Completare carnet de muncă. Decizia nr. 1447/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1447/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 39591/3/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 2030/2015)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1447
Ședința publică din data de la 20 mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R. F.-G.
JUDECĂTOR: B. A.-C.
JUDECĂTOR: N. I.-P.
GREFIER: B. M.
Pe rol se află cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă S.C. G. C. S.A., în reorganizare judiciară, prin administrator judiciar Cris Consult S.P.R.L. împotriva sentinței civile nr. 9464 din data de 13.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. T., cauza având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-reclamant B. T. reprezentat de avocat L. P. care prezintă împuternicirea avocațială . nr._/2015 (fila 13), lipsind recurenta-pârâtă S.C. G. C. S.A.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează Curții faptul că nu a fost comunicată copia cererii de recurs către intimatul-reclamant B. T.. La data de 14.05.2015 a fost îndeplinită obligația stabilită în sarcina recurentei-pârâte de a depune la dosar o copie a cererii de recurs semnată de reprezentantul legal al societății, iar la data de 19.05.2015 s-au depus la dosar note scrise formulate de Cris Consult S.P.R.L., în calitate de administrator judiciar al societății recurente, cu privire la păstrarea dreptului de administrare prin administrator special, domnul E. Pluti.
Intimatul-reclamant, prin avocat, interpelat fiind, arată că în această dimineață a lecturat cererea de recurs și nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de motivele de recurs, ci acordarea cuvântului în dezbateri. Solicită a fi amânată pronunțarea pentru a depune la dosar concluzii scrise.
Curtea comunică intimatului-reclamant filele 3 și 10 ale dosarului de recurs, reprezentând pagina a doua a cererii de recurs, respectiv prima pagină a acesteia.
Nefiind cereri formulate și incidente de soluționat, Curtea declară cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea cauzei.
Intimatul-reclamant, prin avocat, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală. Susține că societatea recurentă își invocă propria culpă întrucât administratorul special care a reprezentat interesele societății la judecata de fond a cauzei nu a adus la cunoștința primei instanțe faptul că aceasta a intrat în insolvență. Pe de altă parte, prin cererea de recurs nu se aduc critici concrete hotărârii pronunțate de instanța de fond, ci doar se invocă faptul că litigiul a fost soluționat fără a citarea administratorului judiciar, în condițiile în care la dosar nu a fost depusă hotărârea judecătorului sindic.
Curtea declară închise dezbaterile, potrivit dispozițiilor art. 150 din Codul de procedură civilă, și reține cauza spre soluționare, urmând a aprecia asupra cererii de amânare a pronunțării la momentul deliberării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 20.05.2011 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, reclamantul B. T. a chemat în judecată pe pârâta S.C. G. C. S.A., solicitând obligarea pârâtei să-i elibereze o adeverință din care să rezulte perioada în care a avut calitatea de salariat, funcția îndeplinită și drepturile salariale obținute, precum și obligarea pârâtei să-i restituie carnetul de muncă și contractul individual de muncă încheiat cu S.C. G. C. S.A. În subsidiar, pentru situația în care pârâta nu mai deține contractul individual de muncă și carnetul său de muncă, reclamantul a solicitat obligarea acesteia să indice datele de identificare ale instituției la care a arhivat înscrisurile și să îi comunice o copie a procesului-verbal de predare-primire. A mai solicitat reclamantul reconstituirea vechimii sale în muncă realizată în calitate de salariat al pârâtei S.C. G. C. S.A., să se constate că între părți au existat raporturi de muncă în perioada 1980 - 1984 și să se înscrie în carnetul de muncă în mod corect vechimea în muncă și drepturile salariale aferente.
Prin sentința civilă nr. 9464 din data de 13.10.2014, Tribunalul București a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul B. T. împotriva pârâtei S.C. G. C. S.A. și a obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată de 2.996 lei.
În considerentele acestei hotărâri s-a arătat faptul că, în perioada 30.11.1979 – 28.11.1983, reclamantul a fost salariatul Centralei Antrepriză Generală Construcții Montaj a Municipiului București - G. 2 Șantiere în funcția de inginer. În anul 2010 s-a adresat fostului angajator, devenit S.C. G. C. S.A., cu o cerere de eliberare a unei adeverințe, însă pârâta a refuzat pe motiv că nu mai este în posesia carnetului de muncă și a contractului individual de muncă al reclamantului, astfel că prin adresa nr. 1538/20.09.2010 l-a sfătuit să se adreseze Arhivelor Naționale ale României - Direcția Municipiului București.
Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii, republicat, una din obligațiile principale ce revin angajatorului în executarea raportului de muncă este aceea de a elibera, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului. De asemenea, în baza art. 34 alin. (5) din Codul muncii, republicat, la solicitarea salariatului, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.
Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, prevede la art. 24 și art. 25 faptul că statele de salarii se păstrează timp de 50 de ani, iar în cazul pierderii trebuie refăcute în termen de 30 de zile, răspunderea fiind a administratorului societății, conform art. 8 din aceeași lege.
Rezultă, așadar, din actele normative incidente în cauză faptul că angajatorul sau deținătorul fondului arhivistic și al documentelor referitoare la salarizarea și activitatea desfășurată de personalul ce a activat în cadrul unității în perioada de referință are obligația de a elibera fostului angajat, care nu își poate dovedi stagiul de cotizare și vechimea în muncă prin înscrierile din carnetul de muncă, adeverința necesară la stabilirea drepturilor de pensie din care să rezulte vechimea în muncă.
Întrucât pârâta nu a făcut dovada că a eliberat reclamantului adeverința solicitată, instanța a admis cererea și a obligat pârâta S.C. G. C. S.A. pentru fostul angajator Centrala Antrepriză Generală Construcții Montaj a Municipiului București - G. 2 Șantiere să elibereze reclamantului o adeverință din care să rezulte vechimea în muncă în perioada 30.11.1979 – 28.11.1983 în funcția de inginer.
Pentru persoanele angajate în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite angajatorul este dator a plăti cote diferențiate de contribuții de asigurări sociale, potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 27 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, conform prevederilor Legii nr. 3/1977 (aplicabilă la momentul desfășurării activității), angajatorul calculează și virează lunar contribuția de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru aceste motive, pârâta a fost obligată să plătească contribuțiile de asigurări sociale de stat corespunzătoare.
În temeiul dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului cheltuieli de judecată de 2.996 lei, reprezentând onorariul avocat plătit cu chitanța depusă la dosarul cauzei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S.C. G. C. S.A., în reorganizare judiciară, prin administrator special E. Pluti la data de 02.04.2015, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 06.04.2015, în dosarul nr._ .
Prin motivele de recurs formulate s-a arătat faptul că, la data de 22.03.2012, în dosarul nr._/3/2010, s-a deschis procedura insolvenței împotriva societății, fiind numit administrator judiciar Cris Consult S.P.R.L.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 85/2006, societatea comercială împotriva căreia s-a deschis procedura insolvenței este reprezentată în fața instanței de către administratorul judiciar care trebuie citat, însă în cauză acesta nu a fost citat.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a Civilă, prin Decizia nr. 3416 din 05.11.2014, a statuat că, întrucât după . societățile comerciale nu mai pot sta în judecată decât prin administratorul/lichidatorul judiciar, conform Legii nr. 85/2006, act normativ special, derogatoriu de la dreptul comun, citarea în cauză a acestuia nu este doar o chestiune de reprezentare, ci de îndeplinire a procedurii de citare cu partea aflată într-o atare procedură specială. În lipsa citării în cauză a administratorului/lichidatorului judiciar este încălcată exigența fundamentală a contradictorialității procesului civil, exigență ce impune instanței, cu titlu imperativ, interdicția de a dispune vreo măsură înainte ca aceasta să fie pusă în discuția părților legal citate și, prin urmare, și dreptul ia apărare și la un proces efectiv.
Având în vedere că procedura de citare a societății pârâte este viciată solicită casarea sentinței civile nr. 9464/13.10.2104 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, și trimiterea cauzei pentru judecarea fondului cu citarea administratorului judiciar Cris Consult S.P.R.L.
Pe fondul cauzei, a arătat recurenta că în arhiva societății nu există carnetul de muncă al intimatului-reclamant sau alte înscrisuri din care să rezulte raportul de muncă dintre părți deoarece în anul 1984, când intimatul-reclamant a plecat definitiv din țară, carnetele de muncă ale persoanelor care plecau definitiv din țară aveau regim special.
În concluzie, consideră că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, motiv pentru care solicită să fie admis recursul și să fie modificată sentința recurată, în sensul de a fi respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul T. B..
Intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare față de cererea de recurs.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele invocate după cum dispune art. 3041 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Deși recurenta-pârâtă a indicat temeiul de drept al recursului ca fiind dispozițiile art. 304 din Codul de procedură civilă, fără a preciza vreuna dintre ipotezele reglementate de legiuitor, Curtea va încadra la pct. 5 criticile formulate împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond cât privește nelegalitatea procedurii de citare a societății aflate în procedura insolvenței, respectiv la pct. 9 critica referitoare la modul greșit de aplicare a legii la soluționarea cauzei pe fond.
Analizând mai întâi motivul de recurs care atrage casarea sentinței pronunțate de instanța de fond, Curtea constată că în cauza pendinte S.C. G. C. S.A. a fost chemată în judecată la data de 20.05.2011, în calitate de pârâtă. La judecata de fond partea pârâtă a formulat întâmpinare semnată de directorul general și înregistrată la dosar la data de 28.11.2012. La niciunul din termenele de judecată fixate pârâta nu s-a prezentat prin reprezentant legal sau convențional. Cât privește procedura de citare, se constată că, pentru primul termen de judecată fixat la data de 03.12.2012, pârâta a fost citată la sediul social din municipiul București, ., sectorul 2, dovada de îndeplinire a procedurii fiind semnată de funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței menționat nominal. Ulterior, la redeschiderea judecății după suspendarea dispusă în temeiul art. 1551 din codul de procedură civilă la data de 01.04.2013, procedura de citare cu pârâta a fost îndeplinită la sediul social prin afișarea citației pe ușa principală întrucât nu a fost găsită nici o persoană.
În recurs s-a susținut faptul că împotriva societății pârâte s-a deschis procedura insolvenței în temeiul Legii nr. 85/2006, la data de 22.03.2012. Situația juridică învederată este menționată în informațiile furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București la data de 28.03.2014 și care au fost alăturate de reclamant unei cereri precizatoare prezentate la judecata de fond la data de 12.05.2014.
De asemenea, din verificarea fișei dosarului nr._/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a VII-a Civilă rezultă că, prin sentința comercială nr. 3582 din data de 22.03.2012, îndreptată în procedura prevăzută de art. 281 din Codul de procedură civilă prin încheierea din camera de consiliu din data de 26.04.2012, s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei S.C. G. C. S.A., în temeiul art. 33 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, fiind desemnat administrator judiciar Cris Consult S.P.R.L.
Prin adresa nr. 3363/19.05.2015, administratorul judiciar Cris Consult S.P.R.L. a comunicat Curții faptul că societatea se găsește în reorganizare judiciară cu drept de administrare prin administratorul special E. Pluti, însușindu-și toate apărările și cererile formulate de acesta.
Curtea observă că, după deschiderea procedurii insolvenței, sunt aplicabile prevederile art. 87 pct. 5 din Codul de procedură civilă care statuează imperativ că cei supuși procedurii reorganizării judiciare și a falimentului vor fi citați prin administratorul judiciar. Neîndeplinirea acestei obligații echivalează cu necitarea părții și judecarea pricinii cu lipsă de procedură. Cât privește sancțiunea aplicabilă acestei situații, sunt de reținut dispozițiile art. 107 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Președintele va amâna judecarea pricinii ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulității”.
Rezultă, așadar, că procedura de citare a părții pârâte la judecata de fond nu a fost legal îndeplinită, ceea ce atrage nelegalitatea hotărârii pronunțate de prima instanță, în temeiul art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă.
Întrucât casarea sentinței pentru nerespectarea formelor de procedură impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, hotărârea casată neavând nici o putere, după cum prevede art. 311 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu se mai impune analiza motivului de recurs care vizează soluția dată fondului cauzei.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 alin. (2) și alin. (5) din Codul de procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. G. C. S.A., în reorganizare judiciară, prin administrator judiciar Cris Consult S.P.R.L. împotriva sentinței civile nr. 9464 din data de 13.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. T..
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 mai 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
R. F.-G. B. A.-C. N. I.-P.
Grefier,
B. M.
Red./tehn. B.A.C./01.09.2015
Tehn. D.A.M./2 ex./02.06.2015
Tribunalul București
Judecător fond U. R.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 996/2015. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 229/2015.... → |
|---|
