Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 310/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 310/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 45660/3/2012
Dosar nr._ (Număr în format vechi 6405/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 310/2015
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE P. I. N.
Judecător M. G.
Judecător A. C. B.
Grefier M. P.
Pe rol se află cererile de recurs formulate de recurenții C. L. AL SECTORULUI 4, M. B. – SECTOR 4, P. REPREZENTANT PRIMARUL SECTORULUI 4 – INSTITUTIA PRIMARULUI, împotriva sentinței civile nr.3815 din data de 28.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. I. DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR SECTOR 4 - ÎN NUMELE MEMBRILOR DE SINDICAT ENUMERAȚI, S. R., R. I., C. M., O. M., I. A., B. C., P. C., P. M., P. G., D. C., D. A., M. M., A. Z., C. L., V.(O.) C., B. C., G. "A. CA ZĂPADA SI PITICII", având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, reținând că s-a solicitat judecarea pricinii în lipsa părților, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față,constată următoarele:
P. sentința civilă nr.3815/28.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a Tribunalul București - Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, a fost respinsă, ca neintemeiată, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului L. Sector 4 B. si a Primarului Sectorului 4, a fost admisă acțiunea privind pe reclamantul S. I. din Învățământul Preuniversitar Sector 4, în numele și pentru membrii săi R. I., C. M., O. M., I. A., B. C., P. C., P. M., P. G., D. C., D. A., M. M., A. Z., C. L., V.(O.) C., B. C. și S. R., în contradictoriu cu pârâții G. "A. ca Zăpada și Piticii" și C. L. Sector 4 și M. B. – Sector 4, prin reprezentant Primarul Sectorului 4 – Institutia Primarului, au fost obligați pârâții la calculul și plata diferențelor dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite după reîncadrare cu salariul majorat, conform prevederilor Legii nr. 330/2009 și 284/2010 și 285/2010 având ca bază de calcul salariul rezultat la data de 31.12.2009, după aplicarea majorărilor prevăzute de Legea nr. 221/2008, începând cu data de 01.01.2010 până la data de 12.05.2011, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Pronunțându-se asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul Sectorului 4 București și C. L. al Sectorului 4 București, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art.167 alin.1 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Sistemul de finanțare de bază a unităților de învățământ preuniversitar prevăzut în art.167 - 170 se aplică începând cu anul financiar 2005, potrivit Legii nr. 354/2004. Or, față de data de la care se solicită plata drepturilor salariale prin prezenta acțiune, rezultă că dispozițiile legale mai sus menționate sunt incidente.
Potrivit prevederilor Legii nr.215/2001 republicată, autoritățile administrației publice locale din municipiul București sunt C. General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor, ca autorități deliberative, precum și primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor, ca autorități executive, alese în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
De asemenea, Tribunalul a reținut faptul că acești pârâți au fost chemați în judecată pentru îndeplinirea obligației care le este atribuită prin lege, respectiv aceea de finanțare, prin alocarea fondurilor necesare platii drepturilor salariale, iar nu pentru îndeplinirea unor obligații ce nu sunt în sarcina lor.
In acest context tribunalul a apreciat că nu prezintă relevanta faptul ca unitățile administrativ teritoriale in cauza nu au obligații in sensul calculării salariilor, atâta timp cat acestora le revin obligații privind alocarea fondurilor necesare.
Analizând fondul cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
R. I., C. M., O. M., I. A., Bratucu C., P. C., Panzariuc M., P. G., D. C., D. A., Macelaru M., A. Zanfirica, C. L., V. C., B. C. și S. R. sunt (au fost) angajați ai pârâtei Grădinița „A. CA ZAPADA SI PITICII” in funcția personal didactic si didactic auxiliar, conform adeverinței nr. 1055/29.10.2012, emisa de unitatea de învățământ si membrii ai Sindicatului I. din Învățământul Preuniversitar Sector 4, așa cum rezulta din tabelul depus la dosar. Începând cu data de 01.01.2010, salariul acestora nu a fost plătit conform Legii nr. 221/2008, Legii nr.330/2009, Legii nr. 284/2010 si Legii nr.285/2010.
P. Legea 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, s-a prevăzut la articolul unic pct. 3, faptul că pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este, pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2008, de 400 lei, aceasta reprezentând valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Din conținutul acestei reglementări, rezultă că, începând cu 1 octombrie 2008, drepturile salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar se impuneau a fi calculate prin utilizarea acestui coeficient de multiplicare.
