5 din Legea nr.76/2008 inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.
În baza art. 19 alin 1 C.p.p. și art. 397 C.p.p. rap. la art.1357 cod civil și art.1372 Cod civil obligă inculpatul la în solidar cu partea responsabilă civilmente N. I. la plata sumelor de câte 20.000 lei, din care 10.000 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale către fiecare din părțile civile P. F. și P. C..
În baza art. 19 alin 1 C.p..p. și art.397 C.p.p. rap. la art.1357 Cod civil, art.1372 Cod civil și art. 313 din Legea 95/2006 admite acțiunea civilă promovată de partea civilă S. Județean de Urgență Slatina și obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente N. I. la plata sumei de 164,987 lei cheltuieli de spitalizare către aceasta, reactualizată la data plății efective.
Constată că S. C. Județean de Urgență C. nu se constituie parte civilă în cauză.
În baza art.274 alin. 1 și 3 C.p.p. obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente N. I. la plata sumei de 1400 lei cheltuieli judiciare statului ( 1000 lei avansați la urmărirea penală ).
Dispune ca sumele de câte 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu conform delegațiilor de asistență juridică obligatorie nr.90/07.02.2014 (fila 8 dosar fond) și nr.259/25.03.2014 (fila 88 dosar fond) reprezentând onorariu avocat oficiu desemnat inculpatului și părților civile P. F. și P. C. să rămână în sarcina statului.
Cu apel.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 mai 2014, ora 11:30 Tribunalului O.
Președinte,
L. O.
Grefier
M. N.
Red.LO
Tehnored.IM
Ex.2/8.05.2014.
| ← Luare de mită. Art. 254 C.p.. Sentința nr. 333/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 324/2014.... → |
|---|