În ceea ce privește aplicabilitate dispozițiilor Legii nr. 221/2008, problema de fond a pricinii, aceasta a fost tranșata prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, prin care s-au admis recursurile in interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel G. si de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție si in consecința s-au stabilit următoarele: „ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale Ordonanțele de Urgenta ale Guvernului nr. 136/2008. nr. 151/2008 si nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.15/2008, astfel cum a fost aprobata si modificata prin Legea nr.221/2008. constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ si drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la 1 octombrie 2008 si până la data de 31 decembrie 2009.
Cu privire la perioada ulterioară datei de 31.12.2009, se reține că, potrivit art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009 în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.
Totodată, potrivit art.5 alin.6 din O.U.G. nr.1/2010, reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile OUG 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009.
Astfel reclamanții au dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008.
Legea nr.284/2010 stabilește în art. 7 alin. 2 că valoarea salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcții a personalului în anul 2011 se stabilește prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 285/2010 începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
La data de 13.05.2011 a intrat în vigoare legea nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, care a stabilit drepturile salariale cuvenite personalului didactic fără nici o referire la cuantumul drepturilor salariale anterioare.
În consecință, instanța de fond a reținut că de la data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, drepturile salariale nu mai pot fi calculate prin raportare la dispozițiile Legii nr. 221/2008 ori la alte dispoziții din legile anterioare care reglementau salarizarea.
P. urmare, față de concluziile instanței, au fost obligați pârâții la calculul și plata către reclamanți a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.221/2008 și a Legii-cadru nr.330/2009, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile acestor acte normative, pentru perioada 01.01.2010 – 31.12.2010 și de asemenea la calculul și plata către reclamanți a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.221/2008, a Legii-cadru nr.284/2010 și a Legii nr.285/2010, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile acestor acte normative, începând cu data de 01.01.2011 și până la data de 12 mai 2011 inclusiv, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, la data efectivă a plății.
În termen legal,împotriva acestei sentințe au formulat cerere de recurs comun motivată recurenții C. L. al Sectorului 4 și M. București - Sector 4, solicitând admiterea recursului în sensul modificării hotărârii atacate și respingerii cererii de chemare în judecată față de C. L. al Sectorului 4 și M. București - Sector 4, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, pentru următoarele motive:
Consideră recurenții că sentința civilă atacată este nefondată, sub aspectul admiterii acțiunii față de C. L. al Sectorului 4 și față de Municipiului București - Sector 4, prin reprezentant Primarul Sectorului 4, având în vedere următoarele considerente:
În cauza dedusă judecății, C. L. al Sectorului 4 și Municipiului București- Sector 4, prin reprezentant Primarul Sectorului 4 nu au calitate procesuală pasivă, întrucât nu există raporturi juridice de muncă între reclamant și prezenții recurenți.
In mod greșit instanța de fond a admis acțiunea în contradictoriu cu pârâții C. L. al Sectorului 4 și Municipiului București - Sector 4, prin reprezentant Primarul Sectorului 4.
Potrivit prevederilor art.23 alin.1din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, republicată, „Autoritățile administrației" publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive".
C. L. al Sectorului 4, care este organ deliberativ, are ca atribuție numai aprobarea bugetului local și nicidecum nu este abilitat de lege să calculeze si sa dispună reîncadrarea personalului didactic si nici sa plătească drepturile salariale datorate personalului didactic.
Potrivit Legii nr.215/2001, republicată, primarul este ordonator principal de credite, iar unitățile de învățământ sunt ordonatori terțiari de credite și prin urmare plata salariilor se repartizează prin alocarea de credite bugetare din bugetul local al sectorului 4 în baza solicitării fundamentate a unității angajatoare prin hotărârea consiliului de administrație in baza art 96 alin l lit a din Legea nr.1/2011.
În cauza dedusă judecății C. L. al Sectorului 4 și Municipiului București - Sector 4, prin reprezentant Primarul Sectorului 4, nu au calitatea de angajatori, deoarece reîncadrarea, calculul si plata drepturilor salariale neacordate personalului didactic din învățământ nu intra in atribuțiile acestora, ci în ale unității de învățământ, în calitate de angajator, conform art. 93 si art. 97 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011.
Precizează recurenții că fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic precum și a personalului administrativ din cadrul unităților și instituțiilor de învățământ preuniversitar sunt asigurate din bugetul de stat defalcate în bugetele locale ale unităților administrativ - teritoriale.
Astfel, obligația de plată a drepturilor salariale revine unității angajatoare, iar în cazul de față, C. L. al Sectorului 4 și Municipiului București - Sector 4, prin reprezentant Primarul Sectorului 4 nu au calitatea de angajatori.
Este adevărat faptul că potrivit Legii nr.215/2001, republicată, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului, însă acest aspect nu poate duce la obligarea acestui pârât la reîncadrarea reclamantei, la calculul și la plata drepturilor salariale neacordate.
Este de notorietate faptul că, fata de obiectul cererii de chemare in judecata de obligare la reîncadrare și la plata unor drepturi salariale, respectiv a unei părți din salariul lunar, singurul debitor al obligației de plata este unitatea școlara.
Implicarea consiliilor locale si primarilor în procesul de finanțare a unităților de învățământ preuniversitar de stat nu transforma aceste instituții în debitori ai obligației de plata".
Potrivit dispozițiilor art.38 din Legea nr. 215/2001 republicată, consiliul local aproba la propunerea primarului bugetul local, iar potrivit art.63 alin,l si 4 din Legea nr.215/2001 republicata, primarul îndeplinește atribuții referitoare la bugetul local, are funcția de ordonator principal de credite, întocmind proiectul bugetului local pe care ii supune spre aprobare consiliului local.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și în baza art.3041 Cod procedură civilă, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
P. recursul declarat, se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. L. al Sectorului 4 și Municipiului București - Sector 4, prin reprezentant Primarul Sectorului 4, în considerarea faptului că aceștia nu au calitatea de angajator al intimaților-reclamanți, însă, deși acest lucru este adevărat, recurenții-pârâți asigură, în condițiile legii, finanțarea unităților de învățământ și fundamentează bugetul local cu sumele necesare plății drepturilor.
Potrivit art.267 lit.d din Codul muncii, în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, pot fi părți în conflictele de muncă, alături de salariați și angajatori, și alte persoane juridice sau fizice, care au această vocație în temeiul legilor speciale, ipoteză legală în care ne găsim în cauza de față.
Sub acest aspect, se are în vedere că, în conformitate cu dispozițiile art. 167, alin.1, 2 3, 4, 20 din Legea nr.84/1995, în vigoare în perioada de referință 01.01._11: „1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
2) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
3) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
4) Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii.
Așadar, finanțarea de bază, în care se cuprind și cheltuielile privind plata drepturilor salariale pretinse în prezenta cauză, se suportă de la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, în speță C. L. Sectorul 4.
Acest sistem de finanțare de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat se aplică începând cu anul financiar 2005, potrivit Legii nr.354/2004.
De asemenea, cheltuielile legate de drepturile salariale ale cadrelor didactice nu se înscriu în excepțiile prevăzute de art.XIII alin 1 din OUG nr.32/2001, astfel încât acestea sunt suportate potrivit dreptului comun.
Curtea are în vedere și dispozițiile art. 7 alin.3 din Legea nr.84/1995, care statuează că învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Fondurile destinate învățământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat și in bugetele locale.
De asemenea, Curtea reține faptul că prevederi similare sunt cuprinse și în Legea educației naționale nr.1/2011, actul normativ aplicabil începând cu data de 10 februarie 2011, care în art.104 alin.2 prevede că sumele reprezentând cheltuielile cu salariile sunt asigurate prin bugetul unității administrativ-teritoriale, în speță prin bugetul Consiliului L. al Sectorului 4.
P. urmare, sumele reprezentând drepturile salariale ale personalului din învățământ se propun de către unitățile de învățământ și se înaintează Primarului, care exercită funcția de ordonator principal de credite și întocmește proiectul bugetului local (art.63, alin.1 lit.c și alin.4 lit. a și b din Legea nr.215/2001 republicată), care se aprobă de C. L., drepturile salariale fiind asigurate de la bugetul de stat prin bugetele locale.
Rezultă, așadar, că recurenții-pârâți au calitate procesuală pasivă în cauză, aceștia fiind chemați în judecată pentru îndeplinirea obligației care le este atribuită prin lege, respectiv aceea de finanțare, potrivit dispozițiilor legale menționate în cele ce preced.
Pentru considerentele mai sus expuse, constatând că soluția pronunțată de prim instanță este legală și temeinică, Curtea, în baza art.312 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenții C. L. AL SECTORULUI 4, M. B. – SECTOR 4, P. REPREZENTANT PRIMARUL SECTORULUI 4 – INSTITUTIA PRIMARULUI, împotriva sentinței civile nr.3815 din data de 28.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. I. DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR SECTOR 4 - ÎN NUMELE MEMBRILOR DE SINDICAT ENUMERAȚI, S. R., R. I., C. M., O. M., I. A., B. C., P. C., P. M., P. G., D. C., D. A., M. M., A. Z., C. L., V.(O.) C., B. C., G. "A. CA ZĂPADA SI PITICII".
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,azi 28 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
P. I. N. M. G. A. C. B.
GREFIER
M. P.
Red. Jud. PIN
Dact: Z.G./2 ex/12.02.2015
Jud.fond: G.E.P.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 229/2015.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 48/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
